1,232 matches
-
acoperind piețele europene ca o mare veselă și Înspumată, plină de idei trăznite exprimate Într-o limbă cu sonorități de zurgălăi. În târg se mai aflau și actori ambulanți, saltimbanci și luptători care, pentru o sumă modestă, se Înfruntau cu Înverșunare În aplauzele mulțimii. Tânărul urmărise atent mișcările lor și găsise unele deosebiri față de tehnicile de luptă fără arme practicate În Japonia. Unde japonezii acționau scurt și cu forță maximă, chinezii se mișcau larg și grațios. Dar esența rămânea aceeași. Ștefănel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de Înțeles. Zeci de semnale, atacuri care porneau din apropierea lui și se pierdeau Într-o Învălmășeală fără imagine, porunci care presupuneau că cineva are totuși viziunea de ansamblu a confruntării și chiar păstrează inițiativa tactică. Dincolo de toate acestea, Alexandru simțise Înverșunarea lui Ștefan și a Întregii oștiri de a nu ceda. Iar apoi venise lovitura la care nimeni nu se aștepta: atacul furibund asupra voievodului. Alexandru și Erina se retrăseseră și ei prin tunelul de scuturi al Apărătorilor, cu senzația că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de o armată care, după tropotele cailor, putea număra aproape cincizeci de mii de oameni. Asaltul asupra Sucevei continua. Dar, parcă după semnalele de ridicare la luptă auzite cu o săptămână mai devreme, apărătorii Cetății de Scaun luptau cu o Înverșunare la care nimeni nu se aștepta. Tunurile cetății băteau cu furie aliniamentele otomane, făcând atacurile cu pedestrimea extrem de periculoase. Ritmul tragerilor Îi spunea lui Oană că pârcălabul Șendrea nu mai respecta regulile consumului de ghiulele și praf de pușcă pe timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pe măria ta cu o săgeată exact În inimă, indiferent de lumină și de direcția vântului. Voievodul tăcu. Îi scăpau prea multe lucruri din ceea ce se petrecea În jurul lui. În josul luminișului, vânătorii domnești rămași În viață descălecaseră și luptau cu Înverșunare. Câțiva dintre ei, poate șase sau șapte, Încercau să-l apere pe Alexandru, care tocmai se ridicase. Deodată, o săgeată aprinsă se ridică deasupra pădurii, străbătând cerul spre miazănoapte. Voievodul Îi privi Întrebător pe Pietro. - Nu-mi vine să cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lăsa aproape indiferent. Își continuă drumul, împleticindu-se, ținându-se de balustrada de marmură ajurată. În creier, parcă, îi zvâcnea un mic soare ce i se lichefia în artere. Nu-și punea nici o întrebare. Mergea înainte, cu un fel de înverșunare tâmpă, îngăimând sunete poate numai pentru el cu înțeles. Când ajunse în fața Lojei stohastice, era la capătul puterilor. Intră ca într-un azil. Uitase cu totul de ironiile pe care nu le precupețise la adresa zeilor acelor altare cibernetico-statistice. Tinerii turbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
Hsien Feng nu-i este de nici un folos să se lovească peste piept și să țipe că „Toți străinii sunt niște bestii sălbatice!“. De asemenea, nu sunt de folos nici edictele care îndeamnă armata să lupte cu și mai multă înverșunare. Situația este ireversibilă. Tung Chih privește cum tatăl său se târăște jos din pat și îngenunchează ca să implore ajutor de la Ceruri. Iarăși și iarăși, Hsien Feng își dorește să aibă curajul de a-și lua singur viața. Sala Interesului Literar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
să merg până la capăt. Atunci, însă, asemeni unei lighioane care nu știa să se apere decât într-un singur fel, eliminîndu-și, de pildă, conținutul intestinal, adversarul meu a împuțit aerul. Ceilalți au izbucnit în hohote de râs. Lupta a încetat. Înverșunarea mea s-a transformat în silă și rușine. Dar mai cu seamă în uimire: cum a putut el inventa un asemenea procedeu infect, într-un moment în care ar fi fost cu neputință să mai evite înfrîngerea? ... Era o luptă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
într-un mod amețitor felul de a vedea încît nu-l mai recunoști. Optica lui poate fi răsturnată. Dramele de ieri sânt nu atât uitate, cât răstălmăcite, diminuate cu bună-știință, înțelese greșit, sau pur și simplu neînțelese deloc, ca și când o înverșunare stranie l-ar apuca împotriva înțelepciunii. Din suferințele îndurate nu trage nimeni nici o concluzie, războaiele, despre care am proorocit că le vom desființa, nu le desființăm. Pe lângă interese economice, care ar justifica ciocnirile și antagonismele, descifrăm și poziții iraționale, adoptate
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
rândul. Nu știam nimic și ascultam înfiorat plânsetele care umpleau clasa. Băieții suportau bine loviturile în clipele când le primeau, dar în bănci nu mai puteau, fluturau mâinile înroșite în aer, sau și le vârau deznădăjduiți între genunchi. Plângeau cu înverșunare, și obidă nedefinită fiindcă nici unul nu știa să urască, durerea lor era pură și în ea puteai ghici cel mult protestul împotriva ei, a durerii în sine, fiindcă durea, și nu a învățătorului sau a școlii, cu cărțile și istoriile
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
duc la plimbare. Cățelul răspundea la numele de Șun și, după ce m-a lătrat în ușă, acum mă privea alintat. În mijlocul parcului se înălța un monument sub care odihneau eroii comuniști. Pe postament încremenise o santinelă. Șun, care dorea cu înverșunare să facă pipi pe monument, mă tîra îndărătnic către treptele din marmoră neagră. Deodată soldatul se însufleți, făcîndu-ne un semn energic să plecăm. Pe holul facultății erau afișate posturile libere. Puteam alege între Hîrtoape și Budăi. Ne-am privit în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
iarbă, printre animale, sunt răspândite patru difuzoare. Femeia zâmbește și arată onoratului public dinții albi și trași cu rigla. Coman stăruia de zor să pictez vreo doi-trei dinți de aur, dar revolta mea de artist ultragiat s-a opus cu Înverșunare. În schimb, n-a vrut În ruptul capului să renunțe la ceasul și brățările de pe mâinile cântăreței și la difuzoarele pe care m-a pus să scriu, așa cum văzuse el la nunțile din sat, Kaloy, după numele familiei de țigani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
faptul de a petrece atât de mult timp în lenevie n-avea să-i îmbunătățească reputația din Azuchi. Dar, când se gândea la sentimentele lui Mitsuhide, nu reușea să vorbească. Nemulțumirile pe care Dengo și Masataka le exprimaseră cu atâta înverșunare se găseau, fără îndoială, și în inima lui Mitsuhide. Dacă așa stăteau lucrurile, își spunea Mitsuharu, câteva zile de liniște și pace ar fi fost cea mai bună pregătire pentru apropiata campanie. Mitsuharu avea deplină încredere în bunul simț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Tocmai când păreau să se prăbușească, iarăși se ridicau. Ținându-se pe poziție într-o mlaștină, respingeau atac după atac. Și nu erau singurii - aproape toate forțele clanului Akechi luptau cu o resemnare ireală, iar vocile armatei înfrânte răsunau cu înverșunare, în pieptul lui Mitsuhide, pe care oricine și-o putea imagina. — Retrageți-vă înainte de a fi înconjurați! Înapoi! Înapoi! Acel cor jalnic răsuna din rândurile trupelor în succesiune rapidă, iar vestea tristă zbura ca vântul spre celelalte două unități ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
său talent. Dar înțelegea perfect că, dacă un om nutrea înalte idealuri, însă era învins pe câmpul de luptă, marile lucrări administrative nu puteau să înainteze. Astfel, risca totul pentru câte o bătălie și, odată ce începea o campanie, lupta, cu înverșunare, până la sfârșit. Recompensându-i izbânzile marțiale, Curtea Imperială îl informă pe Hideyoshi că avea să i se decerneze gradul de General-Locotenent al Gărzii Împărătești. Hideyoshi refuză, protestând că faptele lui nu meritau o asemenea cinste, dar Curtea insistă cu diplomație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de documente în forma lor nudă cu greșeli de formulare și de gramatică la care au lucrat peste 70 de ofițeri de securitate urmărind și supraveghind atent 317 persoane ostile regimului comunist. Când parcurgi volumul rămâi uimit de tenacitatea și înverșunarea urmăritorilor, de metodele folosite pe tot parcursul urmăririi, de zelul organelor de urmărire - raportând nu la oră, ci chiar la minut, cu o exactitate de cronometru, demnă de o cauză mai bună. Din prezentarea documentelor și din relatarea faptelor se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
sau în altă parte, veni într-un târziu răspunsul. - Din câte țin minte ai fost și tu de acord cu ele. Sau te așteptai ca să renunțăm la el tocmai din această cauză, întrebă mieros bruneta. Privirea însă îi trăda multă înverșunare. Ai uitat care este scopul nostru principal? - Oamenii sunt niște animale nefericite, îi recită plin de inocență și puștiul. Noi trebuie să găsim matricea socială ideală în care oamenii să fie fericiți. Mai precis majoritatea lor, se corectă el grăbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
locul ăla, nici cu pacienții. Reușisem să-i suport numai atâta timp cât făcuseră parte dintr-un pachet de lux. Dar pachetul de lux nu exista. Mi-era rușine, mă simțeam umilită, terfelită, murdărită și voiam cu disperare să plec. Doream cu înverșunare să mă distanțez cât mai mult de toți alcoolicii și drogații ăia. Aveam o reacție de recul față de Cloisters ca și cum m-ar fi ars, ca și cum aș fi giugiulit și mângâiat un copilaș dulce-foc doar ca să descopăr că, de fapt, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
in flagrante delicto, m-am tras de lângă Chris. Privată de parfumul lui curat și masculin și de atingerea umărului lui masiv și a brațului îmbrăcat în materialul moale al cămășii, m-am simțit părăsită. Am urât-o pe Misty cu înverșunare. —Spune-mi, mi s-a adresat Chris, care nu părea conștient de privirile alea acuzatoare, de ce erai așa de supărată mai devreme? La ședința de grup, Josephine mi-a pus întrebări legate de copilărie, am spus eu ridicând din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
prieteni din clasa de mijloc, și teama ei teribilă că va trebui să se întoarcă în lumea aceea marcată de lipsuri. A devenit limpede că nu avea nimic în afară de Dermot. Depindea de el în toate privințele și-l ura cu înverșunare pentru asta. Chaquie a recunoscut că niciodată nu se simțise în largul ei cu prietenii ei, că se temea că aceștia o să-și dea seama că era o mincinoasă. Așa cum se și simțea. M-am uitat la Chaquie, la pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mie de ani, nu numai acum - gândește-te la biata Brigit! Iar tu râzi! — Nu vrei să te relaxezi odată? l-am întrebat eu disprețuitoare. A fost un accident. —Ești nebună, Rachel! Nebună de legat, mi-a spus Luke cu înverșunare. Ai nevoie de ajutor! Mare nevoie! — Când ți-ai pierdut simțul umorului? Ești la fel de rău ca Brigit. —N-am de gând să răspund la chestia asta. Brigit zice că te duci la un centru de dezintoxicare, a continuat el ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să întrerupă reveriile. Revine în cameră cu o vază înaltăși cilindrică, de aramă. Am chemat un vechi amic, sămai stăm de vorbă. Nu știe că e ziua mea. Numai așa,sănu fiu singură. Mă calmează. Tăcerea, discreția, oboseala lui... Și înverșunarea ascunsă, zavorâtă. Neclintită, da... Se așază pe celălalt fotoliu, pare încurcată, nu știe încotro să depărteze discuția. — A trecut prin multe. A venit la noi prin ’50, cred. Foarte tânăr, aproape copil. Luptase în munții Greciei, ca tânăr comunist. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
a explicat ce mi se întâmplase și mi-a povestit ceea ce îi istorisise tatăl său. Și grăi așa: «Alah e mare! Lăudat fie Alah! Se face că acum mulți ani, două familii puternice, Zayed și Atman, se urau cu atâta înverșunare, iar sângele unora și altora se vărsase de-atâtea ori, încât și-ar fi putut vopsi în roșu nu numai veșmintele, ci și toate animalele, până la moarte. Și cum ultimul care murise era un tânăr din familia Atman, aceștia erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
fi, îi dai două palme, o dai nițel cu capu’ de pereți, da’ n-o omori, băi, doar nu suntem sadici d-ăia stricați la cap... Cât de tare se-ngroșase gluma, pentru ăia tot de râs era văzând câtă înverșunare și cât de înrăiți sunt unul împotriva altuia. Înverșunarea și răutatea aia trebuie că-i lega atât de tare de nu s-ar mai fi putut rupe unul de altul, Mirelo, păi, zdreanța aia de om și cățeaua aia care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
capu’ de pereți, da’ n-o omori, băi, doar nu suntem sadici d-ăia stricați la cap... Cât de tare se-ngroșase gluma, pentru ăia tot de râs era văzând câtă înverșunare și cât de înrăiți sunt unul împotriva altuia. Înverșunarea și răutatea aia trebuie că-i lega atât de tare de nu s-ar mai fi putut rupe unul de altul, Mirelo, păi, zdreanța aia de om și cățeaua aia care mi-a mâncat viața și mi-a mâncat banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
la curte sau În casa cadiului, să nu pară că-i părăsește Într-un moment de Încercare. Dar rămâne, cel mai adesea, Închis În foișorul său, adâncit În lucrări sau În cartea sa tainică, ale cărei pagini le Înnegrește cu Înverșunare, ca și cum războiul n-ar exista pentru el decât prin Înțelepciunea detașată pe care i-o inspiră. Numai Djahane Îl leagă de realitățile dramei Înconjurătoare, ea Îi relatează, În fiecare seară, veștile de pe front, zvonurile de la palat, pe care Khzzan le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]