7,678 matches
-
spun că, aici, vorbește vechiul tradiționalist antiliberalist și potrivnic capitalismului? În realitate, într-un veac de dezvoltare, burghezia românească și capitalismul românesc au fost o realitate incontestabilă, lovite, acum, de puterea comunistă în chiar centrul lor vital. Nu face el însemnări despre actul naționalizării întreprinderilor industriale din 11 iunie 1948? Ba chiar, el, anticapitalistul, găsește noii legi și părți pozitive pentru că de fapt, capitalismul românesc n-a favorizat decît invazia capitalului străin. ("Teoreticește, așadar, se pot aduce argumente puternice în favoarea legii
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
elogioase asupra poeziei și criticei mele; puse, astăzi, în paralel cu notele din Jurnal, ce mai pot însemna comentariile public asumate? Și-ar fi putut oare modifica, prin ani, atitudinea ostilă? Greu de crezut, dacă mă gândesc la ultima din însemnările sale asupra mea, din 16 aprilie 1973 (pagina 265). Autorul povestește cum ne-a întâlnit, la București, pe Dan Laurențiu și pe mine: "(...) Ilie Constantin s-a grăbit să-mi reproșeze că n-am scris despre volumul său de versuri
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
astfel de angajament", scrie autorul în prima zi a anului 1955, cu câteva luni înainte de a împlini 32 de ani... Se înșela, de vreme ce Jurnalul unui poet leneș constituie, în 834 pagini, doar o selecție din cele vreo 7000 ale originalului - însemnările intime a 38 de ani. Primul gând suscitat de această prodigioasă durată a unui demers scriptural se îndreaptă spre o definiție posibilă a "genului": ce este, la urma urmei, jurnalul? Și, imediat după aceea, dorești să cunoști cum evoluează concepția
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
ei, care se sinucisese din dragoste sau fiindcă avusese mari datorii la cărți. (Versiunea familiei era prima, cea reală, probabil, a doua.) Vedeam prima oară un seif. înăuntru, alături de cîteva acte de proprietate familială din secolul XIX, era caietul cu însemnările mele. Dîndu-și seama că l-am descoperit, bunicul, cred, a obligat-o pe strămătușa mea să-l ardă. E o ipoteză greu de dovedit azi, cînd toți protagoniștii sînt morți de mult, dar foarte plauzibilă. Și, acum, iată întîmplarea. în
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
deosebit de polemică mai ales împotriva acelora care respingeau ideile critice ale lui Titu Maiorescu (1840-1917), polemizînd și cu atitudinea lui Const. Noica (1909-1987). Dan Petrașincu se preocupa și de viitorul literaturii române, a semnat numeroase recenzii de cărți, note și însemnări, polemici. A comentat și sumarul unor publicații periodice ca Revista Fundațiilor Regale, a scris despre "luna cărții" și, în general, a avut o prezență constantă în paginile României literare. În anul 1939 România literară a avut un însemnat oponent, în
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
pentru istorici. Repet, mă îndoiesc că Stendhal ar fi vrut să-și vadă publicat Jurnalul și dacă n-ar fi murit înainte de a avea timp să-și pună ordine în hîrtiile personale sînt aproape sigur că și-ar fi distrus însemnările de tinerețe. Pentru scriitorul care și-a limpezit conștiința de sine jurnalul nu e o îndeletnicire inocentă, ci un gen literar ca oricare altul. Și așa cum există cititori de romane și jurnalele își au cititorii și gloria lor. În afară de asta
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
să impună, tot ca modă, un gen literar în principiu ignorat - jurnalele de călătorie; așa că scriitorul danez, original în construcția de pe paravan, este doar un alt drumeț romantic autor de asemenea jurnale, atunci când, în 1842, își publică, în două volume, însemnările din timpul drumului. Și, totuși, pentru noi, însemnările sale sunt extrem de interesante. Traducerea românească, apărută anul trecut la Editura Univers, a ignorat primul volum, al cărui fundal e călătoria în Germania și Italia, oprindu-se asupra celui de-al doilea
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
în principiu ignorat - jurnalele de călătorie; așa că scriitorul danez, original în construcția de pe paravan, este doar un alt drumeț romantic autor de asemenea jurnale, atunci când, în 1842, își publică, în două volume, însemnările din timpul drumului. Și, totuși, pentru noi, însemnările sale sunt extrem de interesante. Traducerea românească, apărută anul trecut la Editura Univers, a ignorat primul volum, al cărui fundal e călătoria în Germania și Italia, oprindu-se asupra celui de-al doilea, din motive pe care traducătoarea Grete Tartler le
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
Turcia, e un interesant subiect de analiză imagologică. Ajunși în capitala ungară, călătorii secolului al XIX-lea declarau, entuziasmați de baia turcească și de minaretul de aici, că se află la porțile Orientului; dacă mai apoi adăstau prin Țările Române, însemnările lor se reduceau, cel mai adesea, la o sumă de clișee și de locuri comune asupra Orientului. Acesta rămâne însă în urmă atunci cînd Andersen sosește la Constanța și se îndreaptă spre Cernavodă pentru a lua un vapor către Viena
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
germanului au apărut însă integral în română abia anul trecut, deși asocierea dintre basmul Fata din grădina de aur și poemul eminescian a devenit un loc comun, o precizare obligatorie la examenul de bacalaureat. Scrise cu mai mult talent decât însemnările altor călători, schițele germanului K. nu se depărtează însă deloc de clișeele și stereotipurile întâlnite la tot pasul în literatura de acest gen, practicată cu sârg de călători ce au avut bunăvoința să stea mai mult pe la noi, dar neșansa
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
București, ale cehului lasă impresia că acesta nu a fost tocmai încîntat de capitala română, în ciuda celor cîtorva exclamații admirative pe care le scapă, neconvingător, doar pentru a fi în ton cu un anume mod de a scrie. Citite singure, însemnările scriitorului ceh despre București, nu sunt prea interesante. Jan Neruda se limitează la o simplă descriere a orașului, cu câteva fraze generalizatoare despre cum trebuie văzut un oraș oriental și despre modul de viață al locuitorilor. Observațiile sale sînt, adesea
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
bisericilor, pe care le numără însă cam în grabă, căci îi ies doar o sută, în timp ce, mai înainte, alții socotiseră până la 365 (una pentru fiecare zi a anului...), cifră simbolică ce are și virtutea de a fi mai aproape de adevăr. însemnările lui Neruda devin interesante abia dacă sînt citite în comparație cu notele călătorilor care au ajuns în Țările Române cu măcar un deceniu mai devreme. în 1857, călătoria lui Kunisch de la Giurgiu la București e o adevărată aventură: drum propriu-zis nu există
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
luată în considerare, ci valoarea scriitorilor pe care, cel mai adesea, alte genuri literare i-au consacrat - Nicolae Filimon, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Tudor Vianu, George Călinescu, Mircea Eliade... Un singur lucru în comun: au călătorit și au lăsat câteva însemnări de călătorie. La o simplă răsfoire a antologiei e vizibil faptul că numele incluse sînt, în principiu, cele din bibliografia de liceu. De altfel, întreaga antologie are un aer școlăresc, didactic: o scurtă prezentare bio-bibliografică precedă fragmentul de memorii de
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
face concesia de a le publica și comentarii, recenzii, note pe probleme de literatură. Neîntrerupta legătură cu Blaga și chiar susținerea tacită, după cum îi era natura, se confirmă în colaborarea gânditorului la "Revista Cercului" (Nr. 2, 1945) cu aforisme și însemnări, un fragment din Discobolul, anunțat atunci ca o apropiată apariție. Dintre cerchiști au semnat în "Saeculum", în ordinea publicării, Ion Oană, Victor Iancu, Ovidiu Drimba, Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Deliu Petroiu, toți remarcabili prin cultură, profunzimea gândirii
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
nouă ediție, textul complet. Încît numai o minune va putea determina aducerea la lumină a textului integral al acelor memorii. Pînă atunci, buna editură "Compania" a soților-scriitori Adina Keneres și Petre Romoșanu, a achiziționat, la un preț firește pipărat, manuscrisul însemnărilor jurnaliere ale anului 1915 ale principesei Bibescu. Și, firește, le-au publicat într-o frumoasă ediție dotată cu tot aparatul critic necesar (o prefață semnată de dl. Ion Bulei și adnotări datorate d-lui Vasile Zincenco, care semnează și traducerea
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
la București, acesta din urmă rămînînd aici, și după revoluția bolșevică din 1917, în deceniile interbelice, locuind destulă vreme în clădirea fostei sale ambasade (actualul cazino de pe Calea Victoriei, colț cu Calea Griviței), fiind o figură pitorească a Capitalei noastre. Iată o însemnare din 9 mai 1915, semn că saloanele Marthei Bibescu erau un efectiv loc în care se încrucișau știrile de pe front: "Telegramă de la Birdwood, Marele Cartier rus, Moghilev. Un rus mi-a scris de la Marele Cartier General francez. Un englez mi-
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
ideologie, politică etc.). Dar această închidere are dezavantaje importante, printre care faptul că o literatură precum cea română, nefavorizată tocmai de contingențe, e sortită să rămînă în afara canonului. Reamintesc cititorului de un alt articol publicat relativ recent în "România literară", însemnările de jurnal ale lui Ilie Constantin, în care la un moment dat autorul comentează scrisoarea primită de la un editor francez, care îi cerea să scrie un roman despre soarta intelectualului într-o țară comunistă, argumentînd că un asemenea subiect, venind
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
Cristian Teodorescu Cu ani în urmă m-am deprins să ascult Concertul de la Viena și să citesc însemnările lui Radu Cosașu, un fel de a începe senin șirul celor 365 de zile care urmau. Om cu observație și pătrunzătoare și fină, Cosașu știa și știe ca puțini că anul nu se începe oricum. Oricît ai fi de paraponisit
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
acuzației: caseta ar fi fost tradusă de mai mulți reputați specialiști independent unul de altul. Oare de ce era nevoie de mai mulți? Ce temeri nutreau americanii? * Două documente senzaționale în Memoria nr. 3-4/2001. Primul este un un fragment din însemnările zilnice ale istoricului Emil Lăzărescu despre evenimentele din București (și de la Palat) din 21-24 august 1944. Multe detalii nu erau cunoscute. Totul e precis, concret, ca într-un bun film documentar. Cel de al doilea sînt relatările Dorinei Potârcă, soția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
dar prima dintre ele mi-a atras atenția prin faptul că invitații lui Cristian Tabără discutau, amical, despre firea românilor, folosind doar clișee. Ciudat e faptul că volumul în discuție își propunea tocmai contrariul: inventarierea unor clișee de receptare din însemnările călătorilor străini în Țările Române, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, analiza acestora și,implicit, denunțarea lor ca forme lipsite de un sens "adevărat". " Este astăzi din ce în ce mai puțin sigur - scrie, în prefață, coordonatorul volumului, Daniel Barbu - că
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
și un Karamazov lipsiți de orice dramă, de orice valoare. Din categoria istorioarelor politice fac parte cele mai spumoase bucăți de proză, vă veți distra citind Dracula (recuperarea kitsch) unde vampirul din Carpați apare fugărit lamentabil de stafia lui Ceaușescu. Însemnările unui capitalist, în mod fatal împiedicat să sugă sângele popoarelor din Est din cauza unei infecții în aparatul de supt, Nomenclatura, cu toți membrii ei revenind implacabil în noi și tot mai ilogice funcții politice, Puterea, o schiță în care se
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
ceea ce este just în chestiunile potrivite sensibilității sau energiei spirituale, pe când virtutea găsește totdeauna calea de mijloc și o adoptă". Printre notițele acestea filosofice făcute în 1960 se strecoară câteva strofe și versuri de Guillaume Apollinaire, absolut întâmplător. La capătul însemnărilor, în lupta ce se dă între idealul platonician și morala practică aristotelică, mi se pare turburătoare prezența acestor poezii atât de tipice ,,scării umane", ca mărturie existențialistă. Nu mai traduc; las totul la înțelegerea cititorului. Les démons du hazard selon
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
certă", se încredințează Vasile Băncilă în Spațiul Bărăganului - volum a cărui alcătuire după notițe a căzut în sarcina editorului anului 2000, autorul neavând șansa să-și dezvolte notițele până la botezul tiparului. Ideea l-a urmărit însă vreme de decenii, primele însemnări recuperate datând încă din 1921. Replică și complement al celebrului Spațiu mioritic, față de care comparația se interpune irezistibil și generos (și, evident, de la un punct, facil), volumul de față ține, în liniile lui fundamentale, la această familiaritate contagioasă. Nu întâmplător
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
prietenului brăilean. Spengler și Frobenius pot fi întâlniți, ne argumentează Vasile Băncilă, mai mult sau mai puțin incognito și pe drumurile prăfuite ale Bărăganului - deși, paradoxal, într-un sens mai literar. Pe o asemenea urzeală de împrejurări și concepte autorul însemnărilor își transpune propriile ipoteze de lucru. Pasiunea sa este genuină, proteică și longevivă. Propensiunii gospodărești la sistem el îi opune, cu o mai fluvială vioiciune și nestatornicie, fragmentul aluvionar. Nu e lipsit de temei să presupunem că forța risipită a
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
notelor și pasajelor subliniate pentru fiecare carte în parte. Alcătuirea unor fișe de legătură între cărți și autori pe baza unor asemănări sau divergențe, a felului în care s-ar putea completa sau confrunta, a reacțiilor pe care le aștept. Însemnarea pe prima pagină a fiecărei cărți a primelor două sau trei întrebări, apoi a cîtorva cuvinte-cheie care să mă ajute mai departe în formularea întrebărilor și să-mi stimuleze memoria. O nouă lectură pentru intercalarea semnelor, întotdeauna de hîrtie roz
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]