628 matches
-
țepi ascuțiți, nedivizați. În mai multe grupuri de actinopterigieni însă spinii lipsesc din înotătoare și anume probabil prin dispariție. Înotătoarea dorsală se alungește înapoi și se diferențiază într-o parte anterioară și una posterioară, care se separă adesea ca două înotătoare distincte: anterioară și posterioară. Înotătoarea dorsală anterioară are raze spinoase, în formă de țepi (spini) ascuțiți, rigizi, nedivizați, iar cea posterioară raze moi sau articulate, la fel ca și înotătoarea codală, anală și cele pectorale. Țepul este un lepidotrih modificat
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
mai puține raze moi. Înotătoarele pectorale sunt plasate sus, pe laturile corpului. Înotătoarea caudală bifurcată de obicei simetrică, cu lobi egali. Solzii sunt ctenoizi (cu numeroase excepții). Sunt pești superiori din a căror centură scapulară lipsește mezocoracoidul și a căror înotătoare pectorala sunt din cauza aceasta, ridicate pe laturile corpului. Centura pelviană este legată de centura scapulară fie direct, fie printr-un ligament conjunctiv, care se păstrează între cele două centuri chiar și când cea pelviană se deplasează în mod secundar înapoi
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
și al treilea os epibranhial sunt măriți și constituie suportul principal al dentiției faringiene superioare. Supraoccipitalul separă unul de altul cele două parietale și se unește cu frontalele. Parapofizele sunt unite cu vertebrele. Fanta branhială aflată în fața înotătoarei pectorale. Vezica înotătoare, cu puține excepții, a pierdut comunicația cu tubul digestiv (pești fizocliști). Ovarele se continuă cu oviductele. Este un supraordin vast și destul de variat de pești marini și de apă dulce. Sunt în mare parte specii marine care domină apele de lângă
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
cu dinți. Maxilarele rudimentare. Ectopterigoidul lipsește. Mezopterigoidele sunt mici, unind metapterigoidele cu prevomerul. Posttemporalele absente. Subopercularul lipsește. A cincea vertebră reunită printr-o punte de cele 4 vertebre anterioare modificate. Vertebrele 2—5 contopite între ele. Membranele branhiale libere. Vezica înotătoare liberă, obișnuit mare. Intestinul fără apendice. Sunt pești de apă dulce. Somnul ("Silurus glanis") poate intra în apele salmastre. Speciile acestei familii sunt în principal bentonice, carnivore și răpitoare. Familia este originară din Asia Centrală, și este răspândită în Europa, Orientul Mijlociu
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
dinți dispuși pe un singur rând. Înotătoarea dorsală lungă. Înotătoarele pectorale și ventralele scurte. Corpul, cât și opercularul și preopercularul sunt acoperite în întregime cu solzi. Coloritul lui este frumos, verde pe spate, cu pete albastre pe cap, trunchi și înotătoare. Pe abdomen se distinge un desen reticulat brun, în formă de rețea, iar marginea înotătoarei dorsale este roșie, pe când a înotătoarelor anale și caudale, albastră. Depune icre bentonice pe la sfârșitul primăverii. Se hrănește cu crustacee, moluște și pești. Se poate
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
de pe partea dreaptă. Dinții faringieni sunt conici sau rotunjiți. Înotătoarele au radii țepoase. Au o singură înotătoare dorsală, a cărei parte anterioară spinoasă (țepoasă) este mai lungă decât parte posterioară moale; parte spinoasă ocupă mai mult din jumătatea întinderii întregii înotătoare dorsale. Partea moale a dorsalei este puțin mai înaltă decât cea spinoasă. Partea spinoasă a dorsalei are 17-19 radii spinoase (nici unul dintre spini nu este prelungit), iar cea moale 10-14 radii moi ramificate (la subspecia "Labrus viridis prasostictes" din Marea Neagră
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
de 4-6. Numărul de solzi sub linia laterală (numărați vertical până la începutul înotătoarei ventrale) este de 12-13. Aceasta se poate reda prin formula 41 [4-6/12-13] 49. La subspecia "Labrus viridis prasostictes" această formulă este 44 [4-5½ /12-13] 47. Vezica înotătoare este prezentă. Aparatul opercular cu 5-6 radii branhiostegale și o pseudobranhie bine dezvoltată. Pe primul arc branhial se află 20-22 branhiospini (spini branhiali). Apendicele pilorice lipsesc. Osul maxilar superior este absent. Coloana vertebrală are 38-39 vertebre. Toate coastele sunt articulate
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
vertebre anterioare sunt alungite, sudate între ele și imobile. Aparatul opercular cu 1-5 radii branhiostegale. Branhiile suferă o reducere și au formă de mici tufișoare din care cauză acestui grup de pești i se mai spune și lofobranhiate (Lophobranchii). Vezica înotătoare nu comunică cu tubul digestiv (pești fizocliști). La o o parte din specii tuburile urinifere sunt lipsite de glomerule Malpighi. La majoritatea speciilor, masculii au un organ incubator pe fața ventrală, unde femela își depune icrele pe care masculul le
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
inscris la toate probele și a câștigat cinci medalie de aur: titlul olimpic pe echipe la cele trei arme și medalia de aur atât la floretă, cât și la sabie individual. Recordul său a rezistat până la Olimpiada din 1972, unde înotătorul Mark Spitz a cucerit șapte medalii de aur. A fost și singurul italian campion olimpic la sabie până la Olimpiada din 2004, unde Aldo Montano a luat aurul. După Jocurile de la Anvers a devenit maestru de scrimă la clubul tatălui. Neinteresat
Nedo Nadi () [Corola-website/Science/335797_a_337126]
-
corpul foarte înalt și puternic comprimat lateral, acoperit cu solzi ctenoizi, mai rar nud. Linia laterală este continuă, foarte curbată, paralelă cu linia spatelui. Pe spate au două înotătoare dorsale distincte, dar apropiate, prima, foarte înaltă, constă din radii spinoase. Înotătoare anală unică sau dublă, cu 1-4 radii spinoase. Înotătoarele ventralele toracice, cu o radie spinoasă și 5-9 radii moi. Înotătoare caudală scobită, trunchiată sau rotunjită, cu 12-15 radii lungi. Ochii foarte mari. Gura foarte protractilă prevăzută cu dinți mărunți pe
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
1820 g. Deși sunt asemănători superficial cu alte arvicoline, ei sunt adaptați la o viață acvatică, având o coadă mult mai lungă, care este turtită latero-lateral, folosită drept cârmă. La membrele posterioare ei au degetele parțial unite printr-o membrană înotătoare, mărginită de peri aspri, pentru a ajuta la înot. le sunt larg răspândite în regiunea holarctică, fiind găsite pe întreg teritoriul al zonei temperate din America de Nord, Europa și Asia. Lemingii se întâlnesc la latitudini nordice extreme până la Cercul Polar, iar
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
ci are lobul rotunjit. Se mai deosebesc de știucă și de toți teleosteenii prin prezența solzilor ganoizi rombici, așezați în rânduri oblice, care formează în jurul peștelui o platoșă puternică, precum și prin fulcrele (solzi ganoizi dezvoltați mai puternic) ce preced fiecare înotătoare. Fălcile foarte lungi, ca la crocodilieni, sunt prevăzute cu dinți conici de dimensiuni inegale, iar gura este largă. Vertebrele sunt opistocelice (cu corpul concav posterior și convex anterior), un caracter unic printre pești. În intestin se află numai un rest
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
la animalul adult, iar pseudobranhia (branhia falsă) sa care primește sânge oxigenat, este deplasată pe fața internă a operculului. Tot aici este deplasată și hemibranhia corespunzătoare arcului hioidian, care primește sânge venos. Cele două branhii se numesc branhii operculare. Vezica înotătoare are forma unui sac lung, și conducta sa se deschide pe fața dorsală a esofagului. Pereții săi sunt alveolari și puternic vascularizați. Peștele o întrebuințează și la respirație, ridicându-se din când în când la suprafața apei pentru a înghiți
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
special, este frecvent prins cu plasele pentru creveți în mlaștinile sărate din Louisiana și a fost adesea observat în apele marine de pe coasta Golfului Mexic ale SUA. Lepisosteiformele pot tolera ape cu conținut scăzut de oxigen deoarece au o vezică înotătoare foarte vascularizată care comunică cu faringele printr-un duct pneumatic lărgit, permițându-le să respire aerul din atmosferă, ridicându-se din când în când la suprafața apei. Lepisosteiformele înoată, de obicei, lent, dar la nevoie se deplasează foarte iute pentru
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
în apropierea creierului devine mai degrabă un înveliș fibros. Au un fel de dinți compuși din cheratină. Culoarea depinde de specie, variind de la roz la verde-gri, cu posibile puncte albe sau negre. Ochii sunt doar niște puncte. Mixinele nu au înotătoare. În jurul gurii au între 6 și 8 mustăți (la fel ca somn) și o singură nară. Gura mixinelor are două perechi de dinți pe niște plăci cartilaginoase care se mișcă orizontal, care trag hrana înspre faringe. Mixinele sunt lungi și
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
formează grupul cel mai primitiv dintre vertebratele actuale. Ciclostomii sunt prădători, semiparaziți și paraziți. Numele ciclostomilor se datoreaza gurii lor rotunde (din greaca "kyklos" = cerc + "stoma" = gură) Ciclostomii sunt agnatostomi (agnate) cu corp cilindric alungit, vermiform sau serpentiform, lipsit de înotătoarele perechi. Pielea este goală, fără solzi dermici și cu numeroase celule mucoase, care secretă un mucus abundent. Scheletul intern (endoscheletul) al ciclostomilor este cartilaginos sau, în parte, membranos. Coarda dorsală (notocordul) persistentă (se păstrează în tot timpul vieții) se prezintă
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
aterine, hamsii, guvizi, stavrizi, crabi și creveți. Câinele de mare are o talie mică. La maturitate masculii ajung la 1-1,5 m, femelele până la 1,7 m, iar greutatea între 6-14 kg. Pielea este acoperită cu solzi mărunți, placoizi. Ambele înotătoare dorsale sunt precedate de câte un țep, de unde-i provine și numele de peștele cu pinteni. Are capul plat, gura este așezată ventral sub bot. Dinții sunt ascuțiți, așezați pe 6 rânduri, cu vârfurile îndoite de la mijloc în direcția colțurilor
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
Streisand, pe care a întâlnit-o atunci pentru prima data. La scurtă vreme după aceea a fost angajat că pianist la recepțiile organizate de producătorul Șam Spiegel. Cunoștință cu Spiegel i-a prilejuit prima contribuție la bandă sonoră a filmului Înotătorul. Deși albumul de debut al lui Liza Minnelli conținea un cântec compus de Hamlisch cu mulți ani înainte, primul său șlagăr a devenit cunoscut abia când compozitorul avea 21 ani. Este vorba de „Sunshine, Lollipops and Rainbows”, scris împreună cu Howard
Marvin Hamlisch () [Corola-website/Science/334685_a_336014]
-
cunoscut abia când compozitorul avea 21 ani. Este vorba de „Sunshine, Lollipops and Rainbows”, scris împreună cu Howard Liebling și înregistrat de cântăreață Leslie Gore, si care a ajuns pe locul 13 din cele 100 șlagăre ale verii anului 1965. După „Înotătorul”, Halmisch a scris muzică pentru filme de început ale lui Woody Allen, între care „Take the Money and Run” și „Banane” (1971). În 1967 împreună cu Liebling a compus cântecul „Nopți californiene” pe care l-a înregistrat tot Leslie Gore. Mai
Marvin Hamlisch () [Corola-website/Science/334685_a_336014]
-
sunt toate care nu au copita/unghia despicată și nu rumegă. Exemple biblice: iepurele de casă , iepurele sălbatic, porcul, cămila. Pești necurați: pești fără solzi care pot fi îndepărtați de pe piele. Alte animale acvatice necurate: animale acvatice fără solzi și înotătoare. Păsări necurate : vulturul (după soiul lui) , zăganul (după soiul lui), acvila (după soiul ei), gaia (în general neagră, după soiul ei), șoimul (după soiul ei), corbul (după soiul lui)," struțul (după soiul lui), bufnița țipătoare (după soiul ei), pescărușul (după
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
a se usca. Glandele uropigiene sunt niște glande sebacee la baza cozii la multe păsări acvatice, cu a cărei grăsime acestea își ung penele cu ciocul pentru a-și impermeabiliza penajul. Au toate patru degetele de la picior unite prin membrane înotătoare ce formează o palmatură mare, iar primul deget este îndreptat lateral și nu înapoi. le întrunește circa 40 de specii răspândite aproape pe întreg globul pamântesc în zonele boreale, temperate și tropicale. În România se întâlnesc în Delta Dunării. Sunt
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]
-
să-și conserve titlul, după ce declarase joi că este obosit după finalele de la Rio. El a câștigat medalia de aur la Rio în probele de ștafetă 4x100 m liber, 200 m fluture, ștafeta 4x200 m liber și 4x200 m mixt. Înotătorul american de 31 ani rămâne în palmares cu 22 medalii de aur, dar mai are sâmbătă o șansă în finala de 4x100 m mixt pentru a-și spori zestrea olimpică. Clasament la 100 m fluture: 1. Joseph Schooling (Singapore)50
JOCURI OLIMPICE RIO, 2016. Rezumatul zilei. România, încă două medalii. Ce șanse au hanbalistele by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105269_a_106561]
-
va fi adusă de tenismenii Florin Mergea și Horia Tecău, care vor juca vineri finala probei de dublu, împotriva spaniolilor Marc Lopez și Rafael Nadal. ÎNOT. Michael Phelps a cucerit a patra medalie de aur din patru finale la Rio! Înotătorul american a câștigat finală de 200 de metri mixt. A fost urmat de Kosuke Hagino din Japonia. Phelps este cel mai medaliat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice, cu 22 de medalii de aur! O înotătoare din Chină, Fu Yuanhui, a câștigat
JOCURI OLIMPICE RIO, 2016. Rezumatul zilei: Aur pentru România. A început fotbalul. Clasament pe medalii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105270_a_106562]
-
această perioada a fost sporsor oficial al turneului Superkombat. Casa britanică de pariuri a devenit partener oficial al Campionatului Național de Înot, organizat de către Federația Română de Natație și Pentatlon Modern, între 19 - 23 iunie, la București. Peste 200 de înotători seniori și juniori au concurat în 40 de finale.
Stanleybet România () [Corola-website/Science/336120_a_337449]
-
poziție abdominală. Înotătoarea caudală este rotunjită. Corpul este acoperit cu solzi verzi-măslinii, ceva mai închis pe spate și alburiu pe abdomen. Masculul are un organ copulator (numit gonopodiu), rezultat din transformarea înotătoarei anale și prin alungirea radiilor 3-5 ale acestei înotătoare. Este un pește carnivor și anume un larvivor, consumând în special larve de țânțari, al căror număr îl poate reduce într-un lac cu 97%. Consumă și crustacee mici (cladocere), diatomee și alte alge verzi sau albastre, icre de pește
Gambuzie () [Corola-website/Science/336606_a_337935]