923 matches
-
i-a încurajat pe mulți tineri pentru a se opune serviciului militar, devenit incompatibil credinței creștine. * 1. Mulți martiri au reușit să învingă diavolul și toate lucrările sale în numele lui Isus Cristos care i-a încoronat. Printre aceștia s-a învrednicit să fie numărat și preafericitul martir Theogenes care a învins și ironizat dușmanul. De fapt, pe timpul lui Licinius, tiran și protector al religiei păgâne, a fost capturat în Frigia, fiind fiul unui episcop, și condus în cazarma legiunii a II
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să gust această bucurie. Și binecuvântat este Isus Cristos, Fiul tău, Regele cerului și al pământului, al mării și al adâncurilor, și al tuturor lucrurilor vizibile și invizibile. Te laud și te slăvesc pe tine, Dumnezeul meu, care m-ai învrednicit să pătimesc pentru numele Tău, și m-ai destinat însoțitor al sfinților martiri“. 5. El recita aceste laude lui Dumnezeu, dar tribunul și praepositus au crezut că îi striga să-l elibereze: „Așadar, vrei să prestezi serviciul militar?“. Slujitorul lui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
un raport cu privire la tot ceea ce a fost supus să pătimească Theogenes, care refuza să devină soldat. Licinius a spus ca Theogenes să fie aruncat în mare, pentru ca trupul său să nu mai poată fi recuperat. Atunci slujitorul lui Dumnezeu, Theogenes, învrednicit de o asemenea pedeapsă, s-a îndreptat cu bucurie spre viața veșnică spre care îl chema Dumnezeu. Iar chipul și întreg trupul său erau proaspete, ca și cum ar fi ieșit de la scăldat și nu din închisoare și părea că merge spre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
multe și ai să înveți multe. Ci, una s-o știi de aici, că aista-i steagul nostru românesc: tricolorul Unirii. Noi, aici n-avem voie să-l scoatem la lumină. Ne pedepsește stăpânirea. Dar tu, fiul meu, să te învrednicești a fi printre cei care mă vor ajuta să scot ist steag din ladă și să-l arăt, nepedepsită, în lumina soarelui. Miron a îngenunchiat și a sărutat pânza tricoloră. Măria a împăturit-o cu grijă, și-a așezat-o
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
academicianul prof.dr. Const antin Toma îi expedia autorului o scrisoare din care cit ăm: Vă felicit din inimă pentru această monografie a satelor noastre; este o lucrare bine documentată, frumos ilustrată și plăcut scrisă. Nimeni până la dv. nu s-a învrednicit să ia o asemenea inițiativă și să ducă la bun sfârșit o carte de a semenea proporții, chiar dacă a apărut atât de târziu și datele se o presc înainte de 1990. Vor veni alții, poate, să aducă datele la zi, dar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a hundred knights: yet, that on every dream, Each buzz, each fancy, each complaint, dislike, He may enguard hîș dotage with their pow'rs Că poți să zgudui bărbăția-mi într-atît, Ca aste lacrimi, izbucnindu-mi far' să vreau, Te-nvrednicesc lor. Vifor asupra-ți, cețuri! Rănile vii din părintesc blestem Străpungă-ți orice simt. Bătrîni, proști ochi, De plîngeți iar de-aceasta, am să vă smulg Și zvîrl cu apă care-o revărsați Să înmuiați țarina. Ce-am ajuns! Așa
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
peste 80% au ajuns inginerii și specialiștii de mai târziu care au ridicat tot ce se muncesc de douăzeci de ani cei de la conducerea țării să dărâme. Iar mie îmi bâzâie prin cap versurile lui Eminescu: „De așa vremi se-nvredniciră, cronicarii și rapsozii / Veacul nostru îl umplură, saltimbancii și nerozii” ... Din 1968 A m tot spus că suntem atât de mioritici, încât toate celelalte popoare își pot face fără grijă nevoile direct în capul nostru, fiindcă așa cum am ajuns acum
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nostru: „Să-i întârească pe dânșii și să le dea putere” (pregătirea pentru lupte este lupta ce cere putere); „Să-i lumineze pe dânșii cu lumina conștiinței și a dreptei credințe (învățătura de credință care luminează ființa lor); „Să-i învrednicească pe dânșii, la vremea cuvenită, de baia nașterii de a doua, de iertarea păcatelor și de veșmântul nestricăciunii (pregătirea pentru taina Sfântului Botez); „Să-i nască pe dânșii din nou din apă și din Duhul Sfânt” (Sfântul Botez) „Să le
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
în vedere experiențele lor personale, că numai prin posturi, privegheri, citiri, izolare ori retragerea din lume, monahul poate ajunge la fericirea de veci. Însuși Cassian clarifică acest aspect: Nici un chin al trupului și nici o strivire a inimii n-ar putea învrednici pe nimeni să atingă acea adevărată castitate a omului lăuntric și să fie în stare să ajungă numai prin efortul curat omenesc, adică fără ajutorul lui Dumnezeu, la virtutea unei așa curății, înnăscută doar îngerilor și proprie cerului” (cap. 11
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
printr-o cunoaștere din naștere, ci mi l-a arătat și experiența. Se cunoaște că acolo (în Scythia Minor), într-o comunitate pământească deschisă (exposita terrana congregatione), am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului și am fost învrednicit să văd viața cerească în trup fragil a Prea Fericiților Părinți, cu care acea regiune se slăvește ca de o rodie duhovnicească deosebită. Credința lor, strălucind prin legătura cu fapta bună, era pentru toți pildă de viață și sinceritate. Ei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de Aur, Omilii la Matei, omilia IV, III, în PSB, vol. 23, p. 50) „Se cădea să fie netulburat pântecele acela în care a pășit Creatorul universului! Se cădea să fie lipsit de orice frământare sufletească sufletul care a fost învrednicit să slujească unor taine atât de mare! Aceasta este pricina pentru care îngerul o vestește pe Fecioară înainte de zămislire, iar pe Iosif, atunci când avea să nască”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia IV, V, în PSB, vol
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ostașilor, ca furia lor să crească și prin această judecată publică. Ce inimă n-ar fi muiat mulțimea care-L urma pe Iisus și plângea? Această mulțime, da, dar nu pe aceste fiare! De aceea și Domnul pe aceia îi învrednicește de răspuns, dar pe aceștia, nu!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXXVII, I-II, în PSB, vol. 23, p. 975) „Căci deși a ajuns mort ca un om, a rămas viu prin firea dumnezeiască”. (Sf. Chiril
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
prin lumina cea negrăită, care de acum se află între ei, adică prin puterea Duhului, care le va fi atunci îmbrăcăminte, mâncare, băutură, bucurie, veselie, pace, veșmânt și viață veșnică. Că Duhul Cel dumnezeiesc, pe care de acum s-au învrednicit a-L primi întru ei, va fi atunci frumusețea și strălucirea (lor) cerească”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilie V, 9, în PSB, vol. 34, p. 119) „Într-adevăr, Dumnezeu este drept și drepte sunt judecățile Sale
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Și dacă chipul său era atât de slăvit încât niciunul dintre oameni nu putea să-l privească, cât de slăvite vor fi trupurile drepților la înviere? Slava de la înviere este slava pe care sufletele sfinților și ale credincioșilor s-au învrednicit s-o aibă încă de acum în omul lor cel lăuntric”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia V, 10, în PSB, vol. 34, p. 120) „La înviere puterea divină din suflet se va manifesta în afara lui și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
l-a adus pe om la viață, Creatorul i-a dat suflet nemuritor și un trup sensibil, dându-i rațiune și insuflându-i o lege, prin care ar vrea să apere și să păstreze toate darurile de care l-a învrednicit și care să-i asigure o viață rațională și o existență conștientă. Și știm foarte bine că Dumnezeu n-ar fi creat o astfel de ființă și n-ar fi prevăzut-o cu toate condițiile de supraviețuire, dacă El n-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
face mai eficientă, căci pînă la urmă rezultatele contează. Nimic nu rezistă puterii adevărului, chiar dacă uneori drumul e lung și solicită prudență. În general, pentru noi oamenii, drumul către înțelepciune este sinuos, precum cel din toate traseele inițiatice. A te învrednici însă de înțelepciune înseamnă a deveni demn de cunoașterea trăită a adevărului. Așadar, nu doar prin violență se poate schimba lumea, ci și făcînd recurs la puterea morală din noi și adresîndu-ne conștiinței și umanității adversarilor, direct, sau indirect, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pînă la materialismul cel mai grosier, numai neputința cheamă atotputernicia și "cînd sunt slab atunci sunt tare", ca Sf. Pavel. E esență de creștinism și esență de spiritualitate în general, una ce are viitor în prezentul durabil de care ne învrednicim. Un discipol al lui Buddha spunea în sutra Inima înțelepciunii perfecte că "Natura formei este goliciune, natura goliciunii este formă. (...) Senzațiile, percepțiile, formațiunile mintale și conștiința sunt și ele la fel". Paul Dirac, unul dintre fondatorii fizicii cuantice și "părintele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
lumea islamică, cu care Occidentul își consumă din nou energiile. Dar, în fundal, se ridică Asia, e adevărat transformată. Unitatea reprezintă însă un scop nobil, iar "terțul inclus" (Stefan Lupașcu) există, e în noi. Numai că, deocamdată prea puțini se învrednicesc să perceapă această unitate în toată splendoarea ei, deoarece pentru aceasta e necesar să urcăm nu să coborîm o treaptă, e necesar un grad mai mare de elevare spirituală, un elan al inimilor și o privire de sus, de pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pînă la materialismul cel mai grosier, numai neputința cheamă atotputernicia și "cînd sunt slab atunci sunt tare", ca Sf. Pavel. E esență de creștinism și esență de spiritualitate în general, una ce are viitor în prezentul durabil de care ne învrednicim. Un discipol al lui Buddha spunea, în sutra Inima înțelepciunii perfecte, că "Natura formei este goliciune, natura goliciunii este formă. (...) Senzațiile, percepțiile, formațiunile mintale și conștiința sunt și ele la fel". Paul Dirac, unul dintre fondatorii fizicii cuantice și "părintele
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
s-ar mai povesti, un tată (Hg A, genotipul primordial, apărut în Africa), care a avut un fiu (Hg B) și mai mulți nepoți și strănepoți (Hg C, D, E, F). Trei dintre ei (Hg C, D, F) s-au învrednicit să traverseze Poarta Lacrimilor spre a cuceri lumea. Și-au început aventura împreună, migrând de-a lungul coastei eurasiatice. Unul a rămas în subcontinentul indian (Hg F), în timp ce ceilalți (Hg C, D) au înaintat până în Orientul Îndepărtat. Cel mai îndrăzneț
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
House nu a mai crescut de zece ani, ceea ce spune multe. Cu cît americanii strigă mai tare în favoarea democrației, cu atît libertatea în lume pierde teren. Una dintre cele mai la îndemînă explicații este antipatia globală de care s-a învrednicit fostul președinte George W. Bush. El a amestecat democrația cu libertatea, aroganța cu naționalismul și prostia cu fundamentalismul într-o formulă foarte toxică. În Rusia, ca și în Irak, oamenii au în primul rînd nevoie de ordine. Fără ea, libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
3 (19 ian. 1990), p. 3 CONDIȚIA INTELECTUALULUI Societatea modernă se confruntă peste tot, mai ales în epocile de criză, cu problema răspunderilor civice, care nu pot fi tratate decât nuanțat, avându-se în vedere impactul social de care se învrednicește o categorie socială sau alta. În secolul nostru, interogația privitoare la rolul intelectualilor a căpătat adesea un caracter dramatic. S-au creat ligi, asociații, institute de cooperare, academiile s-au reunit într-un program supranațional, cu scopul de a coordona
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ai fi tu, Clio, ca râmele în noroi, așa ne-am târî în întunericul unei singure vieți, cu dimineață și seară, cu zi și cu noapte. Tu singură ne faci bogați, tu singură ne ridici peste noi, tu singură ne învrednicești Clio, mărire ție!". Sunt cuvintele lui V. Pârvan, istoricul preocupat până la obsesie, ca și Bălcescu, de "religia suvenirurilor", de eternitatea gândului desprins din paginile trecutului. O atare perspectivă impune adesea nu numai precauție de metodă, edificare sistematică, reflecție adâncită, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de influența română în Apus? Se va spune mai târziu despre câțiva dintre cărturarii noștri care au scris în limba respectivă că "ei au românizat oarecum Franța". Fără fals orgoliu și dorința de a supralicita însușirile de care ne-am învrednicit în istorie (n-au fost toate bune), trebuie să constatăm o tendință de a se democratiza istoria prin deplasarea interesului de la eveniment și erou la viața anonimă, la masele care asigură partea submersă a Icebergului. E o tendință legitimă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
urmeze Lumina așa cum o vede el, este îndeajuns pentru toată lumea, astfel ca (în cele din urmă) să putem vedea toate lucrurile expuse la Lumină, Lumină dulce și îmbucurătoare". Astfel de cuvinte lucrează haric și pot aduce înțelepciune celui ce se învrednicește aplecîndu-se asupra lor. Alți autori (Eric Voegelin, Th. Molnar, Tilo Schabert, Steven McKnight ș.a.) consideră că gnosticii sunt răspunzători de toate utopiile și ideologiile totalitare moderne, ca și de atașamentul excesiv față de știință și de tehnologie. Concepția științifică despre lume
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]