1,080 matches
-
reeditată (1807, 1808, 1834), scrierea a circulat mult prin copii manuscrise. Floarea darurilor este organizată simetric, în perechi de texte care ilustrează două noțiuni antinomice, virtute și viciu: capitolul Pentru dragoste este urmat de Păcatul pizmii, Pentru bucurie de Păcatul întristării ș.a.m.d. Sunt date definiții ale acestor sentimente și atitudini omenești (cu citate din Socrate, Platon, Aristotel, Pitagora, Ovidiu, Cicero, Seneca, evangheliști ș.a.), urmate de comparații plastice, în simbolizări luate din Fiziolog: mânia este ca ursul, puterea ca leul
FLOAREA DARURILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287021_a_288350]
-
versuri, proze, texte critice și traduceri aparținând, în genere, unor tineri autori mai puțin cunoscuți. Aproape număr de număr se publică poezii de D. Florea-Rariște, A. G. Delafântânele și Eusebiu Camilar, ultimul, cel mai important, semnând poemele Bucurie, Sonet, Cântec de întristare, Rămas bun. Dintre prozatori se detașează, prin frecvența colaborării, Neagu C. (cu povestirile Colindă, Cândva, Icoană, Fragment), alături de care se pot reține numele lui D. Florea-Rariște, cu un fragment din romanul Conjugarea perifrastică, Dimitrie Gherasim, cu fragmente din nuvela Miron
GLASUL STUDENŢIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
Buzea, „Întoarcerea cuvintelor”, AFT, 1984, 11; Țeposu, Istoria, 110; Ioan Holban, Apocalipsă într-o lume de hârtie, CRC, 1994, 1; Nicolae Turtureanu, Sub zodia suspiciunii, CRC, 1994, 6; Sebastian Drăgulănescu, Lumea ca nelume, „Timpul”, 1994, 12; Ioan Holban, „Am adăpostit întristarea și teama”, CRC, 1995, 4 (interviu cu Dan Giosu); Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 31; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 199. Ș.A.
GIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287282_a_288611]
-
riscat propria viață pentru a veni aici și a Începe din nou. Cinismul, scepticismul și pesimismul sunt complet străine spiritului american și găsesc puțin suport printre americani. Putem spune ceva asemănător despre Europa? Acesta este motivul pentru care spun cu Întristare ca America nu mai este o țară mare. Desigur, este Încă cea mai puternică economie a lumii, cu o prezență militară neegalată În istorie. Dar pentru a fi o mare țară, este necesar să fii o țară bună. Este adevărat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
uitat cu fiecare zi ce a trecut... Știa că într-o zi, chiar el va fi o amintire, Dar era fericit, că-n nimeni n-a crezut. Poetule, cu inima de vânt și ochii de visare, Pe care drumuri de-ntristare rătăcești? Mai vino iar, în raiul tău iubit de-o floare ... Citește mai mult Le-a dat iubirea-n fiecare clipă, ca pe-o floare,Lăsând peniței doar o clipă de odihnă,Voia să nu treacă oricum prin lumea visătoareși-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
uitat cu fiecare zi ce a trecut...Știa că într-o zi, chiar el va fi o amintire,Dar era fericit, că-n nimeni n-a crezut.Poetule, cu inima de vânt și ochii de visare, Pe care drumuri de-ntristare rătăcești?Mai vino iar, în raiul tău iubit de-o floare... XXI. EMIN FĂR" DE MOARTE, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1841 din 15 ianuarie 2016. N-am îndrăznit vreodată să te lăsam uitării, În gândurile noastre noi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
în cadrul jocurilor de mișcare, ca perioadă de adaptare și însușire; 2. păstrarea caracterului de joacă în lecția de educație fizică încercând ca mijloacele de acționare efectuate să constituie o adevărată bucurie pentru copii și în nici un caz un motiv de întristare și oboseală, Introducând jocul de fotbal (minifotbal) în cadrul lecției de educație fizică vom crea posibilitatea dobândirii unui număr mare de deprinderi motrice specifice jocului de fotbal, de la procedeele de bază până la elemente de alergare, sărituri, căderi, ridicări, întoarceri, opriri, porniri
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și o pertinentă asociere a lui Jünger cu Matei Caragiale). Ținutul bunăstării, Marina, e distrus într-o luptă apocaliptică, sugerând ceea ce avea să i se întâmple Germaniei. Cei doi frați reușesc să se refugieze pe înălțimile Altei Plana, părăsind �cu întristare casa ce devenise un calm veșmânt pentru viața noastră spirituală și pentru frăția noastră. Trebuie totuși să renunțăm mereu la fiece loc ce ne-a dat adăpost pe pământ". Postfața lui Andrei Corbea, în vizită la Ernst Jünger, rememorează nu
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
un fior modern -, este așezată în „versuri”: „Fev(ruarie) 25, 7223 [1715]. Radul Spătarul, părăsind lumea cea trecătoare în floarea vârstii, ș-au ales partea veciuitoare; pre stolnecu cel lăudat având firesc părinte, pre Costandin Cantacuzino bogatul întru minte. Multă întristare au adus a lui jalnică moarte, Lui Ștefan vod(ă) frăține-său, celui deplin în toate, care aici l-au astrucat cu cinste frumoasă. Cu pompă mare L-au adus, domnilor cuvio(a)să. Jale soții(!) lui lăsând și tânguieli
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Dumnezeu, și având averi frumoase, m-am ținut în rangul meu de domn cu demnitate până în acest ceas, cu veniturile averii ei și cu grija ei harnică pentru mine; având înaintea ochilor mei această dragoste adevărată și desele ei întristări grele alături de mine, cu un cuvânt toate cele ce am, fiind ele numite cu orice nume, le las întocmai iubitei și scumpei mele soții, Măriei Sale Elisaveta Zolyomi ca averea mea, căci eu în afară de lucruri mișcătoare nu am nici un fel de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
visa „înseamnă supărare” - zice o Carte de vise alcătuită (pretinde necunoscutul autor) „după cele mai vechi manuscripte” 498. „De vei visa că discuți cu o persoană văduvă, îți va muri un prieten drag sau îl vei pierde prin necredință”499. „întristare”, „supărare”, „tristețe” sunt semnificațiile pe care le înregistrează pentru văduvă cele mai multe „cărți de vise” (chiar și una care adună „tălmăciri occidentale” și „tălmăciri orientale”500). Iarăși o excepție: Micul dicționar... al Veronicăi Tamaș crede că dacă te visezi fiind văduvă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
frumuséția neamului femeesc”), dar „adormirea ceastă de pe urmă” - optimă în alăturare cu „adormirea cea firească”, ce retrimite, în ciclicitatea ei, la „osteneli, la scârbe, la supărări la patemi” - nu se cade a fi jelită („nici lacrămile sânt cu cale, nici întristarea cu dreptate”), căci ea îndrumă sufletul [drept - N.B.] spre „lumina cea adevărată”, îl poartă mântuindu-l, dintr-o lume imperfectă (un „timp al morții” unde îl proiectase păcatul primordial) în cea aflată sub semnul divin, esențialmente salvator. „Avantajele” aduse de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prosperitatea acelei țări m-a afectat extrem de mult, căci am fost Împiedicat să intervin În folosul maharajahului 210. Orice om chibzuit care ar fi fost În măsură să arunce o privire asupra viitorului trebuie să fi văzut cu durere și Întristare că țara era amenințată de o criză puternică, din cauza căreia un popor abia ieșit din barbarie s-ar fi putut Întoarce la starea sa anterioară. O relatare despre arderea pe rug a văduvelor (suttee), și alteletc "O relatare despre arderea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de «noroc»” (Lucian Raicu). Anecdotica celor patru romane este bogată și simplă, puternică și pulverulentă, acțiunea lor e greu de rezumat în chip relevant. În esență, este vorba de marile evenimente ale vieții - descoperirea universului de către copil, dragostea, bucuriile și întristările de toată ziua, boala, suferința și moartea, urmărite la o serie întreagă de personaje - unele memorabile, precum Eva Nada, Mama, „domnul Director”, Bantu, doctorul Tisu ș.a. -, aparținătoare, în marea lor majoritate, lumii satelor ori târgurilor bănățene de pe la mijlocul veacului al
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
transparențele transcendenței”, este „expresia filosofică a spiritului omenesc, răstignit între imanență și transcendență, având conștiința vie și dramatică a acestei situații fundamentale”. Specifică filosofiei existențialiste ar fi operarea cu categoriile „concrete”, concepte „verificate de musturile existenței, de dramele [...], înălțările și întristările acesteia.” „A cunoaște - se afirmă în continuare - înseamnă a exista, iar a exista însemnează a realiza adevărul prin propria ta viață și a-l răscumpăra, dacă e necesar, prin moarte.” Existențialismul apare ca un stil de viață în care fundamentală
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
trăirea romantică și trece drept etalon al „romantismului feminin”, contemporan cu Nietzsche și Bergson. Vocea „faunesei”, eruptiva, „nenumărata”, pendulând între „strigat ascuțit” și torpoare extatica, pornind din excesivu-mi suflet” - „savana cutreierata de lei” -, isi revendică o „amprenta” de orgoliu pe „întristarea lumii”. L’Ombre des jours și Leș Éblouissements adâncesc excursul în paradoxul numinos al uimirii orbitoare, al martiriului revelației cotidiene, cu euforia rănită de proximitatea furișa a întunericului, iar pe pragul disoluției în neant, o rugăciune „amețitor de aprigă”, în
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
cu clocotul lacrămile cu hohotul». În același cadru i se integrează și predilecția pentru limbajul ușor arhaizant, a manierei solemn patriarhale cu care se Încheie „uricele” sau cronicele. «Și felurite jivine, nesățioase foarte și haine, s-au fost stârpit de Întristare, de spaimă deasă și Înfricoșare, că s-au iubit acu, primăvara, Întâia oară omul cu țara». (Ă). Apreciem procedeul ca un mijloc de a sugera ura străveche a poporului contra asupritorilor lui succesivi, care i-au barat accesul la viață
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
când a fost plebea mulțumită? Oftează din nou. Iar el începe să simtă apăsarea bătrâneții înaintate. Va împlini curând 70 de ani! Închide ochii ca de fiecare dată când dorește să se refugieze în adâncul sufletului. Predomină însă mai degrabă întristarea și lipsa de vlagă decât supărarea. Nu e nevoie să i spună nimeni că reușește să se mențină în fruntea statului doar prin virtutea faimei, nicidecum a puterii reale de care dispune. Înaintează încet, clătinând descurajat din cap. Cine știe câți zănatici
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Și cu ochiul plin de lacrimi națiunea cea română, Care are-n mii de inimi sufletul ei tremurând, Vede cum prin nori se stinge stea cu flacără, divină Și aude-n cer un tunet și un gemet pe pământ... A-ntristării neagră-aripă peste lume se întinde, Totul tace, căci durerea este mută ca un gând, Lumea azi nimic nu vede, ochiu-i nimic nu cuprinde, Decât cursu-acelui astru ce se sparge p-un mormânt. Cine-i acvila ce cade? Cine-i stânca
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ani de zile trăiți în Japonia... mi-am dat seama că... din întreaga lume japonezii sunt poporul cel mai puțin înclinat către credința noastră. În clipa aceea, zâmbetul acela batjocoritor dispăru de pe chipul părintelui Valente și acesta îl privi cu întristare pe Velasco. — Prin firea lor, japonezii nu au nici o înclinație către absolutul care trece dincolo de ființa omului, către existența de dincolo de natură, către ceea ce noi numim suprafiresc. Mi-am dat seama de asta... abia la capătul celor treizeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
japonezilor câte un surâs firav ca un soare de iarnă. Însă, când Saint Tropez a dispărut în zare și Marea Mediterană a început să se întindă iarăși în fața ochilor noștri, pe chipurile japonezilor ghemuiți pe punte s-a așternut din nou întristarea. Mai cu seamă Hasekura stătea singur deoparte și privea marea. Uitându-mă la chipul lui, mi-am dat seama că își urma călătoria fără pic de speranță. Pe chip i se citea acea resemnare și supunere în fața sorții specifică japonezilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Doborât de ani și dor M-am oprit lângă izvor Și în trista înserare Am privit în depărtare. Copleșit de întristare Umblu singur pe cărare, Mândra e pe căi străine Și la mine nu mai vine. E amurgul ce îl simt aproape Și în curând o să mă-ngroape. Eu voi porni în sunete de clopot Udat de-o ploaie care va
Epilog by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83204_a_84529]
-
S-a aplecat cireșul din grădină Bătut de viscol și furtună. Pe mine doruri mă frământă acum Căci nu te văd pe vechiul drum. Acuma în ogradă toate-mi par străine, Când nu ești dragă lângă mine. De singurătate și-ntristare strig, În toiul nopții când se lasă frig. Nu se aude pasul tău pe drum Și plin de dor mi-e sufletul acum, Căci stinsă și trecută-i acea vreme, Nu are cine astăzi să mă cheme.
Doruri by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83210_a_84535]
-
Gând de toamnă Elena Marin Alexe Când cerul tace-nrourat Cuprins de întristare Scăldat în haina ploii reci Aștept cu-nfrigurare O rază unică de-o vrea Inima să-mi atingă Pe calea gândului fugar O clipă să prelingă Și-nvăluind tristeți și dor Să-mi mai aduc aminte Aroma toamnelor cuminți Trăite înainte
G?nd de toamn? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83232_a_84557]
-
acestea, după spusele lui Ieremia, în al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda sună astfel: 2. "Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, despre tine, Baruc: 3. "Tu zici: "Vai de mine! căci Domnul a adus întristare peste durerea mea; îmi sleiesc puterile suspinînd, nu găsesc odihnă!" 4. Spune-i: "Așa vorbește Domnul: "Iată că ce am zidit, voi dărîma, ce am sădit, voi smulge, și anume țara aceasta. 5. Și tu umbli după lucruri mari? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]