2,352 matches
-
aprilie 1877) e flăcău stătut, harnic și strângător, dar singuratic. Îl urmărește un diavol, care vine la casa lui ca un copil sărman, care ar vrea să intre la stăpân. Stan îl tocmește pe acest Chirică pentru trei ani, cu învoiala ca la sfârșitul acestora să ia din casa lui Ipate ce va voi. Chirică se dovedește harnic și isteț, își ajută stăpânul și îl sfătuiește să se însoare. Când Ipate spune că nu e destul de bogat pentru asta, Chirică îl
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de o trăinicie mai statornică". De altfel, trebuie spus că nu era prima oară când abandona modestia spre a-și etala meritele se pare ignorate, sau insuficient apreciate, de beneficiarii serviciilor sale. Bunăoară, imediat după renegocierea clauzelor contractuale, "prin grea învoială", cu proprietarii fabricii din Ruskberg, la 4 martie 1846, scriind Epitropiei despre "noua dovadă de a<le> mele drepte slujbe", își exprima speranța că aceasta "va lua în bună și aproape privire a<le> mele merite, cu adevărat însemnate, și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
25 până la 50 de galbeni), dar numai pentru o întreprindere mică sau mijlocie. Buna sa intenție a mers până într-acolo încât, erijându-se în coacționar al întreprinderii, a și întocmit un proiect de memoriu însoțit de proiectul contractului de învoială între societari și mănăstirea Bistrița, ambele documente având ca destinatar guvernul, în speranța că acesta va sprijini, va înlesni, va asigura și va întări după formă condițiile "pe care se razimă înființarea și statornicirea acestei întâi băi de fier în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
echitabil dacă se aveau în vedere, pe de o parte, foloasele limitate pe care le asigurau acestea, până atunci, mănăstirii și, pe de altă parte, riscurile sau sacrificiile bănești ale acționarilor, precum și dificultățile presupuse pentru transportul lemnelor la fabrică. Proiectul învoielii prevedea, de asemenea, dreptul exclusiv al fondatorilor "băii", ca și al legiuiților lor urmași, de a administra pădurile amintite, de a vâna în ele, de a folosi mijloacele de transport, pe apă și pe uscat, potrivite, de a face drumuri
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
confrerii militare și inițiatice cum ar fi cea a luptătorilor lupi. De altfel, se spune că atunci când se Întâlneau două cete de Călușari se declanșa o luptă violentă, iar „ceata biruită se dă În lături din fața celeilalte și după ce fac Învoieli de pace, ceata biruită este supusă celeilalte câtă vreme de nouă ani.” În privința modului cum vindecă pe cei bolnavi există mai multe variante, una din ele fiind prezentată de Dimitrie Cantemir: „vindecarea se face În acest chip. Bolnavul Îl culcă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
numeroase terenuri aflate în posesia unor particulari. Spre exemplu, pentru executarea lucrărilor privind alimentarea cu apă a orașului, Primăria a aprobat în ședința din 18 februarie 1910 cumpărarea mai multor terenuri din comunele Gherăești și Fântânele. Fiind încheiate prin bună învoială, negocierile s-au soldat cu următoarele rezultate: „De la Alteța Sa Principele Günther de Schömburg-Waldemburg, se va cumpăra cu 14.000 lei un teren de 5 ha. și 17 arii, din proprietatea sa de pe moșia Fântânele; De la Ion Broșteanu, se vor cumpăra
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu 14.000 lei un teren de 5 ha. și 17 arii, din proprietatea sa de pe moșia Fântânele; De la Ion Broșteanu, se vor cumpăra mai multe terenuri din proprietatea sa din Gherăești, cu 6.000 lei pentru fiecare hectar”. Buna învoială nu a mai funcționat și în cazul lucrărilor privind construcția hidrocentralei. Ajunse într-un punct mort, discuțiile privind cumpărarea unor proprietăți din moșiile Mărgineni și Leiteni, au fost „rezolvate” prin intervenția fermă a statului. Astfel, „prin Înalt Decret Regal nr.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aibă domiciliul stabil și atelierul de lucru în orașul Bacău. În cazul în care consilierii comunali apreciau că prețul cu care licitația a fost adjudecată era unul prea mare, primarul era mandatat să obțină „un preț mai bun, prin bună învoială cu alți locuitori ai comunei”. Pentru fiecare contract încheiat, Primaria elibera antreprenorului un mandat fiscal, în care era precizată suma ce i se cuvenea. Banii se ridicau de la casieria comunală. Nu de puține ori, mandatele erau declarate „pierdute”, în speranța
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
totul, căci așa s-a obișnuit”. Regimul agrar al perioadei dintre reforma de la 1864 și Primul Război Mondial a fost caracterizat cu formule variate: „semifeudal”, „semiiobag”, „iobag”, „neoiobag” ș.a. Esența sa era dată de relațiile de dijmă, statutate prin legislația învoielilor agricole - jurisdicție specială de reglementare a raporturilor contractuale dintre moșieri și țărani. Dijma putea fi de mai multe forme: la tarla, în produse, în bani sau în variante combinate. Cu excepția țăranului, care a beneficiat cel mai puțin de acest sistem
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a vremii - Mircea Iosa - țăranii (99,1% din agricultori) posedau mai puțin de jumătate din suprafața agricolă a țării, iar marii proprietari dețineau 6.450.000 hectare din totalul terenului agrosilvic (60%). Printre cauze mai putem aminti efectele legislației privind învoielile agricole, ce implicau angajarea anticipată a muncii țăranului. În sezonul rece, când proviziile erau pe cale să se termine, țăranii se angajau la munci pentru vara următoare, în schimbul unor ajutoare financiare ridicol de mici. În anumite cazuri, foametea și anii secetoși
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
termine, țăranii se angajau la munci pentru vara următoare, în schimbul unor ajutoare financiare ridicol de mici. În anumite cazuri, foametea și anii secetoși forțau pe țărani să și amaneteze forța de muncă pentru ani în șir. Încălcând flagrant Constituția, legislația învoielilor agricole stabilea un regim inegal, ce favoriza pe moșieri și arendași, în detrimentul țăranilor. Ambiguitatea unor articole, coroborate cu deficiențele sistemului administrativ național, au deschis, adeseori, calea spre arbitrar și abuzuri. Istoricul băcăuan Radu Rosetti considera că prin acest sistem „95
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
încă de atunci, i s-a dat numele: „Declarațiunile Proprietarilor și Arendașilor pentru îmbunătățirea soartei țăranilor”. Trebuie spus că munca în clacă pe marile moșii nu se făcea, chiar și pe atunci, în mod haotic ci în urma unei Legi a învoielilor agricole ce, uneori, era schimbată de la an la an. Faptul că această lege nu era adesea respectată de către arendași, în mod special, a condus la gravele frământări ale anului 1907. b. Ce înlesniri ofereau țăranilor vasluieni proprietarii și arendașii Pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lei, banii urmând a fi achitați de către țăran la Sfântul Dumitru (26 octombrie). Dacă pentru boii la suhat accepta și o parte a plății în muncă, atunci pentru restul listei cerea numai bani. Deoarece prefectul își dăduse acordul asupra acestei învoieli, putem trage concluzia că înainte de revoltă fusese și mai rău de atât. Arendașul moșiilor Măcrești și Uncești (pe atunci sate componente ale comunei Bârzești) Berman Gutman, după ce se plângea prefectului că este în primul an de arendă, propunea și el
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
plăți în contul „...pământului de hrană ce îl vor primi”. L. Beer - arendașul moșiei Târzii, arondată comunei Muntenii de Jos venea, de asemenea, în întâmpinarea cererii prefectului Ghica. Adolf Vritzell, arendașul moșiilor Șcheia, Halița și Șofronești, răspunsese pozitiv necesității îmbunătățirii învoielilor agricole. Dar, iată și alți arendași sau proprietari: L. Kaufman - arendașul moșiei Bâcu-Șendreni; Iacob Löbell - arendașul moșiei Vaslui, oferea „...la toți locuitorii aflați pe moșia Vaslui cu toate satele și anume: Vaslui (sic!, n.a.), Rediu, Pușcași și parte din Bahnari
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și T. Lungu”. b. „[...] strigau că în cancelarie e nenorocirea lor” Mărturia din care am citat mai sus este extrem de prețioasă mai ales în continuare, deoarece din ea reiese clar motivul principal al furiei distructive a țăranilor, profund nemulțumiți de învoielile agricole pe care erau obligați să le semneze și care nu erau, de fapt, decât un angajament infam la înfometarea lor și a familiilor lor și numai constrânși fiind de lipsa proprietății funciare. Iată ce mai relata Bercovici, „comersantul de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sila și am spart ușele și geamurile pe la dughene aruncând și eu marfa afară (...)”. Acest Iftime Codiță a confirmat că prima grijă a răsculaților mânioși a fost aceea de a pătrunde în biroul arendașului pentru a distruge condica ce cuprindea învoielile agricole pe anul 1907. Ca și la Pungești, revolta a ținut două zile, adică miercuri, 7 martie și joi, 8 martie după care, cel mai probabil, a fost adusă armata pentru a liniști spiritele. d. „Am înconjurat o dugheană cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
spună care sunt părerile sale în legăătură cu aceste reforme.” În ceea ce privește reforma agrară „ Dacă nu i se poate da țăranului tot ce trebuie, atunci să-i dea indispensabilul și indispensabilul este islazul. Astăzi, țăranul este speculat mai ales cu ocazia învoielilor, căci în multe locuri locuitori nu au, mai ales primăvara, islaz, pentru pășunarea vitelor. Se mai poate întârzia cu dispoziția dării pământului în mod individual la țărani, prin faptul că va fi nevoie de forme, de expertize, de anchete, se
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
eforturi; r. 38 39 : „Ce-i în mână nu-i minciună” asigurarea existenței reale a unui lucru înainte de a te bucura de el; r. 40 41 : „Multe sunt de făcut și puține de vorbit, dacă ai cu cine te înțelege” învoiala fără vorbe multe este eficientă, mai ales din punct de vedere material; p. 210, r. 8 9 : „Paza bună trece primejdia rea” prevederea și evitarea pericolului sunt avantajoase pentru om; p. 212, r. 4 5: „eu, ca omul cel bun
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
urmași. Cînd ajunge la o margine de lume, îi iese în cale stăpînul locului. Acesta îl lasă pe călător să meargă mai departe dacă-i promite să-i dea, în schimb, ce are acasă și nu știe. Călătorul cade la învoială. Dar tocmai atunci i se născuse copilul mult așteptat. Inanna-Iștar cade în aceeași capcană. Încă nu se gîndea să-l sacrifice pe zeul-păstor (Dumuzi-Tamuz), iubitul ei. Dar cînd zeița ajunge în libertate, Dumuzi, la fel de neștiutor, face greșeala lui Enkidu: își
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și se trase într-un colț mai întunecos. — Mă gândeam, măria ta, să facem acum împărțeala plecând de la averea trecută de maica în testament, ca să nu fie zăbavă. Mâine o să aducem înscrisurile vechi la cancelarie ca să facem înscrisuri noi după învoiala de azi, astfel ca măria ta doar să le pună pecetea după ce le vede în amănunt. Mă îngrijesc să facem tot, după cum se cuvine, că pe măria ta îl cheamă multe treburi, spuse stolnicul. — Bine, așa să fie. Domnia ta, stolnice
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
zâmbeau pașnic. Erau uniți, toți cei patru Cantacuzini, căci erau reazimul creștinilor ortodocși din toată împărăția otomană. Până și Iordache se mira de zâmbetul absent și larg al celor doi expropriați, Constantin stolnicul și Mihai spătarul. Șerban Vodă intuia în învoiala asta calmul pe care-l simt marinarii în liniștea ce precede uraganul. Doar mitropolitul Theodosie simțind amenințarea ce plutea în aer își permitea să se întrebe asupra veridicității dictonului „mai bine o pace strâmbă decât un război drept”. Toți cei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îndreptă spre fereastră. Dădu la o parte brocardul greu și privi în întunericul de afară. Ninge, ninge tare, unde să pleci pe o vreme ca asta? — Ce-ți pasă? Cât îmi dai? — Știu eu? — Nu-i spui lui Constandin de învoială decât de la plecarea noastră după două zile. Plec la Brașov pe la Tabla Buții, că vămile pe Dâmbovița sunt păzite. Ha, ha, mare ești Zamfiro, la țâța mea a supt vodă, Constandin al meu a ajuns domn, mare domn! Mă lași
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-și sprijine spinarea dureroasă. Se gândi intens ce ar fi făcut cu cele două sute patruzeci de pungi de aur și lacrimi cât boaba de mărgăritar îi brăzdară amândoi obrajii. Las sfetnicului meu, marelui logofăt Diicu din Rudeni, grija scrierii învoielii noastre. O, mult milostive și înțelepte Rami Pașa, dacă poporul meu va munci din răsputeri ca să umple haznaua împărăției cu aur curat, lucitor și bine sunător, nu se cuvine a i se lua și puțina îmbucătură de hrană de la gură
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care am greșit și nu o dată. Ne-am încrezut în țar fără să-l cunoaștem. Neică Dinule, între hârtiile pe care le ai acolo, lipsește una, spuse spătarul arătând spre pupitru. — Parcă spuneai că este cu una mai mult... — Lipsește învoiala scrisă între Petru I țar al tuturor Rusiilor și Dimitrie Vodă Cantemir domn al Moldovei, că tratat de pace nu poate fi numită hârtia aceea... Brâncoveanu a văzut-o, a citit-o și a înțeles-o mai bine ca noi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
despuiate prin toată Târgoviștea ca să o necinstească? Adică nu vezi că pentru Moldova e mai rău, că în loc să-și cumpere drepturile cu bani de aur de la turci se lasă ocupată de muscali? Și apoi ce însemna să fii domn după învoiala dintre țarul Petru și vodă Cantemir? Domnul după acel înscris nu poate să se atingă de dregătoriile boierilor, orice greșală s ar face. Dregătoriile boierești să se împartă tot la Moscova de către țar... — Bine, dar asta nu ar fi putut
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]