2,148 matches
-
învierii din morți. Dacă mumificarea este una dintre înclinațiile cele mai puternice în psihologia mulțimii în lipsă de mumii, rolul este jucat de statui și monumente este tocmai pentru că ea neagă moartea ființei îndrăgite. Ea îi ferește pe urmași de învinuirea că ar fi ucis-o deși, cel mai adesea tocmai ei sînt vinovați sau că nu s-ar fi împotrivit cu eficacitate uneltirilor îndreptate contra lui. Pe deasupra, mumificarea este un mod de a combate dispariția imagoului său, un mijloc de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în România. Cu prilejul respectiv, D. Polianski a relatat despre modul în care a fost înlocuit din funcțiile avute Hrușciov și despre acuzațiile ce i s-au adus, inclusiv deteriorarea relațiilor Uniunii Sovietice cu România și cu China, precum și alte învinuiri. 5. A treia și ultima dată când l-am văzut pe N. Ceaușescu de aproape a fost atunci când l-am însoțit din partea ambasadei de la Budapesta, în călătoria sa cu trenul pe teritoriul Ungariei, la întoarcerea, împreună cu Manea Mănescu, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Eu știu că ele și adormite Izdovesc lucruri mai negîndite... .................................................... Din multe pătimi eu am știință, Ș-aș zice multe de-a lor ființă, Dar e un lucru ce treaba strică! De femei, frate-ți spui drept, mi-e frică!” Învinuirea, care a devenit deja o tradiție În poezia Văcăreștilor, ia la Iancu forme mai agresive. Adevărat iubita, compoziție În trei părți, dezvoltă Întîi tema, reluată mai târziu de Eminescu, a cruzimii femeii (nemilostive) și a vieții fără rost. Soluția este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
hazul, pe care Conachi Îl amintește mereu În reveriile lui erotice: „frumuseță, nur și haz”. Nu-i place femeia „ciudoasă”, cu umoarea schimbătoare. Într-un poem (Ești nurlie, ești frumoasă) ceartă, În stilul de mai tîrziu al lui Eminescu (stilul Învinuirii tandre!), femeia capricioasă care omoară fără simțire călcînd peste firea dreaptă. Însă mustrarea devine un elogiu, supărarea se transformă Într-o patetică declarație. Conachi vorbește, Înaintea lui Eminescu, și de cruzimea femeii Îndrăgostite. Apelativul „crudo” apare Într-un poem În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de invidia confraților-călugări: Luigi ce repeta mereu aceleași fraze; fra'Taddeo ce-și mișca buzele necontenit ca și cum ar fi mestecat în chip cuvios cuvintele Rugăciunii. Iar la tinerețe, anii de procese în serie: două s-au încheiat cu achitare, dar învinuirile au fost reluate, propuse iarăși cu noi motivații. Desigur, nu prea își dădea silința să-și atragă simpatia acuzatorilor și nici a protectorilor săi, ca de pildă papa Urbano VIII. Întemnițat într-o celulă fetidă, lipsit de hârtie și toc
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
merg, sunt atent unde pun piciorul pentru ca nu cumva să sting suflarea lucrurilor. De ce oare sunt persecutat oriunde m-aș duce? Fac apel la conștiința Voastră în numele lui Dumnezeu. Toate cărțile citite, de data asta n-o să te poată salva. Învinuirile sunt deosebit de grave și sosesc din mai multe orașe. IX Tommaso a fost condamnat. Nu slujiseră la nimic apărarea sa lucidă, vorbirea sa aleasă și argumentată, intervențiile unui medic, prieten al său, Giovan Battista Clario, sau al lui Ottavio Longo
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lui Cristos, e-adevărat? Și-mpărtășești gândirea lui Democrit, e-adevărat? Oh Doamne, povestea mea seamănă cu cea a chinezului cu multe mame: avea câte una peste tot ca să-l ocrotească. În ceea ce mă privește însă e cu totul diferit, învinuirile voastre nu mă salvează, ci vor să mă răpună. La Bologna mi s-au furat din desagă cărțile și cornul de fier pe care mi l-a dăruit maică-mea. Aveți cumva și cornul ăsta? Chiar așa și era. Inchizitorii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ce ar fi avut ceva de adăugat la lungile, nesfârșitele acuzații împotriva acelui monah blestemat, care conspira cu fantasmele și cu oamenii, cu animalele și cu plantele. Napoli era în fierbere, venea multă lume, în fiecare dimineață, să asiste la învinuirile acuzării, dar și să-l asculte pe predicatorul iscusit, cunoscător al științelor și artelor care în palatul lui Mario del Tufo îi lăsase cu gura căscată pe toți. Deja judecătorii dețineau mărturiile multora din cei ce fuseseră de față la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ești nebun, e-adevărat? Te prefaci doar, fiindcă nu vrei să mori. Nu, nu este adevărat; eu sunt așa cum mă vedeți și cum mă vede Dumnezeu. Și tot așa în continuare, vechile întrebări erau puse din nou, mereu aceleași, și învinuirile, și tonul întrebărilor deveneau tot mai amenințător. Nu era lăsat singur nici măcar o clipă, nu conteneau să stea cu ochii pe el. Ca să nu adoarmă făceau exact cum se făcea cu boii, la Stilo, la vremea semănatului. Tommaso se gândi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Eram gata să-l întreb direct ce anume mi se pune în cîrcă, cu ce am greșit în fața justiției oamenilor sau în a celei veșnice. Desigur, dacă tribunalul a scăpat din vedere asta și dacă, acolo sus, au ajuns doar învinuirile fără lămuriri și îndreptări, risc să-mi pierd dreptul la o viață liniștită, nu există nădejde să mai găsesc vreo ieșire spre a demonstra că n-am comis nimic, dar absolut nimic. Cred, fiți siguri cred asta în lumina învățăturilor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ceilalți să-și schimbe poziția. Prin aserțiunea Eu comunicăm ceva interlocutorului referitor la modul cum ne simțim în legătură cu o anumită situație (cu situația în care ne aflăm), fără să blamăm și fără să (ne) impunem modalitatea de rezolvare. Ori de câte ori proferăm învinuiri, emitem pretenții și vrem să ne impunem soluțiile noastre, creăm un sentiment de ascendent, de putere față de partener și de aici o reacție de respingere din partea lui. Afirmațiile Eu exprimă situația care ne incomodează, ce efect are ea asupra noastră
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că nimic din ce spun nu vă trezește interesul. Vreau să cred că nu vă intimidez" (Stoica-Constantin, 2004). Există situații de formulări greșite ale aserțiunii Eu, precum: • folosirea unor verbe iritante/inflamante pentru celălalt (de exemplu: "mă enervez(ază)" când...); • învinuirea celuilalt; • formularea prescriptivă a sugestiei sub formă de imperativ, de ordin, de directivă etc. Exemplu de aserțiune Eu incorectă: Când mă întrerupeți, simt cum mă enervez/mă enervați și nu mai pot să-mi urmez firul ideilor; de aceea, aș
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
întrebare, chiar după trecerea atâtor ani, s-ar impune totuși: de ce nu s-a întocmit, la momentul potrivit, o evidență clară și exactă, cuprinzând numărul și numele celor jertfiți, cu sau fără vină, pentru a se înlătura suspiciunile, bănuielile și învinuirile ? Lucrul ar fi fost posibil și absolut necesar, dacă ținem seama că nu a fost vorba de o simplă răzmeriță locală, nesemnificativă în perspectivă istorică, ci de o mișcare socială de mari proporții, care a zguduit și afectat prin urmări
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dându-se următoarea listă cu rubricile: Observăm din acest număr dat în tabel că nu toți participanții la răscoală au fost puși sub acuzare de tribunal, mulți au rămas doar cu bătaia de la Primărie. S-a procedat astfel după gravitatea învinuirilor aduse, dar ținându-se seama și de situația că un număr exagerat de mare de oameni trimiși în instanță din fiecare sat devenea deranjantă pentru autoritățile statului sub multiple aspecte care nu mai comportă comentarii. De altfel, unii dintre vecinii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
paradigmă la alta poate fi descrisă doar ca proces, nu ca progres. În al doilea rînd, în timpul crizei paradigmei, mediul sociologic și normativ va influența alegerea noii paradigme. Exact această afirmație a fost cea care a atras asupra lui Kuhn învinuirea că descrie știința ca pe o psihologie a maselor. În al treilea rînd, în ce privește științele sociale, Kuhn nu a propus cîtuși de puțin un ideal de știință normală. El credea că în acest caz dezbaterea asupra asumpțiilor filosofice și pluralitatea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
185 Ibidem, p. 181. 73 în privința înfăptuirii dreptății prin răzbunare, de aceea eroina nuvelei din această zi, prin felul în care reușește să-și păcălească soțul zuliar, prin priceperea de care dă dovadă, devine mai degrabă simpatică, decât pasibilă de învinuire colectivă. Fiammetta este deschisă oricărui subiect, nu se rușinează să abordeze situații intime ale cuplului, știe să dea savoare istorisirii și nu se cramponează în pudicitate inuitlă sau falsă, așa cum se întâmplă și în povestirea a două cupluri ce își
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
iubind cu cinste mare/ O viață, au neveste au fecioare,/ și să te-nalțe, după ce cumplit/ În Roză sau Cresida te-a hulit.” Alceste este, prin apariția sa serafică, o donna angelicata, oferind protecție, călăuzind pașii condamnatului, izbăvind de orice învinuire sau pedeapsă: „Amor, ducând de mână o domniță/ În verde strai ca frunzele de viță./ Purta-n rezil de aur păru-i moale/ și o cunună dalbă de petale/ Deasupra sa; mă juruiesc curat/ Pe-o lume că părea de-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din spațiul căminului: își păcălește soțul gelos, oferindu-i o cantitate considerabilă de vin, apoi, când își vede deconspirat planul, recurge la amenințări, se preface teatral a se sinucide într-un puț, după care, încuiată în casă, proferează injurii și învinuiri la adresa bărbatului rămas afară, atrăgând de partea ei nu doar vecinii, ci și rudele, ce-i oferă soțului o corecție pe cinste. Isabella, din povestirea a șasea a aceleiași zile, are nu mai puțin de doi amanți, unul fiind propria
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este închinată iubitei absente a naratorului, Filomena, pentru care va spune povestea lui Troiolo și a suferinței lui, cauzate de plecarea Criseidei. Opera are rolul de a-i alina propria durere legată de plecarea iubitei sale. Găsim convenționalul topos al învinuirii proprii: autorul a scris această lucrare în rime simple (folosind forma versului popular narativ, ottava), în limba florentină, într-un stil necăutat și a găsit consolare în actul creației.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 29. (trad. n.) 950 Ibidem, p. 30
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
185 Ibidem, p. 181. 73 în privința înfăptuirii dreptății prin răzbunare, de aceea eroina nuvelei din această zi, prin felul în care reușește să-și păcălească soțul zuliar, prin priceperea de care dă dovadă, devine mai degrabă simpatică, decât pasibilă de învinuire colectivă. Fiammetta este deschisă oricărui subiect, nu se rușinează să abordeze situații intime ale cuplului, știe să dea savoare istorisirii și nu se cramponează în pudicitate inuitlă sau falsă, așa cum se întâmplă și în povestirea a două cupluri ce își
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
iubind cu cinste mare/ O viață, au neveste au fecioare,/ și să te-nalțe, după ce cumplit/ În Roză sau Cresida te-a hulit.” Alceste este, prin apariția sa serafică, o donna angelicata, oferind protecție, călăuzind pașii condamnatului, izbăvind de orice învinuire sau pedeapsă: „Amor, ducând de mână o domniță/ În verde strai ca frunzele de viță./ Purta-n rezil de aur păru-i moale/ și o cunună dalbă de petale/ Deasupra sa; mă juruiesc curat/ Pe-o lume că părea de-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din spațiul căminului: își păcălește soțul gelos, oferindu-i o cantitate considerabilă de vin, apoi, când își vede deconspirat planul, recurge la amenințări, se preface teatral a se sinucide într-un puț, după care, încuiată în casă, proferează injurii și învinuiri la adresa bărbatului rămas afară, atrăgând de partea ei nu doar vecinii, ci și rudele, ce-i oferă soțului o corecție pe cinste. Isabella, din povestirea a șasea a aceleiași zile, are nu mai puțin de doi amanți, unul fiind propria
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este închinată iubitei absente a naratorului, Filomena, pentru care va spune povestea lui Troiolo și a suferinței lui, cauzate de plecarea Criseidei. Opera are rolul de a-i alina propria durere legată de plecarea iubitei sale. Găsim convenționalul topos al învinuirii proprii: autorul a scris această lucrare în rime simple (folosind forma versului popular narativ, ottava), în limba florentină, într-un stil necăutat și a găsit consolare în actul creației.” Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 29. (trad. n.) 950 Ibidem, p. 30
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
text pe care l-a citit Ioan Marina Vasluianul viitorul patriarh ortodox român Iustinian, pe atunci doar episcop vicar al Mitropoliei Moldovei, la emisiunea radiofonică „Ora satului", din ziua de duminică l iulie 1945, de la ora 13, aducându-i-se învinuirea nefondată, că „făcea o înflăcărată propagandă cooperației", susținând „poziția guvernului comunist român" (!), anticipând și susținând „politicile sociale și economice ale regimului comunist față de țărănime." Or, ierarhul nu făcea decât ceea ce făcuseră până la el mii și mii de preoți susținea cooperațiacare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
S-a aflat la Vaslui, vineri. Cred că într-una dintre cele mai dureroase întâlniri, cu Petru Lucinschi, alt președinte al Republicii Moldova pe care am avut plăcerea să-l intervievez cândva. Presă multă și noi printre ei: păreri, comentarii, icicolo, învinuiri, animație în sector, controale la sânge să nu fie vreun descreierat... M-am simțit onorat când am fost recunoscut și de unul și de celălalt președinte; am amintit de momentul Ungheni când împreună cu regretatul Tatomir am pus aceeași întrebare ca
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]