85,475 matches
-
aude zilnic la televizor. Și sunt oameni cu prestigiu social, nu-i așa, aceia pe care îi aude vorbind, oameni mari, tot unul și unul: parlamentari (colegi, adică, ai domnului Pruteanu), miniștri, generali, colonei, mari analiști și ce se mai întâmplă să fie. Cum vorbesc cei mai mulți? Cu dezacorduri îngrozitoare, cu pleonasme, cu pronunțări stâlcite de nume străine, cu vocabule folosite aiurea. Să dăm și exemple, câteva. Prepoziția pe înaintea pronumelui relativ care mai nimeni n-o păstrează, astfel că auzim tot
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
te-a cunoscut și ea... că nu-i acasă! - Da, cine-i Margareta? - E fata mea. - Ai o fată mare? - Da, zice mama, e studentă. - Și unde e? - Uite, aici, în apropiere, la o prietenă..." D.T.: - În ce an se întîmpla asta? M.P.I.: - Era în 1929. Împreună cu prietena mea, mă pregăteam pentru un examen la fizică. El a spus: "- Păi, să-i trimitem un bilet." Trebuie să vă spun că, prin Brăila, lui îi plăcea foarte mult să se plimbe cu
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
cuvînt bun la toate, așa cum a fost, cu cîtva timp în urmă, conjuncția deci, zadarnic conclusivă, cu care se începea orice replică. Aproape că-i duci dorul răposatei deci, de cînd cu locația. Să ne închipuim ce s-ar fi întîmplat cu literatura dacă scriitorii s-ar fi îmbolnăvit și ei de molima locației. Titlurile cărților din bibliotecile noastre s-ar fi modificat spectaculos. Închipuiți-vă, vă rog, ce schimbări radicale numai la Mihail Sadoveanu: Locația unde nu s-a întîmplat
Sărăcie! by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14229_a_15554]
-
întîmplat cu literatura dacă scriitorii s-ar fi îmbolnăvit și ei de molima locației. Titlurile cărților din bibliotecile noastre s-ar fi modificat spectaculos. Închipuiți-vă, vă rog, ce schimbări radicale numai la Mihail Sadoveanu: Locația unde nu s-a întîmplat nimic, Locația de dincolo de negură, Locația lui Moș Precu, Locația-Ancuței, Locația lupilor, Venea o locație pe Siret. Caragiale tatăl: La locația lui Mînjoală. Sebastian: Locația cu salcîmi. Eliade: Locația lui Euthanasius, Pe locația Mîntuleasa. Arghezi: Locația Buna-Vestire. Sau, trecînd la
Sărăcie! by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14229_a_15554]
-
Homer. Știu că problema e în litigiu, și chiar și el, se zice, mai ațipea uneori. Oare nu-i e teamă de judecata copiilor săi, pe care îi învață greșit Istoria? Dar dacă bănățenii nu au habar de ce s-a întîmplat la ei, ce pretenții putem avea de la cei ce locuiesc acolo unde se atîrnă harta în cui? Și-apoi, mă întreb total nelămurit, de ce îl admira bănățeanul meu pe dl. N. Manolescu dacă nu îl înțelege? - în scris, mă refer
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
de film? - Dacă vrei să știi cu adevărat despre ce este vorba într-un film, trebuie să citești foarte mult, să ai o perspectivă asupra istoriei, eticii... Nu ajunge să știi totul despre partea tehnică, sau despre producție, așa cum se întâmplă astăzi în cele mai multe cazuri. Trebuie să studiezi, de pildă, filosofie medievală. În ceea ce mă privește, sunt fascinat de misticii Evului Mediu. Și dacă merg oriunde, ca de pildă în Cluj, mă simt ca acasă, pentru că, privind în jurul meu, văd, de
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
filme japoneze. Ozu și alții. Filme minunate. Dar nu fuseseră subtitrate. Existau doar niște file, pe care era scrisă povestea fiecăruia. Și asta era tot. - Ca un fel de libret... - Da. Cred că dacă înveți cum să privești ceea ce se întâmplă pe ecran și cum se mișcă imaginile din cameră și felul în care joacă actorii, poți înțelege cel puțin jumătate dintr-un film. Iată de ce trebuie să citești multă filosofie, istorie.... Filosofia, de pildă, e foarte potrivită pentru a înțelege
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
el fiind aproape sinonim cu conflictul, care se poate regăsi, ca stare de spirit, în toate genurile literare". Nu e neapărat un semn de didacticism, ci mai curînd o procedură de bun augur, într-un context în care vorbele se întîmplă a o lua razna și a glisa către înjghebări anapoda. "Beția de cuvinte" e oricînd reprobabilă. Cassian Maria Spiridon o evită, păstrînd o claritate a expresiei în pofida faptului că se apropie nu o dată, cu emoția veșnicului învățăcel (vezi numeroasele citate
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
se va metamorfoza în Marele Preot". Ne-am fi așteptat ca faza a doua să smulgă admirația totală a comentatorului în discuție, similară cu cea provocată, de pildă, de acel înalt spirit care a fost Nicolae Steinhardt. Dar nu se întîmplă așa ceva. Cassian Maria Spiridon se pronunță ca un poet care-și are criteriile imanente de judecată, fără ca înclinarea cumpenei spre valoarea estetică să semnifice o dezicere de valoarea religioasă, aptă a se manifesta și-n indirectitatea întrupărilor sale: Dacă fiorul
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
în ciuda eforturilor pe care nu mă îndoiesc că le fac. Ei nu-și încarcă visceral și emoțional interpretările. Atunci, sîngele ce curge pe scenă devine un act în sine, forțat și gratuit, și nu urmarea firească a ceea ce s-a întîmplat, a clocotului interior ce duce la șirul de crime. Cornel Scripcaru reușește să-l contureze pe Titus Andronicus abia în partea a doua a spectacolului. Camelia Maxim, o actriță extrem de serioasă, un suflu nou sosit în trupa Bulandrei, își pune
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
Civice Vrancea, Puiu Siru, și-a îmbătat cîinele cu șampania oferită de lacheii pesedistului la mega-show-ul din noaptea de Revelion. «Am păstrat această sticlă, pe eticheta căreia se află sigla PSD, special pentru acest eveniment. Nu credeam că se va întîmpla așa repede...» a declarat fericit Siru" scrie reporterul Naționalului. Cîinele merita un tratament mai bun, cel puțin așa crede Cronicarul. l Tot din Ziua cităm un scurt fragment din editorialul lui Adrian Severin: "Retorica furioasă a liderilor occidentali este, pînă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
sau după faimoasa călătorie la Pekin? Înainte, cu siguranță, mi-a amintit Treize, pentru că tocmai în timpul călătoriei la Pekin a șefului tigrilor de hârtie Pierre Overney a fost omorât, la poarta Zola a uzinei Renault din Billancourt: și asta se întâmpla în februarie 1972, încă mai țineam minte. Într-o zi va trebui să urcăm până-n vârful turnului Eiffel, îmi spune el. Acum, când nu mai avem nimic de făcut acolo, decât să privim, ca toată lumea. Acum, când tot ce facem
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
publicată în 1945, crede că este mai degrabă o "cronică", iar celeilalte cunoscute sinteze, Romanul francez de după război (1953) nu-i recunoaște, de asemenea, calitatea de "istorie": Este vorba despre articolele mele din ziarul Combat, dintre 1945 și 1951 (...) Se întâmplă că acestea constituie o panoramă a romanului din Franța din perioada imediat următoare războiului"... Iată, așadar, că statutul de cronicar literar nu i se pare deloc rușinos unuia dintre "servitorii" lui cei mai atașați - spre deosebire de meleagurile noastre literare, unde o
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
a spiritului critic îndelung exersat, gust, siguranță a judecății de valoare, discernământ al selecției titlurilor luate în seamă, evitându-se pierderea de vreme cu lectura și eventuala desființare a unor texte insignifiante, de dragul spectacolului polemic - cum, iarăși, nu se prea întâmplă la noi, unde, dacă întâmpini cu un anumit calm și o anumită seninătate scrisul în dimensiunile pe care i le crezi valabile, ești repede taxat ca lipsit de vlagă, de culoare, monoton și neatractiv... În orice caz, acest "itinerariu critic
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
particulară atenție complexei rețele de relații dintre creator și mediul său de formare, privilegiind însă puterea sa de reacție, a creației ca răspuns și replică la mulțimea circumstanțelor modelatoare, dar pe care le redimensionează în tiparul propriei viziuni. Așa se întâmplă cu "mitologia" presei la Balzac, în ale sale Iluzii pierdute, eseu unde criticul, declarând că-l citește pe autorul Comediei umane din pură plăcere, nu se poate abține - și bine face - să nu cerceteze, cu o pasiune de arhivar, biografia
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
dublată de o altă, care rezultă din investigațiile minuțioase ale d-nei Omăt. Modelul Agendelor îl reprezintă, desigur, Însemnările zilnice ale lui Maiorescu. E. Lovinescu a notat, aproape zilnic, cu mare precizie și fără multe vorbe, tot ce i s-a întâmplat între 1923 și 1943: vizite, convorbiri, telefoane, lecturi, stadiul lucrului la o carte ori ăla, păreri, supărări, satisfacții etc. La publicarea primului volum, impresia multora a fost de oarecare meschinărie sufletească. Îmi aduc aminte câteva discuții pe care le-am
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
ani este ceva devastator și cu efecte chiar și în catalog. Mi-a dat o singură palmă, pe la 4-5 ani, dar atât de tare am răcnit atunci și am reacționat așa de urât, încât după aceea nu s-a mai întâmplat niciodată. Dar asta nu înseamnă că nu l-am respectat. - V-a fost un model? - Când am spus că l-am respectat, mă refeream la o treaptă mai jos; de pildă, când îi ceream bani, îmi dădea întotdeauna, dar nu
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
știe s-o exploateze mai departe, dacă n-ar fi fost așa de rupt de realitate sau dacă n-ar fi fost un mizerabil. Atunci începuseră să publice cam toți scriitorii. Repet, asta nu e o scuză. S-a mai întâmplat un lucru: noi nu credeam că vom mai trăi în libertate. - Corect. - Ne rostuiam viața în așa fel, gândindu-ne că vom trăi și vom muri în regimul comunist. - Cum v-ați apropiat de P.N.Ț.? - Am fost în T.
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
el decidea toate liniile. Era atacat și de PDSR și de către aliați și nu s-a apărat deloc. S-a bazat pe fidelitatea, înțelegerea și percepția corectă a electoratului și s-a înșelat. - A fost o iluzie. - S-a mai întâmplat ceva ciudat: după ce s-a prăpădit Coposu, am observat o răceală la adresa mea, mai cu seamă după câștigarea alegerilor. Când intram în sediu eram întrebat cine sunt, secretara - care înainte, când mă vedea, mă îmbrățișa - mă întreba: "Pe cine căutați
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
aureolat de nimbul dizidenței și-al pușcăriei comuniste, dl. Pishev reușise să farmece ca nimeni altul lumea politico-mondeno-culturală a capitalei americane. Frecventele recepții date cu generozitate de bulgari constituiau evenimente de la care lipseau puține persoane influente din Washington. Ce se întâmpla, în exact aceleași clipe, la ambasada României? Păi, ce să se întâmple?! Vechii securiști fuseseră - parțial - schimbați cu noi securiști, bișnițărimea cu grade se ocupa cu import-exportul de aparatură electronică, iar imaginea țării era în exterior aidoma celei din interior
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]
-
farmece ca nimeni altul lumea politico-mondeno-culturală a capitalei americane. Frecventele recepții date cu generozitate de bulgari constituiau evenimente de la care lipseau puține persoane influente din Washington. Ce se întâmpla, în exact aceleași clipe, la ambasada României? Păi, ce să se întâmple?! Vechii securiști fuseseră - parțial - schimbați cu noi securiști, bișnițărimea cu grade se ocupa cu import-exportul de aparatură electronică, iar imaginea țării era în exterior aidoma celei din interior: a unui teritoriu dubios, devastat de lăcomia noilor stăpâni, de incompetența paranoică
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]
-
tot omul iubitor și sensibil intra obligatoriu în rezonanță cu poezia vieții, fără să se streseze câtuși de puțin de dezacordul pitulat printre florile de ață. În zilele noastre, putem spune cu îngrijorare că versurile trimise de adolescenți, rar se întâmplă să nu păcătuiască măcar cu vreun dezacord sau cu vreo transcriere scâlciată. "Din pagini învechite, rătăcite printr-o carte,/ Citesc o poezie, până târziu în noapte/ În trânsa-ți veșnici prinții, și nopțile-s de basm,/ De osteneală și povară, în
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
întâmplare de câte ori am relatat vizita mea la Praga. Am mai fost de vreo două ori de atunci, dar pe acolo nu am mai trecut, nu știu cum nu s-a mai nimerit. Cum vedeți, nu am uitat chiar toți ce s-a întâmplat în 1968 în Cehoslovacia, și nici ce a urmat. Aș putea povesti și cum am trăit eu aici, pe litoralul românesc al Mării Negre, luna august 1968, dar chiar că este o altă poveste... Cu drag, Emil Bojin, București Ecou supus
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
a o porni la drum. - Tatăl tău e foarte mîhnit, spuse. Iată deci infernul atît de temut. Începea ca întotdeauna, cînd te așteptai mai puțin și cu o voce liniștitoare ce n-avea să se schimbe orice s-ar fi întîmplat. Numai ca să respect ritualul, deoarece cunoșteam prea bine răspunsul, am întrebat-o: - Și de ce? - Pentru că te-ai lăsat de învățătură. - Nu m-am lăsat, i-am spus. Mi-am schimbat doar profesia. Gîndul unei discuții serioase i-a ridicat moralul
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
de lumea literară bucureșteană, ai șansa de a rămâne cât poți tu de "pură", recunoști, implicit, că scena literară de aici nu strălucește. Sau poate că ea strălucește, dar există și niște culise mai întunecoase, un arierplan în care se întâmplă și lucruri mai urâte. Au existat și vor exista întotdeauna; trebuie să ne resemnăm cu asta. Să nu cădem însă nici în extrema cealaltă, și să considerăm că totul, absolut totul se explică prin aranjamente ori lovituri de culise. În
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]