2,702 matches
-
poetic (unei substanțialități poetice), iar nu a unei lumi etichetate poetic (unei interpretări poetice), ca la alți scriitori. Este, deci, o lume de idei, iar nu de impresii, căci viziunea poetului are la bază idei filozofice, încît discursul său se învecinează cu cel speculativ, permițînd și cultivînd contaminarea reciprocă. Despre limbă, Eminescu nutrea o concep-ție asemănătoare aceleia formulate mai tîrziu de Martin Heidegger, bazată pe "sălășluirea în limbă", căci valorificînd realitățile și posibilitățile limbii, el valorifică de fapt realitățile și posibilitățile
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Crucuficat strigând: "Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?"" (Interviu, în Dacia literară, 20004, nr. 1). Trimiteri în clar la taoism, la Platon, la mitologia Heladei, la "anabasa" și "catabasa" ori la repere pioase (Rosarium, Mirungere, Apocalipsis, Metanoia), se învecinează cu trimiteri încifrate, difuze; iscoditoare, repezi, privirile se mută de la "Regina din Saba"spre "vălul Mayei" sau spre rostandiana "Princesse lointaine" ori trec de la "Cetatea Soarelui" (a lui Campanella). la "Graal", la "Walkyria" sau la "Unicornul" cantemirian. Nu numai că
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
selecta sub titlul Corabia de sunete (1981) pagini care-l reprezentau. Rămâneau pe dinafară atât de tinereștile Liturghii, cât și o "Suită lirică, o laudatio al cărei destinatar era Enescu (1958), acesta văzut ca triumfător prin creație împotriva neantului. Se învecinează, în respectiva antologie de autor, texte din Parabola focului (1967), din Clopotul nins (1970) și din Secțiunea de aur (1973), din Lumea diafană (1977), precum și din Întâlnire în oglindă (1978) ori din Salonul olandez (1979); douăzeci și șapte de inedite
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
au fost trezite din somnul milenar țări avându-și leagănul în spațiul românesc (ilustrativă fiind în acest sens dinastia Basarabilor). Nașterea lor s-a făcut grație mai ales destinderii situației politice regionale. Invazia mongolă spulberase sau slăbise puterile care se învecinau și chiar controlau părți din teritoriile noastre (Rusia Kieveană, Ungaria și Polonia). Nu întâmplător, popoare vechi, adormite politic până atunci, s-au sculat și au întemeiat structuri politice. Și nu a fost doar cazul nostru, ci și al lituanienilor ori
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și ele de roadele colonizărilor. Regiunea Oceaniei include o gamă destul de variată de societăți, care au în comun o lungă istorie de internaționalizare a capitalismului. Geografii definesc Oceaniaxe "Oceania" drept întinderile de pământ dintre Asia și America și care se învecinează la sud cu Australiaxe "Australia" și Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" (conform Australian de Geographic Society, 1988, p. 2142). Uneori, numele se referă la insulele din Pacificul de Sud, respectiv Polinezia, Melanezia și Micronezia. Începând din secolul al XVIII-lea, organizațiile europene
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
se întâmplă și acum, în faza actuală de globalizare - din 1980 încoace (Fujimexe "Fujime, Yuki", 1998). Când Japoniaxe "Japonia" s-a transformat dintr-un stat periferic al Asiei Orientale în puterea dominantă a regiunii și a preluat controlul asupra țărilor învecinate prin invazie, colonizare și ocupație, această schimbare s-a făcut prin forță militară. În teritoriile ocupate a apărut o formă particulară de sclavie sexuală militară și, de-a lungul întregii perioade de expansiune armată, prostituția a fost favorizată, victimele ei
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
societățile comerciale cu investiții străine directe a fost deținută de Olanda (20,95% din totalul ISD), urmată de Austria (13,98%), Germania (12,06%) și Franța (6,15%), ele deținând poziții superioare în ierarhia mondială a competitivității. Țările care se învecinează cu România dețin ponderi relativ mici în stocul total al investițiilor străine directe: Grecia (5,21%), Italia (4,97%), Elveția (2,90%), Ungaria (2,01%), Turcia (1,26%), Cehia (1,14%), Polonia (0,45%), Slovenia (0,08%) și Moldova (0
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
având statut de efigie divină, cu masca imaginilor de cult. Ea rămâne totuși semnul unei alterități care îl deosebește pe erou de cor, alteritate datorată raportului său privilegiat cu zonele aflate la limita spațiilor nelocuite, a regiunilor învăluite de tenebre, învecinate cu împărăția morților. Purtând marca unui semn divin și, în același timp, a unei relații cu moartea, ca în cazul măștii de cult, masca eroului tragic sugerează totodată primejdia și teama. Oare spectatorul, aidoma corului, nu e înspăimântat de destinul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
urmă, suportabilă - cu diferența, cu diferitul, fondator al unui soi de integrare a alterității în deschiderea către Celălalt, el este și cel ce croiește drumul spre experiența alterității sub forma ei cumplită, amenințătoare, o alteritate devastatoare implicând haosul și moartea, învecinată cu cea figurată de Gorgo. Cât despre Gorgo, aceasta este întruchiparea alterității absolute, forța terorii în stare brută, materializată într-o mască monstruoasă (aici umanul și bestialul se amestecă). Înfățișând oroarea, groaza, spaima în stare pură ca dimensiune a supranaturalului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
pe mine pe malul celălalt”. Splendidă piesă no, în care omul mort și cel viu își asumă, rând pe rând și împreună, trecerea. Teatrul no ne conduce, astfel, spre acele spații-frontieră de la marginea vieții, în acele locuri unde viața se învecinează cu moartea, unde omul adastă o clipă înainte de a trece pragul morții, locuri din care Craig și Genet vor dori să facă orizontul artei teatrului. Chiar și în piesele no „din lumea reală”1, unde shite nu incarnează nici o figură
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
vorba despre un vis, acesta avusese o „încărcătură de real” atât de mare și atât de înfricoșătoare prin însăși senzația de realitate pe care o produsese, încât ar fi putut să fie socotit o pură halucinație, manifestarea unei stări delirante, învecinate cu nebunia. Pentru umbrele moderne ca și pentru cele antice, întâlnirea cu fantoma se plasează întotdeauna la intersecția dintre experiența morții, cea a visului și cea a nebuniei; tot aici, la aceeași răspântie, se află și teatrul. Figurile peregrinării fantomatice
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
să sugereze „nașterea și moartea - două noțiuni complementare” ce exprimă astfel esența spectacolului. Căci dacă regizorul construiește Clasa moartă în jurul a două universuri, cel al copilăriei și cel al bătrâneții, o face pentru că, aflate la limita realității pragmatice, ele se învecinează amândouă cu starea de neant. Figurând copilăria cu ajutorul unor mici manechine inerte și dând chiar și actorilor reali - întruchipări ale bătrâneții - un aer cadaveric, de ființe „de pe altă lume”, Kantor pare să caute expresia ultimă - și cea mai concentrată - a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
excesivă de a trăi și de frica de moarte; a-ți pune capăt zilelor înainte de a fi trăit plenar n-are niciun sens; a-i crede pe imbecilii care trâmbițează neajunsul de a te fi născut este ceva ce se învecinează cu absurdul; nu pleca urechea la cei care denigrează viața și te îndeamnă s-o părăsești cât mai repede cu putință; moartea trebuie înfruntată cu seninătate, zâmbind, fără teamă; a te îngriji de ce va fi după aceea - cu sau fără
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
un Însemnat efort intelectual pentru a putea Înțelege că una dintre principalele dogme ale platonismului este următoarea: cu cît este mai fizică o ființă, cu atît este mai puțin esențială. În consecință, lumea fizică, dat fiind că este fizică se Învecinează cu negativitatea: trupul este mai rău decît cea mai rea dintre emoțiile Încercate de Suflet. Aici ne vom opri puțin și ne vom Întreba, alături de Hans Jonas, dacă această perspectivă asupra lumii (atribuită de el doar gnosticismului, dar care este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
masivă a datelor, de o evoluție surprinzătoare și de o putere de calcul asemuită minții și civilizației umane, conlucrează în paradigme sociale care mimează creativitatea imaginației și diversitatea speciilor vii. Prin urmare, ființele inteligenței artificiale și ale vieții sintetice se învecinează cu subiecții cyborgici, compunând universul hibrid al ontologiei virtuale. Unii teoreticieni speculează până la a afirma că interfața dintre computer și utilizatorul uman devine „ultima” frontieră nu doar în designul mașinii digitale, ci și în designul ființei umane (vezi Tomas, 1995Ă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a întruchipa faza finală a evoluției, reprezintă începutul unei noi etape evolutive, evoluția artificială, etapă denumită fie neodarwinism fie postdarwinism. Acest tip de tehnodarwinism (vezi Hill, 2000Ă se structurează în jurul sintagmei „selecție artificială” și denumește interfața hibridă a interacțiunii om-artificiu, învecinându-se cu înțelesul de fizică artificială a spațiului virtual (vezi Seaman, 2000Ă, înțeles discutat în primul capitol. De asemenea, este caracterizat de principiile unei etici care ia în serios posibilitatea transgresării limitelor umane și oportunitatea oferirii unei vieți mai bune
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
normalitate... Cînd m-am dus la cei doi supraveghetori de sală, să le cer o lămurire în legătură cu dosarul, am simțit un soi de frison, de spaimă, am simțit că am un comportament excesiv de cuminte, de disciplinat... Aveam un respect grav învecinat cu frica... Mai tîrziu am descifrat această cumințenie ca pe o alarmă, ca pe o panică, ca pe o amenințare... Contactul cu niște hîrtii întocmite de mîna securiștilor era destul ca să reactiveze stări, imagini, mirosuri, frisoane, spaime trăite în birourile
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
apar drept contradictorii dacă sunt privite din perspectiva unuia și aceluiași nivel de Realitate (N1). Orice manifestare apare ca o luptă între două elemente contradictorii. În schimb, concilierea lor devine posibilă dacă se consideră un alt nivel de Realitate (N2), învecinat cu primul, unde elementele contradictorii au aspectul a doi poli ai unei unități (T) mai largi. Acest T care operează, la un nivel, unificarea termenilor contradictorii aflați la alt nivel, adiacent cu primul, poartă numele de terț inclus. Dacă am
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
major: reconfigurarea cronotopului dramatic în și prin ochii spectatorului. Din acest, motiv rolul creatorilor (al regizorului și al actorilor) va fi cel de călăuză, de dezrobitor de conștiințe. Și, alături de cuvânt (de limbaj, de logos), artele cu care teatrul se învecinează și pe care scena le invită mereu să i se alăture în chiar actul creației, vor face vizibile elementele de specificitate, ca și cele de unitate artistică. Iar prin enunțarea sincretismului la care teatrul aderă, este ridicată problema libertății a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ei stadii", precum și înțelegerea faptului că există un "progres permanent (beständiges Fortschreiten) al tipurilor majore de viziuni despre lume"203. Și, desigur, exemplele ar putea continua. Spre a face în spiritul lui Dilthey o paralelă cu un domeniu ce se învecinează cu filozofia, am spune că aici se produce un fenomen similar cu ceea ce se petrece în literatură, atunci când un scriitor creează niște personaje tipice, beneficiind de experiența înaintașilor săi care au înfățișat același tip de eroi. Cu toate că va păstra coordonatele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a preciza la ce mărime evaluează diferitele prejudicii, dificultățile judecătorului constând în a aprecia buna lor fundamentare și a determina, printr-o apreciere suverană, fracțiunea din aceste prejudicii corespunzătoare pierderii unei șanse. În toate aceste cazuri dificultatea de evaluare se învecinează cu imposibilitatea. Și totuși, judecătorii stabilesc întinderea daunelor-interese și nu refuză celui prejudiciat dreptul de a-și dovedi paguba. Dificultăți deosebite de evaluare a daunelor cu respectarea principiului reparării integrale a prejudiciului a generat situația marilor handicapați și a persoanelor
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
doua jumătate a anului 1936, POUM exercită o mare influență asupra Biroului de la Londra, a cărui aripă stîngă o reprezintă (Biroul de la Londra nu este omogen din punct de vedere politic; ca și în ISM, mai multe linii contradictorii se învecinează). Viața sa politică se organizează plecînd, în principal, de la situația cu care se confruntă acesta și într-o mai mică măsură GR. Trebuie ca el să se situeze la extrema stîngă a Fronturilor Populare și de acolo să facă totul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
din prima comedie, aspirația personajelor către un nivel superior de viață. Dintre cele două eroine ale Nopții furtunoase, știm numai despre Zița, cea tânără, că a urmat pensionul. În limbajul ei, dar și al celorlalte personaje, franțuzismele deformate, evident, se învecinează cu expresiile mahalalei. Interjecțiile „tu“, „fă“ sunt înlocuite de franțuzismele „madamo“, „mersi“, „musiu“, „mă musiu“, „musiu neică“, care, deși au o oarecare încărcătură de ură și desconsiderare, păstrează tonul de politețe. Mai mult, eroii lui Caragiale sunt pudici. Ei folosesc
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în 1865 au fost înregistrate 519 case, la recensământul din 2004 existau 3537 de locuitori. De-a lungul vremii, din comună au făcut parte și satele Agăș, Ciugheș, Buruienișul, Pârâul Ursului, Surdul, Palanca. Situată în nord-vestul Văii Trotușului, comuna se învecinează cu Tarcău (nord), Asău (est), Agăș (sud), Palanca, Ghimeș - Făget (vest). Toponime ca Brusturatul, Brusturețul, Brusturi, Brusturașul sunt întâlnite în Moldova și în Transilvania. Et.: d. ap. brustur(e) -et. nec. (DEX) ; probabil traco-dac. BUCIUMI, comună din fosta plasă Trotuș
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ales în sezonul de vară. Acest nume de loc reprezintă, de fapt, o metaforă toponimică. Et.: ap. mânios (adjectiv) d. ap. mânie (d. lat. mania ) + suf. adjectival - oasă (feminin, articulat). MUNTELE MIC, munte (1269 m. înălțime), aparținând de masivul Nemira, învecinat cu vârful Caraslău. Et.: ap. munte d. lat. mons, -ntis + ap. mic d. lat. miccus (care provine din grecescul mikkos ). OBCINA ROTUNDĂ, culme muntoasă din Munții Ciucului (1251 m.), situată între văile Sulței, Ciugheșului și Trotușului. Et.: ap. obcină « munte
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]