610 matches
-
Ier 7,11), avertizând că Dumnezeu va distruge templul. Clasa conducătoare a preoților, scribii și bătrânii trebuie să se fi simțit profund jigniți de critica și cuvintele ofensatoare ale lui Isus. Josephus Flavius ne confirmă că cel care rostea omilii înflăcărate în stilul Ier 7 își punea viața în pericol. El ne dă exemplul unui anume Isus, fiul lui Anania, care începând cu anul 62, profețea pieirea cetății Ierusalimului și a faimosului său templu. Ca și Isus din Nazaret, Isus ben
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
animator, dar nu s-a găsit nimic. Lăsat singur cu două cămile să-și continue căutările aurului mirific, a pierit În deșert, În schimb s-a găsit după unii jurnalul, după alții cadavrul. Căutările Recifului nu sau stins, ele au Înflăcărat mințile unora până În 1970160. Vechile orașe ale aurului și-au pierdut vechea aureolă, transformându-se În așezări australiene, cu profil agricol și doar un muzeu În care se mai păstrează vechi utilaje de minerit, sau câte o clădire mai ochioasă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ghilotinate. Din această mulțime a făcut parte și Rose Thérèse ce a avut însă norocul să fie eliberată la intervențiile lui Jean Lambert Tallien, devenit comisar revoluționar ce s-a implicat în masacrele din 1792. Eliberată, Rose Thérèse a fost înflăcărată de atmosfera revoluționară, a ținut discursuri, unul fiind pe tema educației, rostit în Adunarea Națională. Auditoriul a remarcat nu atât structura discursului cât ținuta ei excentrică de amazoană. Exaltata adeptă a schimbărilor sociale deschisese și un birou în care se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
chiar că aceleași spirite înfierbântate de pateticul acestor spectacole au fost și cele mai dispuse să adopte nebunia cruciadelor; a fost o epidemie generală, ocazionată poate de aceste pioase tragedii, atât de elocvente pentru mulțime, atât de potrivite să o înflăcăreze, pentru că îi vorbeau de obiecte de care imaginația ei era deja plină." (Noul Eseu despre arta dramatică, cap. 20 "Dacă poetul dramatic trebuie să lucreze pentru popor") Acest teatru popular pe care Enciclopediștii îl cheamă cu dorințele lor va fi
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
decorative ce nu pot, în inerția lor, decât să încarce, în timp ce mobilitatea surselor luminoase permite efecte mereu reînnoite. Pe când elementele de decor informează sau descriu, lumina este dotată cu o minunată putere de sugestie și-i permite imaginației să se înflăcăreze. Ea este "muzica spațiului". "Pe cât este decorul (pictură și plantare) un lucru de mărginit, restrâns la niște convenții riguroase, pe atât este iluminatul de independent, maniabil în mod liber; se poate chiar afirma că prin iluminat totul este posibil în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
rațional și deschiderea În sens „unitiv”. Tensiunea spre depășirea multiplicității pentru actualizarea „Întoarcerii” spre Primul Principiu, Unul, origine și fundament al ființei, privește sufletul inteligent și Își atinge obiectivul prin trepte cognitive. Ea se termină În extaz, implicând din partea sufletului Înflăcărat de iubire pentru realitatea primă, superioară inteligenței, o abandonare progresivă a tuturor formelor, chiar și a celor inteligibile, pentru a rămâne „față În față” cu Unul. Autorul afirmă că În acest avânt de iubire sufletul este dispus „să disprețuiască inteligența
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aveau chef să-l răscolească. „Iritarea intelectualilor est-europeni”, cum spunea odată Czes³aw Mi³osz, față de obsesiile materialiste americane viza acum propriii concetățeni. În Europa de Vest, intelectualul ca povățuitor nu dispăruse complet (cititorii presei franceze sau germane de calitate suportau periodic predici politice Înflăcărate din partea lui Günther Grass sau Régis Debray), dar Își pierduse obiectul muncii. Moraliștii publici tunau și fulgerau Împotriva unor păcate individuale, dar nu aveau un ideal sau un scop general care să le mobilizeze discipolii. Fascismul, comunismul și războiul fuseseră
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cotropiri și răpune șovăiri. Cântecul potolește jarul oricărui însetat. Cântecul înfruntă moartea pe câmpul de luptă. Cântecul înalță fruntea noastră, fărâmă cătușele oricărei dureri și urcă la cer simfonii feerice. Cântecul te însoțește oriunde, în adâncimi de ocnă, în singurătate, înflăcărează inimi. Cântecul doboară pe mișei, cântecul te însoțește în omenești petreceri, cadelniți de leagăn și dor. Cântecul legionar, eternă cuminecătură, urcă grele povârnișuri și te apropie de Dumnezeu. Cântecul legionar te eliberează din strâmtoarea grijilor, cetate inexpugnabilă cu ademeniri stelare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
omul moral, valoros și jertfelnic ne vin marile și frumusețile idealuri. Insul în slujba colectivității, nu colectivitatea în slujba insului. Nedreptatea, teroarea și crima au fondat cele mai grele nemulțumiri și represiuni. Pentru înlăturarea lor ne trebuiesc modele de oameni înflăcărați cu suflete mari și neinflamabile, descătușați de râvna materiei. Să ne întoarcem fața spre Dumnezeu și vom fi ceea ce dorim să fim. Opriți defăimarea, crima și decimarea legionarilor! Domesticiți fiara din voi, cei ce urâți pe legionari! Descătușați-vă din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
apropie de Dumnezeu. Caznele îl desăvârșesc pe om și nu îl poate acoperi colbul vremilor mișele, nici urlete, nici mușcături câinești, nici violențe. „Dați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al Lui.” Pătimirea este creatoare, ea înflăcărează pe om atunci când are un scop măreț, un ideal sfânt și devine punct cardinal în viața sa spre care mărșăluiește ducându-l la biruința finală, crezul său. Temporarii învingători sunt lipsiți de conștiința rostului omului pe pământ și uzurpatori ai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]