197,460 matches
-
Eminescu, Texte esențiale, Craiova, Scrisul Românesc, 1997. footnote> și munca pe care ai depus-o ca să culegi textele și să le așezi pe tematici. Este o muncă de adevărat intelectual și o mare ușurare pentru cercetător. Pe aceeași linie se înscrie și Vocația Spiritualității, iar Civilizația Cărții mi se pare o contribuție foarte importantă. Îți închipui că nu le-am citit pe toate. Am citit textele eminesciene, o parte din Vocația Cărții și le-am răsfoit pe celelalte, insistând asupra capitolelor
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
experiența lui de stîlp al stalinism-comunismului din țară pentru a face acest pronostic. Analistul din anii nouăzeci părea infailibil, fiindcă știa pe atunci tot ce mișcă la Cotroceni și făcea el însuși politică. Era un vector de putere. Nu se înscrisese în nici un partid și juca la dublu. Făcea pe guru politic, ca disident, la GDS, și îl consilia pe Ion Iliescu din amiciție. Pînă să devină comentator la PROTV, Brucan era răsfățatul ziarului "Adevărul", o ultimă dovadă că mai continua
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
a recunoscut dreptul Israelului ca stat independent și și-a exprimat convingerea ca Între statele arabe și Israel se pot realiza Înțelegeri de pace care să asigure securitatea tuturor țărilor din Orientul Apropiat. GMAR HATIMA TOVA! (urare de a fi Înscris În Cartea Vieții). Evreii Își urează reciproc in perioada de la Anul Nou ebraic (Rosh HaShana) până la Yom Kipur. http://www.youtube.com/watch?v=8vjRyw7YMfc, din timpul războiului de Yom Kipur. GUILAD SHALIT, caporalul israelian răpit de guerilele extremiste din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
neamului meu/ din cețuri/ va veni seara și-un zeu/ n-am fost fiică de rege/ eram scarabeu/ în pădurea cu jețuri/ de stafii și-arome" (Mă-mbrac în tăcere ca-n ultima lege). Și nu în ultimul rând se înscrie sarcasmul istoricește determinat, stigmatizând oroarea totalitară, în cuprinsul căreia viața se mortifică fără a-și înceta cursul înfiorător: "pentru noi nu înseamnă ce-nseamnă pentru voi sonerie/ pentru noi sonerie înseamnă poliție/ un grup de brute care năvălesc (de-obicei
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
bună pe tinerii care în 1968 purtau barbă și plete. Anul în care, chipurile, Ceaușescu dădea semne că se bizuie pe toți românii și în care mulți foști adversari ai regimului au crezut că așa stau lucrurile și s-au înscris în PCR. Era atunci dl Ion Iliescu mai ritos decît Ceaușescu în apărarea idealurilor comunismului sau primise sarcini secrete să nu scape tineretul de sub control? Oricum ar fi, Ion Iliescu ar trebui să le mulțumească, azi, informatorilor recrutați atunci de
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
în paralel și echilibrează balanța generațională într-ale jocurilor limbii. O serie de voci distincte completează spectrul literar al Ego.Prozei, preferând metafora aluzivă oximoronului cu tentă imprecatorie ce a atras după sine apelative precum "noua degenerație". Tania Radu se înscrie printre degustătorii interesați de nuanțe: "Prozatorii ieșeni nu s-au topit niciodată cu adevărat în noul val al prozei tinere. Mai degrabă au rezistat pentru a oferi repere la care noua proză să se raporteze. Școala ludic-ironică din care se
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
și obsesia unicității, 5. pastișa intertextualismului și a metatextului. Astfel, prima și cea mai evidentă arie comună se referă la scriitura sinelui, la acel pact autoficțional deja menționat și semnat de majoritatea autorilor incluși în colecție. Acesta domină vocile narative înscrise la cuvânt, constituindu-se într-o modalitate aparte de abordare a problemelor interiorității și de proiectare a lor în exteriorul tangibil, recognoscibil, decriptabil. Definirea identitară. Raportarea la alteritate Procedeul de bază ce reunește prozele sinelui pornește din marginea autobiograficului pentru
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
realismului naiv și fermecat al vârstei fragede. Dacă ezitările adolescenței și dramele maturității sunt în genere subiecte romanești predilecte, încercarea de a înțelege individului aflat la început de drum este ceva mai rară - și cu atât mai savuroasă. Ea se înscrie printre abordările de suflet ale unei pleiade de scriitori ce prefigurează sau rezumă tragismul filosoficei condiții umane la modul bonom și plin de fantezie. Savuroasele gafe infantile, teribilismul adolescenței constituie pretextele unor exerciții care, prin identificare ludică, examinează evoluția personală
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
și plânsului Atitudinea generalizată a autorilor față de confruntările sinelui cu timpul și spațiul în care se integrează (sau nu!) se reflectă la nivelul atitudinii și stilului. Umorul cu variante mai mult sau mai puțin aspre (deriziune, ironie, autoironie, sarcasm) se înscrie printre opțiunile preferate. Neconstituind unica dimensiune a discursului, el intervine în fundalul majorității romanelor ca procedeu de obiectivare, de detașare față de realități altfel angajante. Persiflarea, tachinarea, aluzia, comentariul acid nuanțează un univers literar al dezinhibărilor de diverse naturi și calibre
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
stării civile, așa încît schimbarea numelui meu a rămas multă vreme o taină. Botezat de popă Ion, am făcut tot liceul și am dat bacalaureatul ca Ion, și Ion m-a chemat lumea întreagă. Cînd m-am dus să mă înscriu la Universitate, la Paris, am avut pentru prima dată nevoie de un act de naștere și cu mare mirare am constatat abia atunci, nu numai că mă chema Constantin, dar încă, că eram de sex feminin!" Cu toate astea, nu
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
legate strict doar de existența unui stat, ci și de nivelul de dezvoltare tehnică și economică. De aceea, "națiunile și fenomenele asociate lor trebuie deci analizate în termenii condițiilor și cerințelor politice, tehnice, administrative sau economice". Teoria lui Gellner se înscrie într-o teorie mai amplă, pe care Anthony D. Smith 7 o numește modernista, care susține că naționalismul este ideologia ce exprimă însăși modernitatea. Smith identifica patru orientări în conceperea naționalismului, dezvoltate îndeosebi în ultimele trei decenii ale secolului XX
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Căbulea, Editura Univers, București, 2000, p. 205, nota 22, "...e posibil ca ironia fiecărei generații să devină metafizica generației următoare. Metafizica este, ca să spunem așa, ironie devenită publică și plata, lichefiere înghețată, ce furnizează un nou fundal pe care se înscriu noi figuri de stil. Din perspectiva mea, încercarea de a-l transforma pe Derrida într-un descoperitor al unor "adevăruri filosofice" este o banalizare prematură a ironiei lui Derrida. Cred că s-ar cuveni că el să fie păstrat fluid
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
proximele alegeri să aducă un grad de europenizare și mai mare. Recentele alegeri din România au arătat ca apartenențele partidelor politice la familiile de partide europene au avut influență asupra poziționării sprijinului pentru candidați. Alegerile din Republică Moldova se vor înscrie în aceeași tendința. Întrebarea este: sunt aceste apartenente construite pe structura electoratului din cele două țări sau mai degrabă orientările electoratului obligă partidele politice la o anumită orientare?". Însă toate acestea nu trebuie să rămână doar apartenente formale, ci trebuie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și consolidat tradiționalele diferențe de gen legate de spațiul public și privat, chiar mai mult, prescripțiile identitare ale propagandei comuniste pentru femeile de etnie turcă și tătara și cele ale majorității românești se suprapun în mare măsură. În investigația să înscrisă în orizontul "istoriei orale" a comunismului, " Două femei, mai multe istorii", Cătălina Mihalache oferă "mostre credibile despre experiența feminină din acei ani, despre opțiuni de viață, despre modele și transmiterea lor, despre dezacorduri cu vremurile sau cu cei din jur
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
curentele dominante, la dictatul modei dintr-o perioadă sau alta. În funcție de țara, comunitatea, adesea de regimul politic în care trăim, ne îmbrăcăm aproape la fel, vorbim aproape la fel, căpătăm aproape aceleași gusturi, aceleași idiosincrazii, aceleași preferințe. Toate laolaltă se înscriu în ceea ce obișnuim a numi "modul nostru de viață". Deosebit de comportamentele sale sociale, istorice, economice și spirituale - care prin extensie au făcut loc în zilele noastre tendinței ireversibile, pare-se, a "globalizării" și a "satului planetar", - acest mod de viață
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
a "globalizării" și a "satului planetar", - acest mod de viață se exteriorizează și într-o seamă de detalii care lasă nu o dată observatorului din afară impresia că ar avea de-a face cu oameni în uniformă. Cel ce nu se înscrie în tiparele generale, mai ales mentale, este, într-un fel mai mult sau mai puțin declarat, obiect de oprobriu. Cine nu încheie la noi orice referire la viitor cu prezicerea că "o să fie bine"? Cine își permite să deranjeze pe
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
că nu pot trăi unul fără celălalt. Gala Galaction, ca personalitate creatoare longevivă (a debutat în 1896 și a scris până în 1955 când a suferit o comoție cerebrale, în urma căreia a rămas paralizat), reprezintă mult mai mult decât capodoperele tinereții, înscrise în marca sa de unicitate estetică în posteritate. Întreaga desfășurare a acestei personalități o pot descrie numai o ediție de opere complete și o monografie bine documentată. Se știe (ar trebui să se știe) că specialistul nostru cel mai important
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
Pavel Șușară Istoria artelor plastice românești, asemenea întregului edificiu simbolic în care ea se înscrie, este marcată de un fundamental paradox și de o continuă oscilație. Paradoxul se referă chiar la elementele constitutive ale vieții publice din România, la acea conjuncție a spiritului și a gîndirii de factură orientală, transmise și modelate prin tradiția și
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
și sfîrșitul sec. XIX operează o separație semnificativă, deși nu categorică, între cele două tendințe majore. Pictura de șevalet și, ceva mai tîrziu, sculptura - acest gen ca și necunoscut în spațiul postbizantin și în sfera de influență a ortodoxiei - se înscriu decis în esteticile europene și în orizontul înnoirilor de limbaj, în timp ce hieratica icoanei și a frescei, cu schematismul ei formal împins aproape de abstracțiune, se retrage în penumbrele tainice ale spațiului eclezial și în lumina lăuntrică a unei spiritualități necontingente. Această
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
terorizarea și desființarea Misiunii de Ravvi (“...la anu’ poate vreo cruce/servind drept material didactic” - Angusta, Sfântă Tristețe, p. 9 - “an gusta” sugerând, dublu: și “augusta”, Imperiala și Demiurgica Misiune a Învățătorului Hristic dar, pe cealaltă față a simbolului, fiind înscrisă “mangusta”, cea care ucide Șarpele Înțelep ciunii: “Să fiți înțelepți precum șerpii și blânzi precum porumbeii”, se adresează Hristos, catre Sfinții Apostoli, trimiși intru Misiune!) - se produce catastrofă continuității generațiilor, cu automatisme fie tiranice, fie înregi mentat-iresponsabile: “Recrutarea elevilor se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
adunăm alimente aruncate de la magazine ca să punem ceva pe masa copiilor: pâine, cartofi, varză, salate, ceapă. După aceea am închiriat o casă, dar nu aveam pe ce dormi , nici pe ce stă. Norocul nostru a fost directorul școlii unde am înscris copiii pentru anul în curs, care, aflând că suntem noi veniți, a convocat comitetul de părinți și în 24 de ore ne-a fost mobilata casă cu tot ceea ce avem nevoie, desigur lucruri uzate, dar în condiții bune. Acest om
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Socrate dar pân-atunci planeta-i pușcărie în care scriu cu unghia - pe ziduri. secretul e că Terra noastră-albastră face măceluri dar nu face riduri. DRUMUL hai să mergem sfântă mea femeie, să lăsăm copiii-n cuibul lor. le-am înscris cu unghia pe cheie că ne vom întoarce...newermor. știu c-ai pus bucate potrivite doar în saci că nu avem samari calea o vom face pasămite tot desculți pe uliți de coșmar. drumu-i lung, dar unde ne va duce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
absolventa de Conser vator din Bolognia Italia, secția tehnică vocală. După succese deosebite, în 1976 se întoarce în țară. Au început probleme în familie, dar și de sănătate. Carieră Constanței Zavaidoc s-a încheiat de timpuriu, la 38 de ani, înscriind în palmares multe spectacole la Ateneu, Sala Palatului, Radio, interpretând folclor, romanțe. În 1995 a fost aruncată în stradă. Locuiește într-o cămăruța sărăcăcioasa, cu chirie în stradă Dr. Lister nr. 14, sectorul 5, București, lângă biserică Enei, aproape de Operă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
le-ai dat banii! își trage țiganca o palmă. Le-am dat. Ce, voiai să mă respingă! Cum să te respingă? Uite așa. Că pe ambasadorul american. Ce, crezi că nu se știe?! L-au respins fiindcă nu s-a înscris să joace cu ei la „Caritas”! Și domnului ambasador îi pasă? Nu-i pasă. El nu și-a amanetat paltonul. Poate are chiar mai multe paltoane. Că e o personalitate!... Dar eu? Eu sunt un pârlit. Care am ramas și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
amintește o strigare către patrie cum că: "Azi la Timișoara, (mâine-n toată țara!") cad primele victime la cozile de la farmacii, ministrul Nicolăescu jubilează tăcând ca o vietate în păpușoi, telespectatorii exultă, iar pensionarii, sfătuiți de ministrul Gheorghe Barbu, se înscriu la forțele de muncă pentru a-și câștiga prin muncă cinstită pita (zic protagoniștii emisiunii "Săptămâna nebună", transmisă pe Prima Tv (duminică seara, între orele 21.30 - 22.30). - Stop, stoooop!, strigă Haralampy... Și are perfectă dreptate, fiindcă la emisiunea
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]