743 matches
-
contrastului, atât în lumea alb-negru cât și în perimetrul tonurilor colorate. În acest perimetru, în gravură la fel ca și în pictură, vom aprecia cele trei calități fundamentale ale culorii: tonul, distincția vizuală a roșului față de albastru, valoarea, adică relativa întunecime sau luminozitate a unei culori, și saturația, în sensul aprecierii intensității coloristice a tonului, între niveluri foarte vii și cele estompate către neutralitate. În perspectivă istorică, suntem nevoiți să recunoaștem că prezența culorii în gravura tradițională nu a fost chiar
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
vorbește mai tîrziu despre capacitatea cuvintelor de a forma strînse "alianțe" noționale și semantice precum cele dintre cuvîntul night (noapte) și cuvîntul dark (întunecat). Astfel, intervalul de timp dintre apusul și răsăritul soarelui se poate caracteriza prin diverse grade de întunecime (de ex., Este o noapte (foarte) întunecată), iar întunecimea implică lipsa luminii și deci căderea nopții (S-a întunecat deja = S-a înnoptat deja). În viziunea lui E. Coșeriu, colocațiile sînt solidarități lexicale care apar în urma unor afinități sau preferințe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
strînse "alianțe" noționale și semantice precum cele dintre cuvîntul night (noapte) și cuvîntul dark (întunecat). Astfel, intervalul de timp dintre apusul și răsăritul soarelui se poate caracteriza prin diverse grade de întunecime (de ex., Este o noapte (foarte) întunecată), iar întunecimea implică lipsa luminii și deci căderea nopții (S-a întunecat deja = S-a înnoptat deja). În viziunea lui E. Coșeriu, colocațiile sînt solidarități lexicale care apar în urma unor afinități sau preferințe pentru anumite combinații. Astfel, lexemul conflict se combină frecvent
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
eu Însumi În palatul mut al firii mele. (În Drumul la zid am „desenat” trei astfel de „vrăjitoare-prezicătoare”, de ființe „ușuratice și lucide” care se Încarcă, pentru un ceas, cu povara propriei tale existențe, În partea ei obscură, „luminând de Întunecime”, pentru a vorbi oximoronică „Retardat”, un fel de... suav imbecil social, și, cerându-vă Încă o dată iertare că-l citez pe autorul de romane, un asemenea „imbecil suav”, „cretin muzical” e, probabil, eroul purtător de sensuri și de epică din
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
implicit, național! Cartea ne propune, așadar ideea filosofică a destrămării ființei prin Duhul Tehnologiei Operative: "Marea Felină are idei extraordinare. Ea ne-a poruncit să făurim un sistem cibernetizat de conducere științifică a societății, singurul în măsură să slujească Ideea Întunecimii Tale". Roman realist cu valențe simbolice, roman de dragoste și roman eseu, eroii săi, ca și ai lui Camil Petrescu sunt ființe hipersensibile și hiperlucide: "Mă rătăceam, astfel, în hățișul presupunerilor ca într-un labirint. Iar eu aveam nevoie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la vale, marcaj de rambleu punctele exagerate stîlpi electrici, Visează androizii oi electrice? România țara mai bună decît renumele ei, mărfar în mișcare, nămeți cu lemn ori cărbune, cutele zăpezii traverse la Palanca, rădăcina muntelui bradul, valea neteziș în lumini, întunecimea versanților străpunsă în două locuri, numele tău e Legiune! risipă, confuzie în nume, Brusturoasa cîinele caută în verandă, pe preș, la noapte îngheață, omul CFR primul pe continentul care-i răspunde cu de toate, Simbrea valul de brazi copleșește ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rază de lumină, oare cum putem privi la perspectiva unei vieți veșnice alături de Dumnezeu? Oare în urma unei astfel de mărturii nu ar trebui ca și noi să căutăm în fiecare clipă a vieții noastre să încercăm să umplem de lumină întunecimile sufletului nostru și viața noastră, lumină care să ne poată călăuzi pașii spre Cărarea Împărăției? 1.4. Figuri de martiri Dacă tot evocăm prezența Mântuitorului în temnițele comuniste, mi s-ar părea firesc să amintim măcar câțiva dintre eroii care
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de sine a acestui popor (popoare?), re-plasat într-o geografie în care fusese multă vreme absent. N-a fost scos din Mausoleu, portretul i-a rămas în Piața Tien An Men. Orientalii știu a vedea și binele ce licărește dincolo de întunecimea răului. C ine-l mai citește, astăzi, pe Hasdeu? Iaca, eu! Am găsit, la un anticar de pe strada Lăpușneanu, o carte oropsită, fără coperți, ce mi-a fost oferită contra sumei modice de 10 lei. M-am întors să caut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
îi era mare și borcănat, cum îl au unii dintre mongoli. Însă, mai mult decât toate acestea îți atrăgea atenția și te îngrozeau ochii lui de fiară, în care clocotea atâta ură cât nu putea încape decât în adâncimea și întunecimea iadului... Acesta era Timur Lenk. Poftim, acum, de încearcă să faci un tablou care să și semene cu dânsul și care, pe deasupra, să-i mai și placă! Era, oare, cu putință? Deși, toate acestea se cunoșteau și se vedeau de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
deținuți. „Becurile” se stingeau la Sighet... unul după altul, căruța trasă de un cal șchiop și costeliv îi căra noaptea, ca furii, sus pe deal, și zvârliți în groapa fără nume. Elita țării se stingea, și, odată cu ea și țara... Întunecimea în care intra țara, nu se va risipi prea curând... „ - De ce, oare, Dumnezeu a îngăduit așa nelegiuiri ?!”. ...Pios omagiu luptătorilor din munți.. și, martirilor de la Sighet, care s-au opus ocupantului străin și opresiunii comuniste, cu prețul jertfei de sânge
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
camaradul și prietenul său. La fiecare adiere de vânt, brazii, în toată măreția și înălțimea lor... vâjâind, parcă ar fi șoptit povestea „Filologului”... povestea lor... Începu retragerea spre creasta Hășmașului Mare.. ... Luna cobora după creastă.. versantul estic se întunecă. Prin întunecimea pădurii, ca orbeții, partizanii urcau tot mai greu, urcușul era tot mai anevoios. La fiecare trosnet al crengilor sub pașii lor, toți ochii se întorceau cu tresăriri, scormonind întunericul pădurii. Când, deodată.. Ichim - juristul, cu ochii mai ageri, îl trase
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Trebuia sa ajungă la căsuța albă, străjuită de trei brazi... să-și vadă mama. Poate o vede trebăluind prin ogradă, dar, mai era până la ziuă. Știa că șopronul, cotețele, șura.. erau tixite de milițieni care îl așteptau... Totuși, în pădure întunecimea era deasă.. de nu se vedea la zece pași. De după un copac apăru o umbră, părea să fie înfricoșat, dar, în ochi cu o ură ucigașă și pofta de a ucide.. arma lui trosni, lovindu-l pe Baltă în piciorul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de tonalitățile culorilor ei care se schimbă continuu. O privesc la fel de fascinat de fiecare dată. Dimineața apa e limpede, luminoasă, așa încât pot să văd foarte clar peștii și crabii de pe fund. Apoi, odată cu trecerea orelor, se tulbură și capătă o întunecime nemișcată, amenințătoare. Nuanța mată a apei e înșelătoare. Aici nu există culoarea neagră; e vorba, mai curând, de un mănunchi cromatic, cu multiple nuanțe vineții, pe care nu-i cu putință să le descrii amănunțit. Cred că tocmai neputința de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
lor dur, ele păstrează o traiectorie formală asemănătoare mutațiilor inventate de fantezia copiilor. Pot adăuga la aceasta conștiința faptului că nimic nu rămâne imuabil și că totul se schimbă. Vârtej Mă opresc îndelung și ațintesc cu ochii măriți de spaimă întunecimea apei ce se rotește într-un vârtej amețitor, format undeva în adânc. Acest hău invizibil absoarbe tot: ființe vii și obiecte. Am văzut pescăruși atrași acolo, dispărând în centrul ochiului aceluia absorbant și nemaiântorcându-se la suprafață. Peștii care nimeresc acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
acum de frunze spulberate, acum de arbori zbuciumați, acum de munți cu furie zguduiți pe temeliile lor de cremene eternă... Sclipirile neîntrerupte și orbitoare de lumină frântă ale fulgerelor spintecau, laserele dumnezeirii supreme, pe linii fantastice și nemărginit de lungi, Întunecimile fioroase ale nopții Înalte... Și, Între cele patru hotare ale nesfârșitului, Întinderile oarbe tremurau cu răstimpuri scurte de Întuneric și lumină albăstruie, sub licăririle fugătoare și iuți ale focului ceresc... Fierbeau văzduhurile și cerurile clocoteau sub descărcările zguduitoare ale tunetelor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
distractiv rafling pe râul Pagsanjan sau „ micul Amazon al Filipinelor”, cum mai este numit acesta. Și sub zvârcolirea fără de margini a frământării și sub urgia Întregului zbucium al făpturii, zăgazurile cerului se rupseră, jgheaburile adâncului se desfundară și, din Înaltul Întunecimilor, se prăpăstuiră asupra pământului, un șuier de aer sfâșiat, potopul greu al apelor cerești. Și geamătul vijeliei pustiitoare Își amesteca simfonia sa de nimicire cu urletul rostogolirii clocotitoare a șuvoaielor pământului... Iar sub urgia vijelioasă a apelor, stâncile, zguduite din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pământul /fiori îi strecurau sub piele printre oase./ Vai, Doamne, nestăpânitul novice a-nțepenit /când înainte ochii să îi lege a zărit /purpura coloanei /reprezentând ce și-ar dori oricine: /ca spiritu-i către lumina lui Osiris să se-nalțe, și apoi / întunecimea coloanei să-i arate /cât de captiv i-e sufletul în trup./ Întors în curtea templului /unde munceau umili și-n liniște deplină servitorii /rămase-apoi o săptămână. Când s-a întors /la poartă fu-ntrebat /de-ar vrea din nou să
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sufletul imaterial scapă de moartea periodică (somnul) a corpului material, călătorind prin tenebre. Plutarh scria: somnul este singurul dar gratuit pe care îl acordă zeii, iar Mirinda Panha 671 spunea: Doar o gândire activă visează... așa cum în umbră și în întunecimi, când nu există de loc lumină, nicio rază nu cade pe oglindă, tot așa când ești profund adormit, gândirea intră în ea însăși, nu mai acționează și deci nu cunoaște nici fericire, nici nenorocire. Privește, o, rege, corpul ca această
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de loc lumină, nicio rază nu cade pe oglindă, tot așa când ești profund adormit, gândirea intră în ea însăși, nu mai acționează și deci nu cunoaște nici fericire, nici nenorocire. Privește, o, rege, corpul ca această oglindă, somnul ca întunecimile și gândirea ca lumina! Empedocle, Diogenes, Hippocrate s-au aplecat asupra somnului normal și patologic, Aristotel văzând în el o încătușare 672 și în același timp o evadare. Când trec punțile de somn,/ Îmi rămâne numai visul/ și abisul, și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o citim pe măsură ce ea se scrie Viața. Dintre aceste fenomene eclipsele sunt jocuri de umbre în lumina infinită și urmează legile armoniei și ordinii instaurate din haos în cosmos. Am înghețat afară să observ Esența unei eclipse Deci perfecta sa întunecime. Am stat în frig pe prispă Nimic nu era mai perfect Decât speranța noastră de lumină în acea întunecime 901. Deci așa cum, probabil, eram martori mai mult sau mai puțin conștienți, lumea se forma și poetul își amintește de acele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
urmează legile armoniei și ordinii instaurate din haos în cosmos. Am înghețat afară să observ Esența unei eclipse Deci perfecta sa întunecime. Am stat în frig pe prispă Nimic nu era mai perfect Decât speranța noastră de lumină în acea întunecime 901. Deci așa cum, probabil, eram martori mai mult sau mai puțin conștienți, lumea se forma și poetul își amintește de acele timpuri dintr-o altă încarnare. Eclipsele și conjuncția corpurilor cerești sunt mărturii ale legilor cărora ne supunem și totodată
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sens. Ele lipsesc. Râsul și plânsul exprimă inexprimabilul și comunică stări ale minții ce sunt greu de exprimat prin cuvinte. Cine-ar putea gândi o umbră din falii pline de văpăi ce ard ofranda devenirii noastre? Ci lacrimi dintre stele, întunecimea surdă coboară în adâncuri efemere plutind în veșnicia curbă un cântec nerostit de astre, un vers ce n-a fost spus de niciun bard1163. Împărăția umbrelor devine prin Cartea lui Enoh un spațiu în care se poate readuce la starea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trebuit s-o trag îndărăt și s-o țin în casă cu forța. Dar nu știu ce instinct stupid m-a îndemnat să mă opresc, ca să ridic lumânările căzute. Pe urmă, lăsându-le strâmbe în farfurioarele de ceai, am alergat afară, în întunecimea albăstrie, în pustietatea încremenită a falezei stâncoase. La început, cu ochii plini încă de flăcările lumânărilor, nu am putut desluși nimic, și mi-a trecut deodată prin minte gândul ciudat că, în timp ce stătusem de vorbă cu Hartley, uitasem cu totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de plumb. În timpul ăsta simțeam, sau gândeam într-un soi de ultim gând, la fragilitatea capului și știam că mâinile încercau, inconștient, să-l protejeze. Trupul mi se răsucea dureros, încercând în van să-și echilibreze poziția. Am văzut, în întunecimea difuză a nopții de vară, valurile smântânoase învârtejindu-se chiar sub mine și spiralarea nebună a crestelor înspumate în spațiul îngrădit. Pe urmă m-am pomenit în apă, și răceala de gheață mi-a produs un nou șoc; am început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
apropiai de fereastră, compoziția mea, la care nu mă gândisem câtuși de puțin, îmi apăru fără de veste înaintea ochilor, gata terminată și ca si cum trăia singură formă și culoarea. Transportat de încântare, am luat în grabă un creion și, cu toată întunecimea... am așternut totul pe un carton” (A. Stoica-Constantin, 2004, p. 124Ă. Unii artiști își creează condiții speciale de lucru în care se simt mai productivi. Coșbuc declară: „Scriu mai cu plăcere la amiază și seara, dar mai mult după 10
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]