872 matches
-
se pună un copil în leagănul altuia, căci ia crescutul acelui copil. în joacă, să nu se bată copiii mici cu palmele peste tălpile picioarelor, căci nu mai cresc. Cînd cineva trece peste altul și acela peste care a trecut înnoadă chiotoarea, cel care a trecut nu mai crește. La copiii mici se dă apă pusă la fiert pentru mămăligă, ca să vorbească repede. (Gh.F.C.) Copilul nou-născut este pus pe pămînt, de unde îl ridică tatăl, ca semn că-l recunoaște. (Gh.F.C.) Căița
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîna și munții s-au oprit din crescut. (Gh.F.C.) Dacă fluieri noaptea pe drum, strîngi dracii. (Gh.F.C.) 120 Cînd pierzi ceva, să faci nod la cingătoare și să spui: „Scoate, drace, ce-ai furat, Că de nu, barba ți-oi înnoda, Și la fusul morii te-oi spînzura.“ După ce-ai găsit ce-ai căutat, desfă nodul. (Gh.F.C.) Dracu’ își duce viața în piatră seacă și în pustii. (Gh.F.C.) Pe locul unde trăsnește a trecut un drac sau un zmeu. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vreme departe de bărbat. (Gh.F.C.) Grîul l-a dat Dumnezeu. (Gh.F.C.) Grîul este bun contra farmecelor. Dacă pui nouă sau douăsprezece boabe de grîu pe masa din altar fără să știe preotul, și ele sînt slujite timp de douăsprezece liturghii, înnoadă-le în năframă și vei fi ferit de farmece. (Gh.F.C.) în bobul de grîu vezi chipul lui Hristos. (Gh.F.C.) Cine dă foc la stogul de grîu blestemat e de Dumnezeu să nu apuce anul. (Gh.F.C.) Groapă Cînd găsești vreo groapă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și averea. Se crede că dacă îi mor cuiva copiii, aceasta este vina cumătrului, deci dacă va schimba cumă trul îi vor trăi copiii. Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de o va înnoda, ursitorul ce era să-l ia de bărbat nu se va mai însura. La un mort se coase fără nod. Se crede că murind cuiva copiii, face bine dacă vinde un copil cuiva și îl dă pe fereastră, carele, după ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lasă să curgă sîngele în ea și bate apoi un dop de lemn, că-ți trece curgerea. Cînd îți curge sînge din nas sau gură în Săptămîna Mare, ai să te îmbolnăvești. Cînd îți cură sîngele din nas, să-ți înnoade trei fire de păr din cap, că-ți trece. Naștere Se crede că dacă mănîncă o femeie culcată devine grea. Pentru a purcede grea, femeia face lumini cît statul ei de lungi și le aprinde la icoana Maicii Domnului; plătește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Femeile însărcinate să nu mănînce pești și melci, că vor naște copii băloși și mucoși. Femeia îngreunată să nu se ducă cu secera sau cu sapa pe umăr la muncă, căci altfel iese copilul ghebos. Femeia însărcinată să nu-și înnoade pletele, că face copilul cu limba împiedicată. Femeia îngreunată să nu mănînce dumineca fructe păstăioase, căci copilul se face bolînd* și tîmp la minte și toată viața lui comite numai fapte rele. Femeia însărcinată, cînd va vedea un mort, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în acel an au să fie păpușoi cu îmbelșugare. Marțea Ciorilor. La 17 februar, în Sîn Toader, ca să nu scoată ciorile porumbul, te scoli de dimineață, marți, să iei furca în brîu, să torci un fir cu ochii închiși. îl înnozi cu mînile la spate, tot cu ochii închiși, zicînd: „Nod gura ciorilor, a garoilor* și a toate lighioanele care scot porumbul.“ îl iei apoi și îl legi cu ochii închiși la fiarele coșului. îl lași pînă se pune porumbul. Atunci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găsești. Cînd pierzi ceva, să zici de mai multe ori, că-l găsești: „Scoate, drace, ce-ai furat, că te bat cu maiele, pînă-ți iasăă“ Cînd ai pierdut ceva și nu-l mai găsești, dar știi că-i prin casă, înnoadă o ață în nouă locuri, strîns, și apoi fă-te că le deznozi sau le dezlegi. Firește că nu vei putea. La fiecare zi: „Grabă legătură, grabă cătătură“, și taie nodul, iar la al nouălea, adaugă: „Ptiu, drace, ia-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau va fi acel copil călugăr, sau un mare tâlhar. Pînză Dacă la Lăsatul Postului de toamnă nu se mănîncă toată demîncarea, să știi că te apucă ploaia cu pînza pe gard neurzită. Cînd se învălește pînza pe sul, se înnoadă o pană de găină, ca pînza să meargă așa de ușor în stative ca pana. Cînd se învălește pînza, să nu se lase a trece peste ea ori pe sub ea vreun cîne ori pisică, că ci e rău de moarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pun mărgelele sub prag, să viseze noaptea viitorul soț. Asemenea și cu busuiocul; de stropește popa cu el, îl pune sub cap, ca să viseze. Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de-o va înnoda, ursitul ei ce era să-l ia de bărbat nu se va mai însura - și viceversa. Ursitoare Cînd un copil se naște, apar ursitoarele la fereastră; de aceea se țin ușile și ferestrele deschise și [e] cea mai mare liniște
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
leagă un ac cu ață de mănușa doniței și-l poartă atîrnat de doniță cît vrea. La Bobotează, cînd vii acasă, stropești toate vitele cu aiasmă, ca să fie ferite de boleșniți. Cînd uiți vitele neînchise în obor sau la cîmp, înnoadă fiarele după coș, că nu ți le mănîncă fiarele sălbatece. Cînd pierzi din bătătură vreo vită, strig-o sara pe coșul casei, că va veni. Dacă fiind pe cîmp cu vitele și din neglijență le vei pierde, atunci pune scuipat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie ferite vitele de vrăji, se pune rug de măceși la ușile și la ferestrele grajdurilor. (Gh.F.C.) Cu funia de spînzurat se fac vrăji. (Gh.F.C.) Ca să nu fie înșelate de soț, femeile spală brăcinarul bărbaților în scalda mortului și îl înnoadă de trei ori, zicînd: „Cum șade mor tul în pat, așa să șadă și bărbatul meu.“ (Gh.F.C.) Omul turbat poartă la gît un șirag de rotițe de lemn, cioplite de unul cu nume nepereche în sat, și aruncă în fiecare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
au trezit în Europa în principal în rîndurile intelectualilor nu dispar decît începînd din anul 1975. Aproximativ de la această dată, mișcarea socialistă va începe să se ocupe mai mult de problemele Lumii a Treia, datorită legăturilor pe care le-a înnodat. Acum încep să se inverseze influențele existente între comunism și socialism în afara Europei și față de țările în curs de dezvoltare. La început discretă, această inflexiune trece aproape neobservată și, pînă în 1980, Uniunea Sovietică își continuă politica în împrejurări dintre
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
exprimă înălțimea greu de atins, deoarece aceste păsări zboară la mare înălțime. În dulcele stil clasic N. Stănescu a fost "spiritul solar al înalturilor", înscriind opera sa în linia noului limbaj poetic european susținut de Baudelaire, Rimbaud, Mallarmé. El a înnodat tradiția eminesciană cu viziunea modernă a poeziei, a căutat noi sensuri și s-a impus printr-o lirică de idei. În dulcele stil clasic este o reverie care poartă numele volumului din care face parte; un imn închinat femeii, ființă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tare că am luat-o în afară de orice influență străină. Mai presus de toate aspirăm domnule agent, să câștigați de la binevoitorii protectori ai noștri, făgăduiala că în nici un caz nu se va face violență națiunii române, în scopul de constrânge să înnoade din nou legăturile sale anterioare cu sublima poartă”. Nota a fost comunicată către toate puterile. În Rusia ni s-a opus oarecare jenă față de dificultățile noi și un sentiment de neplăcere față de o națiune mică pe cale de a fi eliberată
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
în străinătate 70. Orice mișcare a lui Alexandru Lapedatu era supravegheată. Gesturile și vorbele îi erau urmărite și raportate superiorilor. În anul 1949, informațiile despre el s-au înmulțit. Securitatea se infiltrase în interiorul cercurilor partidelor politice istorice, adunând date ce înnodau încercările vârfurilor acestora de a rămâne pe scena politică. Aceasta îi atribuia omului politic Lapedatu un rol activ în încercările de refacere a mișcării politice liberale. I sa atribuit vina că era fostul istoric al liberalilor, mâna dreaptă a lui
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
în străinătate 70. Orice mișcare a lui Alexandru Lapedatu era supravegheată. Gesturile și vorbele îi erau urmărite și raportate superiorilor. În anul 1949, informațiile despre el s-au înmulțit. Securitatea se infiltrase în interiorul cercurilor partidelor politice istorice, adunând date ce înnodau încercările vârfurilor acestora de a rămâne pe scena politică. Aceasta îi atribuia omului politic Lapedatu un rol activ în încercările de refacere a mișcării politice liberale. I sa atribuit vina că era fostul istoric al liberalilor, mâna dreaptă a lui
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
tare că am luat-o în afară de orice influență străină. Mai presus de toate aspirăm domnule agent, să câștigați de la binevoitorii protectori ai noștri, făgăduiala că în nici un caz nu se va face violență națiunii române, în scopul de constrânge să înnoade din nou legăturile sale anterioare cu sublima poartă”. Nota a fost comunicată către toate puterile. În Rusia ni s-a opus oarecare jenă față de dificultățile noi și un sentiment de neplăcere față de o națiune mică pe cale de a fi eliberată
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ferit șobolanii/ rod însemnarea de pe tricoul de campion:/ "U.S.A. Box 1929"// De pe acoperișul unei clădiri/ un înger/aruncă petarde: Poc! Poc! Poc!/ Pe piept are tatuată bomba atomică./ O parte a mulțimii aplaudă./ O parte hulește./ O parte își înnoadă șireturile./ O parte fumează pur și simplu,/ O parte consemnează/ reacția părților// Mii milioane de păianjeni/ veghează / panorama". Aceasta e, fără nici o îndoială, înfățișarea unui univers al îngemănărilor de contrarii; pe orizontala exteriorității (largi) și pe verticala interiorității (profunde) totul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nimic,/ Mirându-se doar/ De ochii mei închiși înspre el.// O, pe pleoapele mele a dat colț iarba,/ Și a fost verde, și s-a uscat/ De când nu s-au mai ridicat din afară,/ Genele mi s-au înțelenit/ Încâlcite, înnodate-ntre ele,/ De când ochii mei/ Nu mai contenesc să mă văd// Sub raza cea verde în care mă scaldă/ Privirea din frunză/ Ca din adâncul unui somn etern răbdător,/ Fără să spună nimic,/ Pregătindu-mă doar/ Pentru mai aspre și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
părțile 4". Aceste observații prealabile fiind făcute, intenția noastră nu este de a gîndi Europa trecută, ci de a gîndi Europa prezentă plecînd de la trecutul său. Dacă vechiul nod gordian european a fost retezat de o spadă nemiloasă, s-a înnodat acum un nou nod gordian, alcătuit din rămășițele celui vechi, dar și din elemente propriu-zis contemporane. Am depus toată strădania pentru a-l cerceta. Și asta deoarece se întîmplă foarte rar ca în noi, la noi, chestiunile de viață și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Dumnezeu și de Natură. Filozofia se separă de Teologie, apoi Știința se separă de Filozofie. Politica se va disocia de sfera religioasă. Se vor opera noi combinații, precum cea dintre Știință și Tehnică, care se vor dezvolta reciproc. Se va înnoda o alianță între Umanism și Știință, însă ceea ce le unește (Omul care stăpînește Natura) este ceea ce le separă (fundamentul subiectiv antropocentric al celui dintîi, fundamentul obiectiv fizic al celei de-a doua). Reconcilierile dintre Om și Natură reușesc pe jumătate
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
un personagiu atât complicat și atât de profund omenesc ca acela al cârciumarului, sau un personagiu cu țesătură atât de delicată și completă, în desfășurarea ei, ca a cârciumăresei din aceeași nuvelă? Și al doilea, care dintre ei a putut înnoda o intrigă dramatică mai în stare să pună în relief stările fundamentale sufletești ale personagiilor așa cum o întâlnim în aceeași nuvelă?"5. Răspunsul ce urmează suitei de întrebări aproape retorice e ușor de ghicit: el conține un îndemn la reflecție
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
așa. spunea G.M. Cantacuzino în 1932 într-o conferință la radio evocând atmosfera hanurilor de secol XIX Hanul era în tot timpul anului un centru de activitate vie unde se schimbau mereu călătorii, unde se întâlneau punând afaceri la cale, înnodând intrigi de dragoste ori răsvrătiri politice"154. Mara e singura operă a lui Slavici în care prozatorul vede în ban, ca și în han, valoarea pozitivă: Cârciuma de la Sărărie era proastă, dar foarte bună. Lasă că trăgeau la ea plutașii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a monarhului, ci a monarhiei, după sfidarea forțelor religioase, decît după ce nu va mai exista inferioritate socială, după dispariția castelor nobiliare, după împărțirea bunurilor senioriale. Vă cer douăzeci de ani, adică douăzeci de secunde de veșnicie. Firele Conjurației au fost înnodate. Fiecare dintre complici cunoaște rolul ce i-a fost conferit și întreaga urzeală în care a fost implicat. Pînă și încăpățînarea viitoarei Maria-Antoaneta, pînă și slăbiciunea viitorului rege Ludovic al XVI-lea, toți factorii marii drame au fost prevăzuți, au
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]