1,172 matches
-
și a guvernului său din aceea a unui partener apreciat în Occident într-una de paria internațional, "nu numai în fața comunității internaționale, dar și a propriului popor". Cu astfel de prieteni, România nu avea nevoie să-și caute dușmani mai înverșunați în afara alianței Pactului de la Varșovia."318 Ba, cred că România, după 1989, și-a luat ca "prieteni" moștenitori ai Kominternului deveniți, între timp, campioni "anticomuniști", care vor duce la desăvârșire imaginea "legendei negre", atât în lume, cât și în Basarabia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de la Viena, care emigraseră în Statele WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 357 Unite. Este o asociere care a fost larg acceptată, atât de filozofii de orientare analitică, de cei care priveau cu simpatie această reorientare a filozofiei, cât și de cei mai înverșunați adversari ai ei, de la existențialiști la reprezentanții Școlii de la Frankfurt. Russell și Wittgenstein erau valorizați sau, dimpotrivă, criticați și respinși ca adversari ai metafizicii, ca empiriști, ca gânditori de orientare scientistă. Adică drept antemergători și inspiratori ai unui nou pozitivism
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
semnifică..." (Les Bâtisseurs d'empire, 1959). Împărțindu-se între solar și nocturn, între cuvânt și tăcere, între râsul concesiv și tragism, și între mii de alte repere opozitive (cu accente pe o pantă ori pe alta), creatorul de excepție, căutător înverșunat, acționează într-un mobilism continuu. Numai moartea, începând cu momentul Marii Treceri, e imobilism definitiv; moartea-finitudine (la Platon ritm în circularitatea lumii) a fost și rămâne sursă de profundități. Dincolo de coincidentia contrariorum, dincolo de conștiința nefericită, invocată de Hegel ca efect
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lor despre suferință, chiar dacă nu formează componenta cea mai importantă. Putem citi astfel elegii care relatează persecuțiile din 1391, scrise în stilul convențional al acestui gen de exercițiu. Criza economică și socială din anii 1380, ascensiunea polemistului Ferrant Martinez, antievreu înverșunat, care devine administrator al arhiepiscopiei Seviliei în 1390, vidul de putere cauzat de moartea lui Juan I și urcarea apoi pe tron a unui minor, Henric al III-lea, în 1390, care rup provizoriu alianța regală dintre suveran și evrei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
despre care vorbesc, la Vilnius se petrecea un moment crucial pentru Europa și pentru români în particular. Din păcate, nimeni nu s-a referit la mizele și semnificațiile sale. Concret, Republica Moldova a parafat Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, în ciuda unei înverșunate opoziții a Rusiei, în vreme ce Ucraina a cedat șantajului rusesc și s-a răsucit în ultima clipă. Cu Ucraina în Parteneriatul Estic, Basarabia, dar și Bucovina ar fi putut beneficia mai bine de condițiile din UE, iar frontierele cu România ar
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
separată cu turcii (Tratatul de la San Stefano), dar, mai ales, au reanexat Bugeacul, deși ne garantaseră integritatea teritorială. Dacă țarii au nesocotit acest popor, crezându-l prea slab, au greșit amarnic, pentru că din sânul lui, s-a născut cel mai înverșunat adversar al Rusiei pașoptiștii. Proveneau din rândul tinerilor inițiați la Paris, dintre care mulți au fondat ori s-au reunit în Muntenia în societatea secretă Frăția: Nicolae Bălcescu, Christian Tell, C.A. Rosetti, Ion Ghica, Alexandru G. Golescu. Legați prin
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pământurilor noastre. A fost vorba de un risc asumat care avea să-și producă efectele în urma războaielor, reducându-le ponderea genetică. Aceste triburi, stabilite prin ținuturile noastre pe care le-au stăpânit vremelnic, și-au consumat, inevitabil, substanța în confruntări înverșunate. Printr-un astfel de unghi, poate fi privit și impactul genetic nesemnificativ germanic și turco mongol. Vitejia era afirmată pe câmpul de luptă în fața dușmanilor și reprezenta o constantă a vieții acestor triburi. Îi privea, predominant, doar pe bărbați, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
bine să cunoaștem și astfel de lucruri atunci cînd ne ocupăm de economie, de fapt de teoeconomie. Un prim aspect care tre-buie stabilit este legat de proprietate. Tot ce există îi aparține lui Dumnezeu și nu nouă. De aceea lupta înverșunată pentru proprietăți, dobîndirea și apărarea lor cu tot felul de garduri juridice, mentale, dar și fizice, constituie un atentat la Creația divină. Ea a fost dăruită omenirii ("Creșteți și vă înmulțiți și stăpîniți pămîntul") și nu anumitor oameni, anume celor
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
voiau să îl mențină. Aceste coaliții potrivnice reflectau polarizarea societății japoneze aflate în curs de modernizare. Elita tradițională a comunităților locale și cea națională se opunea provocării lansate de feministele și intelectualii liberali de formație occidentală, mulți dintre aceștia susținători înverșunați ai campaniei antiprostituție organizate de Uniunea Femeilor Creștine pentru Moralitate Publicăxe "Uniunea Femeilor Creștine pentru Moralitate Publică". În același timp, sărăcirea regiunilor neindustrializate oferea traficanților condițiile ideale pentru a găsi femei pe care să le vândă caselor de toleranță din
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
trup făcut din carne, sânge și nervi, trupul actorului viu. Superioritatea inanimatului În 1915, într-un text intitulat „Repoziționări”1, Craig se include în mod explicit în filiația tuturor celor care au clamat inferioritatea teatrului - altfel spus, a tuturor adversarilor înverșunați ai acestuia, demni urmași ai Sfântului Augustin și ai lui Tertulian. Numai că, ne asigură el, după ce și-a luat răgazul să reflecteze mai profund, ba chiar a și părăsit teatrul tocmai pentru a-l „cerceta mai îndeaproape”, și-a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
căruia nu i-a fost niciodată consacrat în exclusivitate vreo lucrare scrisă în limba franceză.) Nu supraviețuiești chiar așa ușor sub regimul filosofic platonician, cu atât mai mult cu cât el a fost consolidat de Heidegger și de adepții săi, înverșunați să le dea o nouă strălucire lui Heraclit și Parmenide, urmați pe această cale de o seamă de poeți asistați de alți câțiva dușmani ai materialismului... 4 Parfumul fecioarelor. Născut în Abdera, un oraș din Asia Mică (în Turcia de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
astâmpărate la fel de simplu. Viața ar fi fericită și veselă dacă singurele suferințe ar fi cele legate de lipsa băuturii sau a mâncării. Epicur o știe, litiaza renală și hidropizia îl chinuie destul ca să nu ignore că există și dușmani mai înverșunați decât foamea și setea care pot să chinuie trupul. Cu atât mai mult cu cât trăiește într-o epocă în care nici chirurgia, nici farmacopeea medicului nu pot face mare lucru în materie de anestezic sau antalgic. Atunci când Canguilhem definește
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
că servește mai Întîi pentru a stabili că Demiurgul este ignorant, iar apoi dovedește acest lucru prin metodă exegetică. Dar oricît de multe ar explica acest procedeu, trebuie căutate alte motive pentru multiplicarea de către gnostici a entităților divine și pentru Înverșunata apărare a liberului arbitru, combinată cu polemica Împotriva astrologiei. Hans Joachim Krämer analizează formarea Pleromei gnostice ca pe un proces din interiorul „metafizicii platonice a Spiritului”272. Noi cercetări asupra platonismului mediu, pe direcțiile atît de rodnice trasate de John
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lumii; și că ele vor fi eliberate de servitute și corupție pentru a se bucura de glorioasa libertate a Fiilor lui Dumnezeu”35. Într-o scrisoare din 401, păstrată de Ieronim, Teofil, patriarhul Alexandriei, la Început simpatizant, apoi cel mai Înverșunat prigonitor al origeniștilor din deșertul Egiptului, oferă cîteva informații de detaliu asupra trupurilor Învierii și completează lista erorilor origeniste cu Încă două puncte. Trupurile Învierii nu sînt incoruptibile, ele rămîn „corporale”; abia după secole de corporalitate subtilă ființa cunoaște o
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
derizoriu; dezastru; dezavantaj; diavol; Dinamo; dispoziție rea; distracție; drac; dracul; al Dracului; drog; durere; el; energie rea; eu; evitare; fan; ferestre; fostul; fricos; galben; ghinion; haios; hoț; iad; ignoranță; ignorare; indiferent; individ; infidel; intrigă; ipocrit; împotrivă; încordare; îndepărtare; înfrîngere; înger; înverșunat; lan; lup; mafie; manie; mare; merit; minciună; cine nu-i cu mine; minte; mîhnire; mînca; mort; mulți; nenorocit; nebun; necredincios; negativ; negativism; de neiertat; neinteresant; neîncredere; neînțeles; neloial; nemernic; nepăsare; nepăsător; neplăcere; neprieten; nervi; neutru; Nicolae Guță; nimic; Oana; ocrotitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
momentele pe care le numește de „epilepsie” (I, 35) Ă pune el însuși cuvântul între ghilimele Ă, când se simte „supărător de aproape de sfântul Pavel” (idem). E, firește, un nou prilej de a se nega pe sine: „Afinitățile mele cu înverșunații, cu toți cei pe care-i detest. Cine a semănat cu dușmanii săi mai mult decât mine?”. Apoi, generalizează: „Pătimașii, înverșunații sunt în general niște prizăriți, niște «stârpituri». Pentru că trăiesc într-o veșnică ardere, pe socoteala trupului lor”. Despre epilepsie
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de aproape de sfântul Pavel” (idem). E, firește, un nou prilej de a se nega pe sine: „Afinitățile mele cu înverșunații, cu toți cei pe care-i detest. Cine a semănat cu dușmanii săi mai mult decât mine?”. Apoi, generalizează: „Pătimașii, înverșunații sunt în general niște prizăriți, niște «stârpituri». Pentru că trăiesc într-o veșnică ardere, pe socoteala trupului lor”. Despre epilepsie, Cioran vorbește și cu altă ocazie, când este epuizat de insomnie: „E trecut de miezul nopții. Tensiune nervoasă vecină cu epilepsia
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
din conflict, lăsînd Franța, Marea Britanie și Italia singure, față în față cu Puterile Centrale. S-ar putea crede că această evoluție favorizează curentele cele mai "de dreapta" ale socialismului francez, dar ea este contrabalansată de efectele dictatului lui Clemenceau, partizan înverșunat al războiului, care nu ezită să închidă numeroși militanți pacifiști și antimilitariști. Aceste două cauze, care acționează în sens opus, mențin socialismul francez pe o linie mediană, distinctă atît de social-patriotismul, cît și de defetismul revoluționar propovăduit de Lenin. În ciuda
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
POB-ului, H. de Man pacifist sub masca neutralității și alți conducători, ca de exemplu Louis de Brouckère, A. Delattre și H. Rollin, precum și în rîndurile socialiștilor norvegieni. August 1939: pactul germano-sovietic exacerbează aceste contradicții întărind și mai mult anticomunismul înverșunat al socialiștilor pacifiști, introducînd altele noi, în special în rîndul emigrației socialiste italiene pentru care acest element neașteptat vine să complice într-un mod aparte misiunea. Unanim antifascistă, această emigrație nu este împărțită nici ea în legătură cu atitudinea ce trebuie adoptată
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în Franța, Belgia, Olanda, Danemarca și Norvegia, precum și în Italia. Aceasta le-a constrîns la o revizuire fundamentală a unui anumit număr de dogme, angajîndu-le totodată pe calea unui socialism mai uman. Partidele socialiste trebuie totuși să facă față concurenței înverșunate a Partidului Comunist, în principal în Belgia, Franța și Italia, neștiind cum să răspundă acestei situații: ele ezită între acțiunea unitară, putînd eventual să meargă pînă la o organizație unică cu aceștia din urmă, și un program de reforme sociale
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
administrativ. Dincolo de caracterul său anecdotic, acest episod este semnificativ pentru puțina atenție pe care o acordă britanicii responsabilului ISM. Foarte repede însă Huysmans se lovește de neîncrederea Partidului Laburist care, aflîndu-se din mai 1940 într-un guvern angajat într-o înverșunată politică de război, nu vrea să facă nimic din ceea ce ar putea deranja această orientare și înțelege să-și impună ferm controlul asupra întregii activități socialiste străine. Conform cu cele spuse de Huysmans, orice discuție relativă la conduita de război întreprinsă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și organizațională, a mișcării socialiste din anii 1940-1944. Falimentul acesteia a fost și mai mult simțit în timpul Primului Război mondial, fapt ce se explică prin iremediabila agonie a ISM de-a lungul anilor '30 și prin caracterul poate tot mai înverșunat al conflictului. Am amintit deja în ce fel istoria ISM a fost într-o mare măsură influențată de progresia Partidului Laburist din rîndurile sale. Această tendință are loc în detrimentul socialismelor din Germania și Austria. Al Doilea Război mondial întărește și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
din cadrul Republicii a IV-a, șubrezită de războaiele coloniale, se va împotmoli complet în războiul din Algeria, își va arăta totala incapacitate de a-i pune capăt și va practica o politică acceptabilă pentru dreapta franceză. Caracterizată printr-un război înverșunat dus împotriva naționaliștilor algerieni, precum și printr-o "acoperire" a numeroaselor exacțiuni ale armetei franceze (torturi, "razii"), această orientară nu mai are nimic de a face cu programul cu care SFIO s-a prezentat la alegeri. În spiritul anumitor ultrasocialiști, partizani
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
nedobîndite ad vitam aeternam: progresele, reale, către o lărgire a democratizării vieții politice întreprinse începînd din anul 1880 vor fi brusc repuse în discuție o dată cu august 1914, mai întîi, pe perioada celor patru ani de război. Exigențele mobilizării și războiul înverșunat vor conduce în curînd majoritatea guvernelor europene la nerespectarea libertăților democratice care încă mai progresau cu cîțiva ani în urmă. Limitarea dreptului la întruniri și a dreptului de organizare sindicală, cenzura severă a presei și a oricărei publicații opuse Uniunii
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
propriul profit. Încă înainte de 1914, condițiile de viață ale clasei muncitoare germane au fost îmbunătățite, dar este adevărat, cu prețul unei puternice birocratizări a SPD și a organizațiilor sale satelit. Aici, inițiativa a venit din partea principalului responsabil al Statului, adversar înverșunat al socialismului. Complet diferit se prezintă situația în Belgia, unde, în cadrul POB se dezvoltă, încă de la sfîrșitul secolului al XX-lea, o amplă rețea de Cooperative și Case de ajutor reciproc inițiată de clasa muncitoare, independent de Stat. În Suedia
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]