969 matches
-
mai mult decât produce se ruinează, o colectivitate politică de indivizi cată să se ruineze asemenea, făcând același lucru. Cauzele acestei ruine sânt în prima linie cheltuielele improductive ale statului. Armată, diurne și lefuri disproporționate cu munca și înțelegerea oamenilor întrebuințați, crearea unei clase de proletari ai condeiului cari direct sau indirect trăiesc din buget și o sumă de feliurite cheltuieli aduc o disproporție din ce în ce mai mare între ceea ce poporul produce și ceea ce plebea patrioților consumă. Nu trebuie să uităm că {EminescuOpXI
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
potențial economic - care puteau fi utile populației, dar a căror valoare nu putea fi transformată În date fiscale. Mă refer aici la frunze - folosite ca nutreț sau la acoperirea caselor; la fructe - hrană pentru oameni și animale domestice; la crengi - Întrebuințate ca și culcuș pentru animale, pentru construirea gardurilor sau la aprinsul focului ori ca prăjini; la scoarță și rădăcini - utile pentru producerea de medicamente și vopsele; la seva din care se extrăgeau rășini și așa mai departe. Fiecare specie de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
plătiți cu o diurnă ce se fixează prin deciziune ministerială. Tot prin deciziune ministerială se va hotărî și în privința asimilării cu gradele militare a specialiștilor mai sus arătați. Pentru timpul cât cei arătați în alineatele de mai sus sunt astfel întrebuințați, se deduce cota respectivă din cuantumul taxelor militare, după normele stabilite de Ministerul Finanțelor, pe baza comunicărilor făcute de cercurile de recrutare. Art. 9. Pe tot timpul efectuării muncilor de interes obștesc, evreii sunt supuși atât regimului, cât și jurisdicțiunii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și întreprinderile de stat sau particulare, care se folosesc de munca evreilor, sunt obligate să prezinte pe acești evrei cercurilor de recrutare, cu tabele nominale în dublu exemplar, pentru a li se verifica situația și face mutațiile respective. j) Evreii întrebuințați la munca obligatorie sunt supuși jurisdicțiunii militare, conform art. 9 din D. L. Relativ la statutul militar al evreilor și art. 37 din regulamen tul acestui D. L. II. - Meseriașii evrei. 1. Se întrebuințează, în primul rând, pentru nevoile armatei, municipiilor, orașelor reședințe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Cercurilor Teritoriale respective. 2. Decretul Lege Nr. 132 din 20 Ianuarie 1941, stabilește taxele militare datorate de evrei în locul serviciului militar. Sunt scutiți de aceste taxe următoarele categorii de evrei: - Foștii ofițeri, subofițeri, maiștri și gagiști proveniți din activitate. - Evreii întrebuințați la munca obligatorie pe timpul concentrărilor prelungite, mobilizării sau răsboiului și numai pentru timpul cât vor fi folosiți în acest scop. III. Organizarea muncii obligatorii de către Marele Stat Major, începând dela 21 Aprilie 1942 1. În baza directivelor Domnului MAREȘAL ION
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
acelui Cerc. Tot odată li se atrage atențiunea ca evreii aduși din „Transnistria să fie înscriși în registrele speciale și” întrebuințați la M.O. conform vârstei și meseriei ce posedă fiecare. Raportați până la 15 Ianuarie 1944 modul cum au fost „întrebuințați evreii veniți din Transnistria”. DIN ORDIN Subșeful de Stat Major Lt. Colonel, M. Ionescu Comunicat Toate C.T. Șeful Biroului 9 Evrei Lt. Colonel, I.C. Ionescu CORPUL IV ARMATĂ Stat Major Bir. 9 TABEL NOMINAL de evreii întorși din Transnistria aparținând
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
statului și a celor comunale, statul culturei vitelor și pământului sunt atâtea dovezi că pentru a conduce economia generală a unui popor mai trebuiește încă ceva, deosebit de cărți franțuzești și dicționare enciclopedice, adică judecată sănătoasă, cunoașterea dreptei proporții între mijloacele întrebuințate și scopul urmărit. Oricari ar fi scopurile urmărite de clasa cultă a unui popor, ele sunt rele și de nimic dacă nu ecuivalează sacrificiile aduse pentru realizarea lor, și constatăm că mulțimea semidocților și cârciocarilor pe cari i-a produs
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
suntem de loc dispuși a o esplica aceasta printr-o simplă întîlnire de idei a două genii și 'nțelegem foarte bine întîlnirea în cuvinte. Aceasta, pentru că logica lui John Stuart Mill e citată în mod cinstit în apendice între manualele întrebuințate și pentru manualul nostru, încît bunătatea recenzentului de-a se arăta dispus să esplice consunanța din întîlnirea în idei a două genii este în cazul nostru cel puțin de prisos, Dar această ciudată bunăvoință a d-sale devine și mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Maiorescu are un text de patruzeci de paragrafi pe 50 de file. Relativ la acești patruzeci de paragrafi pe 50 de file sânt în apendice douăzeci și patru de notițe bibliografice. În aceste 24 de notițe se citează: Mill și Trendelenburg ca manuale întrebuințate și pentru manualul nostru (v. notița 1). Apoi dintre celelalte notițe: 1) La paragraf 15. Trendelenburg, Logische Untersuchungen, II, pag. 236 et antea. 2) La paragraf 25. Comp. asupra teoriei logice: Trendelenburg, Log. Untersuch., II, pag. 239 și următoarele. 3
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cap, 7. 2) " 21. " " " I, cap. 4, paragraf 3. 4) " 26. " " " II, cap. I, paragraf 2. 5) " 30. " " " II, cap. I. 6) " 31. " " " II, cap. I, paragraf 2. Va să zică "cercetările logice" ale lui Trendelenburg sânt citate o dată ca op întreg întrebuințat, de patru ori cu indicații speciale; Logica lui Mill asemenea o dată, ca op întreg întrebuințat, de șese ori cu indicații speciale. Aceste două opuri numai sânt deci citate de douăsprezece ori pentru un text de 40 paragrafi, pe 50 de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
2. 5) " 30. " " " II, cap. I. 6) " 31. " " " II, cap. I, paragraf 2. Va să zică "cercetările logice" ale lui Trendelenburg sânt citate o dată ca op întreg întrebuințat, de patru ori cu indicații speciale; Logica lui Mill asemenea o dată, ca op întreg întrebuințat, de șese ori cu indicații speciale. Aceste două opuri numai sânt deci citate de douăsprezece ori pentru un text de 40 paragrafi, pe 50 de file. Și, fiindcă special de la Mill d. recenzent scoate două pasaje traduse ad literam, zice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fără a-l cita nicăiri. De la Mill în cele trei citate autorul logicei n-au luat idei nouă, căci acestea se găsesc în orice logică elementară; ci numai formularea limpede. Ajungea deci să citeze o singură dată cartea ca op întrebuințat pentru a-l lua oricui dreptul de a presupune plagiare. În privirea citației de "simple titluri", imputată autorului, găsim asemene în răspunsul din "Presă" reticențe unice în felul lor. Când noi spunem că autorul dă notițe critice asupra cărților cetite
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la dânsa limba românească este o bună gospodină și are multe de toate. {EminescuOpIX 488} ["ÎN IAȘI EXISTĂ O ASEMENEA... FOAIE... "] 2257 În Iași există o asemenea... foaie. Să zicem "foaie", deși cuvântul e în cazul de fața foarte impropriu întrebuințat când sub "foaie" înțelegem un lucru cuviincios. ["ASTFEL SE VEDE CUM ERISTICA ORIENTULUI... "] 2201 Astfel se vede cum eristica Orientului, compțiunea logicii și cugetării grece în cea alexandrină, a trecut la români în toată uscăciunea ființei sale. Să nu creadă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
obicei să stea în picioare de-o parte. Iar bătrâna le spunea fiecăruia, „Vedeți care e situația - oare e nevoie să vă spun mai mult? N-avem bărbat în casă și avem copii de crescut.“ Acesta era cel mai des întrebuințat argument. Când venea Lubin, infirmierul, și se așeza în bucătărie, familiar, chelbos, cu ochelari cu rame aurii, cu o greutate confortabilă și gură plină de răbdare, îi arunca întrebarea: „Cum crezi că putem crește copiii ăștia?“ Iar el asculta, încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
la scrierea acestor memorii, adică la aproape patru decenii de atunci, când toți am devenit înțelepți, când timpul a trecut, mai trece încă. Ce-a fost rămâne «trecut» sau poate deveni prezent - cum să spun? - printr-o improprietate a verbelor întrebuințate, născută din obsesia tinereții răpite, care-și cere dreptul la viață acum, abia acum, în spațiul tardiv al narațiunii” Îl văd ridicându-se: - „Când am ajuns acolo, am fost «poftit» (acesta e cuvântul), ca un musafir, într-o încăpere cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
lup”. Tot frecvent apare și linia frântă sau în zigzag. Motivul acesta este cunoscut sub numele de „zimți” și apare pe fluiere, pe furcile de tors, pe bâte ciobănești, dar și pe țesături. Spirala este un alt motiv geometric des întrebuințat, formând un tot armonios cu celelalte ornamente cu care se asociază. Ea apare mai ales pe furcile de tors, urmărind răsucirea firului de lână pe axul furcii. Cercul sau ochiul apare ca un ornament decupat sau incizat, întâlnindu-se foarte
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Papadopol, 1925: 24-25). Toate ideile sînt pertinente și chiar perene în raport cu reformele actuale. Fl. Ilioasa discută însă de o reformă a învățământului secundar, de la 1898, cu liceul trifurcat, unde limba română ocupa un loc de seamă în „programa analitică” - termen întrebuințat credem pentru ideea mai largă de curriculum - dar nu locul central, care era deținut la secția clasică de limbile vechi, la secția modernă de limbile străine vii, la secția reală de matematici” (Fl. Ilioasa, 1939: 7). Nu aflăm însă cum
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
reminiscențe italienizante îl împiedică să fie un scriitor satiric remarcabil. Totuși, micile tablouri sociale strânse sub titlul Comedii omenești în volumul Din scrierile umoristice ale lui I. V. Adrian (1874) și „cânticelul comic” Postulachi Slujbulescu (1874), cu toată pasta groasă întrebuințată, conservă ceva din realitatea care le-a inspirat. Pe un plan restrâns, mai ales tipologic, scriitorul îl precede pe I. L. Caragiale. În 1868 și 1869, editează la Botoșani revista literară „Steluța”, în care și-a publicat greoaiele povestiri istorice despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
expuse pericolelor „legii de fier a oligarhiei”, bazându-se pe structuri informale, pe rețele orizontale de organizații și pe coordonare cât mai democratică, precum stabilirea prin rotație a conducătorilor. Eficiența m.s. în raport cu puterea politică derivă și din arsenalul de tactici întrebuințate. Exprimarea doleanțelor participanților se face prin mijloacele politicii protestului care sunt de multe ori neconvenționale. M.s. tipăresc broșuri, redactează petiții, organizează lanțuri umane și mobilizează activiștii și simpatizanții în meetinguri în care formele de expresie pot fi deosebit de creative. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prin „verdicte” de genul „r. blocată”, „r. amânată”, „adevărata r.” etc. În spațiul public, consacrarea temei „r.” a venit după alegerile din 1996, până la acea dată vorbindu-se mai mult despre „tranziție”. Recesiunea 1997-1999 a coincis cu ascensiunea acestei teme, întrebuințată ca produs ideologic de justificare a declinului economico-social și de contestare a criticilor. În acest mod, s-a construit o mitologie a r. (Zamfir, 2004, pp. 124-125) sau o metareformă (Ciutacu, 2001). Relații inițiator - agent - Cosima Rughiniș Sintagma principal-agent relationships
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Doctrinarii cooperativismului înregistrează și pe înfăptuitorii ideilor lansate de așa-zișii „utopici”. Între aceste încercări, cea mai cunoscută e istoria „pionierilor din Rochdale” (Anglia), o cooperativă de consum a țesătorilor din această localitate. În statutul acestei cooperative figura și obligația: „Întrebuințați timpul vostru liber cu cea mai mare grijă pentru a vă instrui, pentru care scop biblioteca și sala noastră de lectură vă stau la îndemână” (Mladenatz, 1931, p. 58). O idee se desprinde din scurta trecere în revistă a modului
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Întrebare redată. Conversația ocupă un loc prioritar comparativ cu alte metode. Chiar atunci când se utilizează și alte modalități, conversația este permanent asociată. Ea are multiple virtuți formative, care vizează aspecte indispensabile elaborării unei compoziții. Cea mai importantă și mai des Întrebuințată este conversația euristică, prin care Învățătorul instruiește efectuând cu elevii săi o anumită activitate comună de gândire și căutare, de cercetare și aflare a adevărului. Utilizarea conversației ca exercițiu euristic este condiționată de caracterul Întrebărilor la care se face apel
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Diderot în trei acte, I 6). Cotexte variate concură la precizarea valorilor diverse ale imperfectului. Considerat a fi caracteristic, alături de mai mult ca perfect, planului doi al narațiunii, imperfectul oferă indicații cu caracter descriptiv asupra cadrului sau asupra identității personajelor; întrebuințat singur, marchează prezența unor procese "deschise", are valori iterative. Imperfectul nu face să progreseze intriga decât în cazul descrierii unor activități și poate constitui adevărate pauze decorative în literatura barocă și în roman. Se știe că Proust aprecia felul novator
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tipul străveziu (limpede, cristalin...) aparțin tocmai unui ansamblu deosebit: nu sunt adjective clasificante de culoare (precum albastru, roșu...), nu desemnează nici o proprietate obiectivă, ci îi conferă obiectului denotat o valoare estetică pozitivă și traduc o "impresie". Acest grup de adjective întrebuințate doar ca non-clasificante nu aparțin unui sistem de gradare, de comparare, dar nici nu țin de ceea ce ar presupune o obiectivare cantitativă: de aici, imposibilitatea unui enunț ca *Am văzut culoare o apă mai albăstruie decât la tine. Caracterul "impresionist
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
arin, plop, salcie timp de 5-10 ani), de unde rezultă nevoia refacerii în dese rânduri a caselor (spre exemplu la Dodești), comparativ cu a celor din lemn, de esență tare (stejarul, 15-20 ani), însă mai greu de găsit și mai rar întrebuințat. Așadar, sistemul de construcție al locuințelor se baza pe un schelet lemnos, din bârne subțiri, ușor lutuite (resturi de chirpici găsindu-se frecvent). Acoperișul era în două ape, corespunzător perioadei. La Dodești, în cazul L15, sistemul de bârne era dispus
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]