2,094 matches
-
foarte zdravăn, deprins să nu lase clienții să facă prostii, așa că Bill începu să șovăie. Patronul nu era un bărbat cu care ar fi avut chef să se încaiere, căci poliția ar fi fost de partea acestuia, așa că scoțând o înjurătură se răsuci pe călcâie. Dar tocmai atunci dădu cu ochii de Strickland. Se clătină până spre el. Nu vorbi. Își adună în gură saliva și-l scuipă pe Strickland drept în obraz. Strickland își ridică halba și i-o aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
și, cât ai zice pește, se stârni un meleu ca la rugby. Se răsturnară mesele, se sparseră paharele și halbele. Era iadul pe pământ. Femeile alergară spre ușă sau se adăpostiră îndărătul tejghelei. Din stradă intrară înăuntru trecătorii. Se auzeau înjurături în toate limbile, bufniturile pumnilor și pocnetul palmelor, strigăte; iar în mijlocul camerei vreo doisprezece bărbați se băteau pe viață și pe moarte. Deodată năvăli înăuntru poliția și toți cei care putură se repeziră la ușă. Când se făcu puțin loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Făcându-și pârghie cu scânduri și cu pari găsiți prin zonă, Încercaseră mai Întâi să desfunde caldarâmul: mai apoi, văzând că vechiul pavaj roman rezista, se năpustiseră peste rămășițele vechilor ziduri ale Capitoliului, smulgând cărămizile cu degetele, printre urlete și Înjurături. - Ce se petrece? strigă Dante, care se refugiase Înapoia unei căruțe, spre un bătrân ce ședea ghemuit, strângându-și capul Între mâini. Celălalt Își ridică privirea spre dânsul, Încurajat de vederea veșmintelor sale. - Oameni de-ai familiilor Cerchi și Donati
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cuvinte. De ce mă Întrebi? - Se pare că multă lume umblă după locul acesta. Și dacă ar fi vorba de un loc fizic? Sau de un obiect cu Însușiri ieșite din comun? Feciori de curvă! Filosoful sări ca ars la acea Înjurătură neașteptată, surprins și el de un șuvoi căldicel de picături aurii care plouau din cer, Împreună cu melodia distonantă a unui cântec deocheat. Deasupra lor, În picioare, pe rămășițele unei cornișe a vechiului portic roman, unul din servitorii familiei Donati se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
aceștia fură, loviți din plin de ploaia de foc. Oamenii păreau prinși Într-un dans infernal, În efortul disperat de a-și scutura din păr și de pe haine bucățile de jar aprins. Se loveau peste mâini și peste picioare printre Înjurături și imprecații, ignorându-l pe Dante. Ceilalți, Însă, odată depășit momentul de zăpăceală, continuau să se apropie, Însoțiți și de alți mușterii li se alăturau. Dante se simți pierdut. Colosul cu platoșa se afla acum la un pas și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
tomuri de cod civil și de drept comun. La capătul curții se aflau cabinetele și un grătar mare, ca două brațe sub care erau stivuiți buștenii. Când Louisette aduse jambonul și jumările, fu primită cu o exclamație. Nu cu o înjurătură, nu, cu o expresie de mulțumire, și apoi, dar ea nu-și mai aducea aminte exact, o dulcegărie a colonelui la adresa ei, care-l făcu să râdă pe judecător. Ea așeză farfuriile, șervetele, paharele și tacâmurile pe o masă rotundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
nevoie decât de o scânteie ca să explodeze. — Grozav! Pe cuvântul meu că va fi o distracție pe cinste! Cum se simt cei de la Cap and Gown? — De parcă i-ai fi lovit cu leuca. Nu mai termină cu discuțiile, certurile și Înjurăturile. Se enervează și devin când sentimentali, când brutali. Aceeași situație e În toate celelalte cluburi - am făcut rondul. Îl Înghesuie Într-un colț pe câte un radical și-l bombardează cu Întrebări. — Cum rezistă radicalii? — O, destul de bine. Burne este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și am privit spectacolul, care era mai mult decât am fi putut spera atât de devreme în timpul vizitei noastre, și, pe la miezul nopții, grupul lui Streicher și noi înșine eram singurii rămași în bar, ceilalți fiind puși pe fugă de înjurăturile neîncetate ale lui Gauleiter. Un alt chelner veni să ne șteargă masa și să ne golească scrumiera. Întotdeauna face așa de urât? l-am întrebat. Chelnerul râse cu amărăciune: — Asta? Asta nu-i nimic, zise el. Trebuia să-l vedeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Telefonul lui este ascultat și am dispozitive de ascultare în toate casele lui. Am chiar și fotografi, mereu la pândă, într-un magazin vizavi de camera în care se vede din când în când cu o prostituată. Korsch scăpă o înjurătură care era expresia atât a admirației, cât și a surprinderii sale. — Deci, de unde vreți să începeți? Aș putea să dau de lucru unui întreg departament la câte face nemernicul ăsta în oraș. Acuzații de viol, procese de paternitate, atacuri asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
exclude din aceste preocupări. Dacă înțelegem prin modernism satanismul postbaudelairian sau predilecția desenurilor în materie fecală (à la Huysmans), sigur, domnul Arghezi e un poet modernist cu prisosință. Poet modernist pentru uzul micilor reporteri israeliți emoționați de infinita varietate a înjurăturilor ungro-valahe din Blesteme. Dușman firesc al acestei realități: Inteligența. Îl denunț de a fi nesocotit și defăimat nobila gratuitate a spiritului. Cu o fobie de sindicalist autodidact pentru tot ce e joc superior mintal, a ponegrit valorile ideale preconizând nu știu ce
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
metereze făcute din scânduri de pat. Bătălia era, în primul rând, una psihologică și ce era la gura combatanților, să te ferească Sfântul! Bărbații răcneau cât îi țineau bojocii, însă erau mult în urma femeilor, care susțineau conflictul cu blesteme și înjurături foarte reușite, dar mai ales cu exhibarea părților considerate, pe vremuri, intime. Asta ziua, fiindcă seara, cei care nu plecau în expediții chefuiau în fundul șanțului, tot în deplin respect pentru tradiții. Oricum, toate faptele de arme erau puse în frumoase
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
făcut de domnul NISIPEANU în folosul Ligii este pusă la dispoziție 2/3 din prima încăpere, spațiul întreg fiind o garsonieră dublă cu anexe, adică baie, bucătărie, W.C., cameră de serviciu și hol. N-au lipsit în acest timp altercațiile, înjurăturile, oprirea folosii de medicamente pentru domnul NISIPEASNU, a cărui stare de sănătate se înrăutățise. La ora 09.50 vine o echipă de salvare pentru a-i acorda ajutor, dar asistenta de pe salvare este lăsată cu greu să-și facă treaba
DUPĂ CE LE-AU CERŞIT VOTURILE PENTRU A ACCEDE LA PUTERE, GUVERNUL ŞI PREŞEDINŢIA, PRIN APARATUL REPRESIV AL JUSTIŢIEI, SE LEAPĂDĂ DE ROMÂNII DIN DIASPORA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 333 din 29 noi [Corola-blog/BlogPost/364569_a_365898]
-
El s-a oprit, cu mâna întinsă spre ușă, pentru o fracțiune de secundă, a mormăit ceva auzit și înțeles numai de el și a ieșit îmbufnat, fără să privească înapoi. A scuipat îndârjit pe caldarâm și a tras câteva înjurături în gând pentru a se liniști. „Ce paștele mă-sii își dă atâta importanță, frate? Mă tratezi pe mine ca pe un student, f...i gura mă-tii de muiere nesimțită! Pun eu mâna pe tine odată și-odată: Ți-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
este că societatea (cu două fețe) o condamnă pe femeie. Pe Maria Magdalena, căreia Iisus nu i-a zis „Îți iert păcatele...” Care păcate ? Dar în amorezii ei din timpul nopților cine ar fi dat cu pietre ? „Amorosu” rosti o înjurătură de nereprodus. Era un individ înalt, voinic, îmbrăcat cu un costum de-o elegantă căutată. Avea un chip ridat, stâlcit în nenumărate încăierări de stradă, cu o expresie violență. Aruncă pe masa câteva bancnote: Culca-te și tu, ajunge pe
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
că vin din Australia!? Nu! Dar scrie pe etichetă lipită pe mânerul bagajului de cală! SYD-BUD! Adică Sydney-Budapest. Le spun că nu sunt interesat... că aștept pe cineva care vine să mă ia. Unul dintre ei, de necaz, scăpa o înjurătură foarte colorată... Tac și mă uit pe tavan! Mă fac că nu cunosc limba maghiară... După ce dispare rup eticheta cu pricina și o arunc la gunoi. E mai bine așa. Străinii sunt ghiciți de unde vin după asemenea etichete și sunt
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
auzeau hohotele de râs. - Încetați, încetați!, am început să strig, sprijinindu-mi cu putere umărul în zidul nedorit. M-am trezit rostogolindu-mă pe coridor printre cărămizi și moloz, panicat încât nu mai puteam să-mi opresc urletele, blestemele și înjurăturile. Zadarnic! A trebuit să mă potolesc treptat, mai ales că niciun vecin nu apăruse ca de obicei în fața ușilor. Din ce în ce mai uluit, m-am ridicat și am încercat să-mi curăț hainele. Mâinile mi se aruncau buimac peste revere și pantaloni
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
ca un apucat”. Mamă-sa plângea și cosea, avea burta la gură, era borțoasă cu copilul bărbatului de acum, a făcut hăinuțele cât mai plăcute, chiar dacă erau peticite, barem erau curate. Așa a petrecut anii de școală, doar ghionturi și înjurături și mamă-sa se răcise de el, avea un alt copil cu Ion și ținea mai mult la acesta. După terminarea școlii îl dusese la internat la ”Centrul Școlar” să învețe meserie. Degeaba se rugase și dirigintele și el de
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362891_a_364220]
-
stufăriș după fundu’ tău! Bărbații se strecurară unul după altul prin ierburile înalte, cu undițele ridicate ca niște baionete în fața lor. Păreau două stafii pe fundalul de catran al nopții îngreunate de norii groși, apropiați amenințător de malurile Mureșului. O înjurătură înfundată se pierdu de-a lungul apei cu sclipiri uleioase. -- Ce-ai mă? -- Mi-am agățat cârligu’ de nădragi! -- În față sau în spate? Ai grijă la râmă! Chicotiră, strecurându-se în spatele gardului dărăpănat care delimita terenul îngrășătoriei de bovine
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
cu rețeaua de spionaj britanică. Istoricii susțin că Maria Tănase era în particular o persoană deosebită, cu simțul umorului, dar și o împătimita a discuțiilor. „Era o persoană dezinvolta și vorbea cu mult patos, nu îi lipseau din limbaj nici înjurăturile pe care le folosea adesea, cu toate că se perinda în cele mai înalte cercuri cosmopolite ale Bucureștiului”, explică istoricul Dan Falcan. Marea Dragoste, Brâncuși Vizite frecvente din Franța și America o transformă într-o femeie cosmopolita, care avea prieteni în toate
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
ascundă, Crezând greșit că acesta-i drumul! Apoi mai sunt și unii care, Cu pumnu-n masă bat mereu, Impun tuturor ascultare, Uitând premeditat că nu-s model demn de urmat! Să nu mai spun că vezi pe aceia, Ce-mpart înjurături, palme sau pumni, Se cred de neînvins și formidabili, Până ce viața îi trântește la pământ! Mai vezi câte o ”piți„ rău tunată, Ce-ncearcă obsesiv să fie remarcată, Cum să facă ea aceasta, Când nu știe să facă... o frază
AM ÎNVĂȚAT SĂ FIU ATENTĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363406_a_364735]
-
se făcu simțită prin materialul halatului. În timp ce se lipea de corpul tânăr și-n continuă fremătare, începu să-l cuprindă transpirațiile, așa că lăsă paharul pe măsuța din apropiere și-o prinse pe elevă de talie, adresându-i printre dinți o înjurătură obscenă, în timp ce-o strângea puternic la pieptul său. Angela chicotind se lăsă moale în voia impulsurilor deja de necontrolat. Era prea excitată, prea pornită pe drumul fără de întoarcere al viciului. Atmosfera devenise încinsă și aceasta nu datorită căldurii
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
mare ca Pecineaga, unde trăiau vreo patru mii de suflete. Coana preoteasă era învățătoare ca mai toate preotesele. Toți copii lui moș Constantin și ai Floarei i-au fost elevi. Ce-i mai urechea când veneau cu lecțiile neînvățate! Câte înjurături de bisaltir sau de ceara mă-si mai primeau ei când venea coana preoteasă și se plângea că iar au venit nepregătiți la școală. De multe ori nu erau copiii vinovați, ci moș Constantin care îi lua cu el la
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
sinuos în lacul lebedelor/ hematie imună la antidot / te întinde viața pe șine dezaxate dai pe repeat scena casablanca l-ai întâlnit pe Romeo /nume de cod vasile / ce sictir ai în tine când te declară eroină postmodernist cu două înjurături magna cum laude viața are un cifru și nicio etică este sinusoidală artă fractală Referință Bibliografică: Artă fractală / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1350, Anul IV, 11 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate
ARTĂ FRACTALĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362364_a_363693]
-
a devenit cel mai nou coleg de redacție la revista sibiană Rapsodia. Cu sufletul rezemat pe două ere, pare quarcul luminos cu esențe tricromatice în destrămare de sine, reîncarnat în paradigmele Logosului. În timp ce-l citesc mi se face de o înjurătură, de-un blestem, de-o plecare la dracu-n praznic, de-o venire și statornicire, de-o râdere, de-o plângere și mai rar de-o rugăciune ... A venit definitiv în sufletul meu, resurescitându-mi melancoliile și formele deocheate ale literelor
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
într-o comună așa mare ca Pecineaga, unde trăiau vreo patru mii de suflete. Coana preoteasă era învățătoare. Toți copii lui moș Constantin și ai Floarei i-au fost elevi. Ce-i mai urechea când veneau cu lecțiile neînvățate! Câte înjurături de bisaltir sau de ceara mă-si mai primeau ei când venea coana preoteasă și se plângea că iar au venit nepregătiți la școală. De multe ori nu erau copiii vinovați, ci moș Constantin care îi lua cu el la
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]