1,294 matches
-
social-economică”. Sarcina propagandei cooperatiste trebuie atunci încredințată cooperatorilor înșiși, ca și asociațiilor culturale, „deoarece cooperația este un puternic instrument cultural și social de educație. Educația cooperatistă, credea economistul clujean, este una din cele mai bune și mai complete educații sociale, înrâurirea ei asupra maselor este una din cele mai fericite și mai repezi” (Ghiulea, 1927, p. 8). Fraza următoare ar putea figura în orice lucrare de pedagogie contemporană: „Educația simțului social, al iubirii de aproape, al ajutorului reciproc, al dezinteresării și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și viu, modelat cu grijă, nici un pumn de lut mai mult sau mai puțin de împărțit întregul,/ dar și un al treilea spre care tinde, starea pură a Sfântului Duh", ruptă de contigent ca în teologia lui Origen, aflat sub înrâurirea ideilor platonice, care acordă un mare rol acțiunii Logosului. Arie, preotul eretic de la începutul secolului IV, susținea că, în treimea dumnezeiască, numai Dumnezeu-tatăl este Dumnezeu adevărat, că Fiul Logosul nu este egal cu tatăl, este numai asemeni lui, nu homoousios
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se desfășoară fără a ști unele de altele. Autorul român le atribuie niște relații misterioase: "Arta și știința merg pe drumuri paralele, fără a se influența în acest paralelism. Asemănările de atitudine și de forme de realizare nu rezultă din înrâuriri; acestea sunt corespondențe de stil, niște fenomene mult mai adânci decât să poată fi explicate prin reciproce înrâuriri"18. De altfel, expresia "paralelism istoric" este derutantă chiar și în raport cu viziunea lui Blaga, deoarece el consideră că toate configurațiile majore ale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
merg pe drumuri paralele, fără a se influența în acest paralelism. Asemănările de atitudine și de forme de realizare nu rezultă din înrâuriri; acestea sunt corespondențe de stil, niște fenomene mult mai adânci decât să poată fi explicate prin reciproce înrâuriri"18. De altfel, expresia "paralelism istoric" este derutantă chiar și în raport cu viziunea lui Blaga, deoarece el consideră că toate configurațiile majore ale unei culturi sunt expresii ale uneia și aceleiași "matrice stilistice". În viziunea lui Dilthey filozofia prelucrează sub o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
naturii și cele sufletești există un hiatus copleșitor; simultaneitatea lor este pur hazard. Originală ni se pare corecția adusă confuziei bine întreținute conform căreia discursul revoluționarului din "Împărat și Proletar" ar fi chiar vocea, convingerea etică a poetului. Neliberal prin înrâurirea "Upanișadelor" și a eticii kantiene, ce legiferau suveranitatea ierarhiilor și a elitelor caracterelor apte să canalizeze patimile, instinctele, defulările iraționale ale mulțimii, Eminescu este prezent în cugetarea Cezarului, nerecunoscând decât legea morală lăuntrică ce exclude furia egalitaristă, pragmatismul și contingentul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
până la urmă un eșec, o treabă de mântuială (...)". Dialogul cu Svetlana Cârstean din 2001 se deschide prin evocarea relației lui Gelu Ionescu cu Tudor Vianu (Giurgiu, 1898 - 1964, București). Figura profesorului și esteticianului în ultimii săi 20 de ani, precum și înrâurirea ilustrului model de stil și de viață ("spectrul comandorului...") asupra studentului și universitarului Gelu Ionescu, va fi aprofundată în capitolul 5, O polemică, amplă replică dată lui Bujor Nedelcovici cu ocazia centenarului Vianu din 1998. În spiritul aceleiași lucidități tranșante
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Întregul nostru front scriitoricesc a înțeles că literaturii noastre îi revine așa cum spunea tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej la Conferința pe țară a scriitorilor, în cuvântarea din 24. I. 1962 misiunea de mare răspundere de a contribui prin toată forța ei de înrâurire la formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste, la formarea omului nou, a moralei socialiste ..." Incredibil, acest text demn de M. Novicov sau Sorin Toma,, este semnat, negru pe alb, de tânărul N. Manolescu, ce se erijează într-un vajnic megafon de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
atestă, în polemica dintre catolici și protestanți, "credința comună a Bisericii Catolice și a Bisericii Ortodoxe privind Eucharistia", cum și asupra limbii în care aceasta s-a exprimat: "o latină umanistă, elegantă și armonioasă, apropiată de modelul clasic, dar cu înrîuriri grecești la nivel lexical și, mai ales, la nivel mental. Arta și stilul poartă pecetea retoricii medievale", pp. 9-10. 2. Ibidem, p. 13. Impresiile sînt prezentate detaliat în P. P. Panaitescu, Nicolae Milescu Spătarul (1636-1708), versiunea românească de Silvia P.
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
găsește drumul spre sufletul soțului, asistă la prăbușirea acestuia și păcătuiește din orgoliu rănit. Ea îl acceptă pe Lică nu din dragoste, ci pentru că existența ei devenise confuză. Ea a înțeles de la început firea malefică a porcarului care exercită o înrâurire nefastă asupra celor din jur. E primejdios, nestăpânit, primitiv, impulsiv, violent, lipsit de caracter, folosind forța pentru a-și atinge scopurile sale. Caracterizarea lui Ghiță Ghiță este personajul principal din nuvela Moara cu noroc, un personaj complex, cu putere de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de moderație în atitudinea antinazistă și, pe de altă parte, în urma refuzului socialiștilor de a împărtăși furia antitroțkistă. În Italia, în ciuda continuării pactului unității de acțiune dintre socialiști și comuniști, relațiile dintre cele două partide se înveninează mai apoi sub înrîurirea a două fenomene: creșterea unui puternic curent de dreapta în sînul PSI ce pune în discuție această unitate, dar și dezlănțuirea polemicii din jurul proceselor de la Moscova. Chiar în sînul PCI, criza face ravagii, alimentată de criticile IC în privința lipsei de
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
lor, deoarece se impune să fim stăpâni în casa noastră” și atunci vom ști, și vom trebui a face toate reformele dinăuntru de care țara noastră are nevoie - reforme care până acum în mare parte s-au împiedicat numai prin înrâuririle din afară și prin lipsă de stabilitate dinăuntru. De aceea, dar, înainte de toate stăruim i să cerem de la dreptatea providențială a Europei că existența națională și neatârnarea să ni se respecte „ precum în drit asămene și în faptă”, și atunci
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
nostru pentru neatârnare, care reprezintă o povestire a războiului de independență. Secolul al XX lea aduce pe firmamentul gândirii universale seria marilor cuceriri, nu numai în câmpul științelor pozitive ci și în cel al științelor sociale și implicit în istorie. Înrâurirea noilor metode de cercetare, bazate atât pe documentarea amplă a diferitelor categorii de izvoare, cât și pe o viziune largă, care pune știința într-o strânsă legătură cu progresul societății, a dat istoriei sensuri noi. Printre aceste lucrări se numără
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
în conștiința Europei o recunoaștere care certifica caracterul logic, obiectiv, deplina legitimitate a aspirațiilor noastre de independență și suveranitate națională. Unirea este absolut necesară, arăta Mihail Kogălniceanu deoarece ea poate asigura „independența dinlăuntru și puterea de a se apăra de înrâuririle străine”. „O nație care își are conștiința drepturilor sale - arăta același patriot trebuie să aibă și curajul de a se apăra, numai atunci ea este respectată”. Atât în perioada premergătoare unirii, cât mai ale după, înfăptuirea acestui act de mare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
jos a lăsat urme caracteristice și limba lor Alterări în aspectul cuvintelor, schimbări de înțeles, păstrarea unor forme etc. sunt datorate în multe cazuri unor asocieri proprii minții celor simpli, unor particularități ale vieții lor. Dacă în unele cazuri asemenea înrâuriri folklorice asupra limbii rămân circumscrise în anumite regiuni, alte areale au avut o circulație întinsă, au pătruns în limba generală Până acum nu s-a dat destulă atenție nici acestei laturi a transformărilor lingvistice și la noi cu deosebire rămân
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
cele păstorești” În paginile din Primăvara, muma noastră, Dorul și poezia păstorească, Cobănia și haiducia, Miorița, Ovid Densusianu explică universul liric țărănesc de factură pastorală și minunatul realist al poeziei noastre populare : „Nu idealismul poetic la care ne gândim sub înrâuriri literare 1-a făcut pe țăranul nostru să cânte primăvara ci anume preocupări de viață ale lui în legătură cu ceea ce era prielnic îndeletnicirii la care era, dedat deci, în fond ceva prozaic, ceva de ordine practică” Ovid Densusianu ne prezintă ca
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
îngrozite ale lui Mary. Bruscat, trântit la pământ, izbit de perete, anihilat, Colin este deja obiect de batjocură al cuplului pervers. După ce Robert îi deschide arterele cu briciul, Colin mai are puterea s-o strige pe Mary, care, încă sub înrâurirea drogului, nu-și va reveni decât spre dimineață, când asasinii părăsiseră de mult teatrul delictual, orașul și țara. Mary, singurul martor și supraviețuitor, complet golită de sentimente și emoții, așa cum Colin fusese golit de limfa vieții, îi uluiește pe funcționarii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
lor, deoarece se impune să fim stăpâni în casa noastră” și atunci vom ști, și vom trebui a face toate reformele dinăuntru de care țara noastră are nevoie - reforme care până acum în mare parte s-au împiedicat numai prin înrâuririle din afară și prin lipsă de stabilitate dinăuntru. De aceea, dar, înainte de toate stăruim i să cerem de la dreptatea providențială a Europei că existența națională și neatârnarea să ni se respecte „ precum în drit asămene și în faptă”, și atunci
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
nostru pentru neatârnare, care reprezintă o povestire a războiului de independență. Secolul al XX lea aduce pe firmamentul gândirii universale seria marilor cuceriri, nu numai în câmpul științelor pozitive ci și în cel al științelor sociale și implicit în istorie. Înrâurirea noilor metode de cercetare, bazate atât pe documentarea amplă a diferitelor categorii de izvoare, cât și pe o viziune largă, care pune știința într-o strânsă legătură cu progresul societății, a dat istoriei sensuri noi. Printre aceste lucrări se numără
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
în conștiința Europei o recunoaștere care certifica caracterul logic, obiectiv, deplina legitimitate a aspirațiilor noastre de independență și suveranitate națională. Unirea este absolut necesară, arăta Mihail Kogălniceanu deoarece ea poate asigura „independența dinlăuntru și puterea de a se apăra de înrâuririle străine”. „O nație care își are conștiința drepturilor sale - arăta același patriot trebuie să aibă și curajul de a se apăra, numai atunci ea este respectată”. Atât în perioada premergătoare unirii, cât mai ale după, înfăptuirea acestui act de mare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
nu ezitau să-și exprime nedumerirea sau chiar dezaprobarea. Bătrânul profesor de logică W. E. Johnson, ale cărui relații personale cu Wittgenstein erau de altfel foarte cordiale, a calificat reîntoarcerea lui drept „un dezastru“ pentru Universitate. Johnson avea în vedere înrâurirea, după el nefastă, pe care Wittgenstein o exercita asupra unor tineri dotați, interesați de filozofie. De ce nefastă? Deoarece cu Wittgenstein nu s-ar putea purta o discuție în care să se argumenteze potrivit standardelor acceptate în mediile academice britanice. Moore
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pe acei dintre studenții lui de care se apropia de ce studiază filozofia. Aprecia că îndeletnicirea cu filozofia este de cea mai mare însemnătate dacă ne ajută să gândim mai bine88, dar că practicarea ei profesională nu are, de regulă, o înrâurire fericită asupra caracterului. Wittgenstein credea că cei ce profesează filozofia vor fi mai mult amenințați de acea primejdie pe care o reprezintă mulțumirea de sine și vanitatea. Exista, ce-i drept, un profesionist al filozofiei despre care el avea o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fiind inseparabilă de reușita sforțărilor sale de a ajunge în termeni cât mai clari cu sine. Din 1938 datează următoarea reflecție, reținută de Rush Rhees: „A te minți cu privire la tine însuți, cu privire la propria lipsă de onestitate, trebuie să aibă o înrâurire rea asupra stiluluiă Cel care nu vrea să coboare în sine însuși deoarece acest lucru este prea dureros rămâne, firește, și în scris la suprafață.“ (R. Rhees, „Nachwort“, în Ludwig Wittgenstein. Porträts und Gespräche, ed. cit., p. 231.) 94 „Era
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
idilelor. În ciuda admirației trezite de primele compoziții cu tematică civică, unii cercetători, printre care Renzo Negri ce pornește și de la opiniile lui Benedetto Croce despre Leopardi consideră, în opinia noastră în mod justificat, că nu lor li se datoreză puternică înrâurire a versurilor leopardiene în literatura ulterioară, deoarece succesul înregistrat atunci nu era menit să individualizeze suficient personalitatea creativă a autorului, ci numai să îl integreze într-o tipologie la modă.41 Aceea care l-a consacrat și care a dat
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
o parte de legătura dintre cele din urmă și poezia romantică și decadenta, iar pe de altă parte de relația dintre poezia romantică și cea a lui Quasimodo. Este binecunoscut faptul că unii veriști, chiar Giovanni Verga, au beneficiat de înrâurirea lui Leopardi, a cărui viziune cu privire la natură că mama vitregă are un corespondent în natură ostilă verghiană.53 În românul Familia Malavoglia progresul este asemuit cu un mecanism care îi zdrobește și îi macină pe cei slabi, opinie care amintește
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
scriitorii din epoca. Recursul la Leopardi era, în aceste condiții, mai sigur și de aici provine insistența cu care se succed referirile la acestă în Discursurile din anii patruzeci-cincizeci. Fără îndoială că poezia sicilianului se îmbogățise cu cele mai diverse înrâuriri într-o manieră deloc condamnabila; evidente pentru contemporani au fost cea pascoliană, cea ungarettiană și cea montaliană. Nu lipsesc însă ascendente leopardiene, prezente și la alți poeți ai Ermetismului, curent protejat, dealtminteri, prin autoritatea romanticului. 2.5. Giacomo Leopardi, Salvatore
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]