1,239 matches
-
a omorât zeci de oi, porci și capre. Numai ce terminau biserica dintr-un sat și se gândeau să răsufle un pic, că episcopul îi și muta în alt sat cu biserica sau școala în paragină. Că doar Gicu, așa șchiop cum era el, se arăta mereu destoinic. Ba și la adunările legionarilor se dusese. Nu că l-ar fi interesat politica, dar voia să obțină bani pentru biserică, școală, drumuri. Na că mare scofală au făcut! Când au venit rușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
făcut școală și poștă. Ce mai stați! Da’ mocofanii nu-ș ce naiba făcură, că s-au întors cu coada-ntre picioare. Cică le-a fost rușine... - Și cum de n-a murit Bunicul la canal? se interesă un nepot. - Păi era șchiop, se mișca greu. Prin ’34, la un an după ce ne-am luat, l-a lovit poliomelita. L-am dus la spital la Vaslui. De acolo l-au mutat la București. I-au tăiat o bucată de os și i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de casa învățătorului? Un copil i-o arătă cu degetul: numai nițel mai înainte. Casa nu se deosebea întru nimic de celelalte. Doar curtea era mai curată și în geamuri într-adevăr râdeau niște mușcate însîngerate. Deschise portița. Un dulău șchiop și zbârlit se aruncă la dânsul, lătrând atât de furios, de parcă să-l sfâșie. Din cerdacul îmbrăcat cu viță sălbatică îi coborî într-ajutor o țărancă sprintenă, care alungă câinele. ― Aici șade, mă rog, domnul învățător? întrebă Titu nehotărât. ― Aici
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fi uitat ceva. Nicu, deși abia apucase să intre în curte, nu mai avu stare. Își luă biciul și porni săgeată după babă. Își aduse aminte însă că și ei au câini și se întoarse înapoi. Era o cățea albă, șchioapă de când o împușcase într-o noapte jandarmii, și atât de rea că o țineau ziua legată ca să nu muște pe vreun trecător. Până să deznoade el sfoara, Ioana se înapoia cu oalele pline. Copilul o interpelă, urmînd-o în ogradă: ― Ne
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
orice pornire pe sfadă cu un "fire-ar a dracului" modulat după cerințele împrejurărilor. ― Uite, maică Ioană, că ăl mare nu lasă-n pace pe cocoș! zise deodată Nicu, care voia să lege și pe câinele babei de sfoara cățelei șchioape, ca să se joace cu ei de-a caii. ― Huo, potaie, ce ai cu cocoșul! făcu Ioana fără însă a se uita, zorită cum era să pregătească mâncarea găinilor ce începeau a se aduna acasă de pe unde hoinăreau toată ziua, fiindcă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
am constatat că de un an de zile, eu sunt continuu bolnavă. Deci toate canoanele religioase nu mă ajută să fiu sănătoasă. Cu un an în urmă, mi-am fracturat un os din talpa piciorului stâng. Trei luni am fost șchioapă. Apoi m-am îmbolnăvit la ochiul stâng. Întâi mi s-a pus o perdea neagră pe toată vederea ochiului stâng, când am ridicat o sacoșă de 15 kg. Mi-am spălat ochiul cu suc de castraveți proaspeți. Perdeaua neagră s-
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
generală a chestiunii : cuantificarea discernămîntului în cazul cercetării academice, a condițiilor de posibilitate ale „scientometriei ca știință capabilă să măsoare uni ver sali zarea, performanța și ierarhia cunoașterii”. Altfel spus, să uităm pentru o clipă că legea o fi ea șchioapă, iar aplicarea strîmbă și să ne întrebăm dacă însuși principiul ei antreprenorial scientometric profund, viziunea sa întemeietoare sînt valide sau nu. Pledoaria argumentată în favoarea unui răspuns (nuanțat) favorabil este măcar bine venită și obligă la reflecție. Pe scurt, Alexander Baumgarten
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
făcut dacă nu ne-am fi întîlnit. Vorbeam și despre cărți și filme, și mă miram cât poate fi de deșteaptă. Tocmai citise o carte groasă cât o cărămidă, Demonii (așa accentua ea), și-mi povestea despre o biată fată șchioapă de acolo. Se numea Liza și trăia într-un basm. Dar Svetlana e și mai frumos decât Liza." Am intrat amândouă la noi în casă, i-am pus florile în brațe lui tanti Aura și am mai stat la taifas
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aprinse lanterna și-o plimbă pe pereți. Culoarul de la parter era nesfârșit de lung. Lumina lanternei nu ajungea până la capătul lui. Mozaicul murdar de pe jos producea reverberații. Am intrat într-o clasă unde mai rămăseseră vreo trei bănci și catedra șchioapă, aplecată pe-o rână. Un colț de zid se dărâmase și de afară venea o undă de răcoare. Pe creasta ruinei aceleia, dintre cărămizi, crescuse un fel de iarbă. Garoafa s-a așezat pe o bancă, iar noi i-am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Condice liuzilor din 1803. Biserică actuala, având hramul “Sfântă Treime” a fost zidita în 1809-1810, și are drept ocrotitor principal pe Alexandru Hrisoverghi, fostul proprietar al moșiei și al satului Chircești. Neam de greci, veniți în Moldova în timpul lui Petru Șchiopul, această familie va stăpâni în ținutul Vasluian la Negrețti, Poiana Cârnului și Pribești, iar la Chircești va ajunge stîpân prin căsătorie cu Casandra, fiica lui Sandu Miclescu, Alexandru Hrisoverghi, spătar în vremea domnitorului Ioniță Sandu Sturdza. Dată a fost trecută
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
dar rezultatul e jalnic. Un răcan sugerează să lăsăm peste noapte televizorul deschis, poate mai face un pic de căldură. Un veteran sugerează că mama celui care a avut ideea cu televizorul trebuie să fie o curvă bețivă, chioară și șchioapă, altfel nu se explică. Seara, În dormitor, Împart din bunătățile pe care am reușit să le aduc de acasă. Gărăgău, cu o delicatețe cu care am Început să mă obișnuiesc, nu vrea decît restul de borcan de miere, pe care
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și eu ce mi-a relatat un sacristan în vârstă de la bazilică, un om foarte scund. Cum a venit acolo cu mai mulți ani în urmă un jurnalist italian pentru a scrie contra Lourdes-ului. Avea și el o boală: era șchiop. Intr-una din vizitele la sanctuar a fost vindecat. Apoi a continuat să vină aici, dar fără să mai scrie contra sanctuarului, însă, preciza sacristanul, nu se ruga, nu s-a spovedit, nu s-a împărtășit niciodată cât a fost
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
neînfricat”... Toaibă, auzindu-i parcă gândurile, i-a răspuns, tot în gând: „De-amu’ n-oi mai fi cel de înainte . Toți au să mă privească ca pe un neputincios. Numai ce oi auzi în urma mea: <Uite-l pe Toader șchiopul!Ă. Da’ poate că n-oi merge tot timpul așa ca cel din urmă cotonog... Nu mi-o spus mie doctorul și... sora ceea că am voință și am să merg drept ca un flăcău? Mi-o spus! Atunci de ce
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
privește - se poate identifica, între altele, în extragerea din tot a unor chipuri, de pildă, și în punctarea, în ciuda grabei cu care tranzitează străzi, clădiri, situații, sentimente etc., a cantității de omenesc aureolându-i pe toți: și pe cerșetor, și pe șchiopul din fața blocului -devenit, grație sensibilității privitorului, o manifestare a vieții prin care se pot aprecia avantajele normalității, și pe bolnavii din sala de mese a spitalului, și pe bărbatul copt, și pe călătorii din autobuze, și pe căutătorul de lucruri
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
aceea, Isus a vindecat pe mulți de boli, de chinuri, de duhuri rele, și multor orbi le-a dăruit vederea. 22. Și drept răspuns, le-a zis: "Duceți-vă de spuneți lui Ioan ce ați văzut și auzit: orbii văd, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții înviază, și săracilor li se propovăduiește Evanghelia. 23. Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire." 24. După ce au plecat trimișii lui Ioan, Isus a început să spună noroadelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
tale, nici pe vecinii bogați, ca nu cumva să te cheme și ei la rîndul lor pe tine, și să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut. 13. Ci, cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe șchiopi, pe orbi. 14. Și va fi ferice de tine, pentru că ei n-au cu ce să-ți răsplătească; dar ți se va răsplăti la învierea celor neprihăniți." 15. Unul din cei ce ședeau la masă cu El, cînd a auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
21. Cînd s-a întors robul, a spus stăpînului său aceste lucruri. Atunci stăpînul casei s-a mîniat, și a zis robului său: "Du-te degrabă în piețele și ulițele cetății, și adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi și șchiopi." 22. La urmă, robul a zis: "Stăpîne, s-a făcut cum ai poruncit, și tot mai este loc." 23. Și stăpînul a zis robului: Ieși la drumuri și la garduri, și pe cei ce-i vei găsi, silește-i să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
cu aripi să numi spui mie Calu ! Să mai tragem o ocheadă în direcția și către personajele principale de la marginea epopeii noastre copitate. CALACHE BEȘLEAGĂ. 1,73 metri, ochi sașii, fost fără partid,nas turtit din cauză de pumni, ușor șchiop la ambele picioare, făcut armata la marină, fără alte semne particulare. Semialco-olic. Conform Decretului Prezidențial cu procedură de urgență, grăjdarul nostru s-a văzut obligat la schimbarea numelui din Calache Beșleagă în Caius Aeqvus. Operația s a desfășurat în liniște
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
la scările de bloc. Prin această decizie înțeleaptă vom reduce drastic numărul persoanelor neocupate, a localurilor eliberate prin faliment și, în general, a tot ce mai poate fi redus. În compensație va crește prețul la kilowat, litru, gram, deșt și șchioapă, în ultima situație, ca la căldură, acordîndu-se și o primă de handicap. Trăiască lupta pentru pace! 14. Domnule, gata. Ai băut, te-ai distrat, ai avut căldurică, lumină...Gata. Până aici ți-a fost. Sunteți...călăul ? Nu. Administratorul de bloc
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
vacii tale, să nu tunzi pe întîiul născut al oilor tale. 20. Să-l mănînci în fiecare an, tu și familia ta înaintea Domnului, Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege El. 21. Dacă are vreun cusur, dacă este șchiop sau orb, sau are vreo meteahnă trupească, să nu-l aduci ca jertfă Domnului, Dumnezeului tău. 22. Să-l mănînci în cetățile tale: cel ce va fi necurat și cel ce va fi curat, vor putea să-l mănînce amîndoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
dorea să se întoarcă acasă și spuneau: "Nu vreau să mă duc acasă, unde totul este întuneric și fără bucurie. De ce să ne ducem acum acasă, unde nimeni nu ne iubește?" Ei vorbeau în acest fel pentru că toți erau săraci, șchiopi, orbi, schilozi, cerșetori, vagabonzi, disprețuiți în nemernicia lor, ținuți doar de milă în casele în care găseau uneori refugiu doar pentru câteva zile. Chiar unii care aveau și casă și familie au spus: Și noi vom sta acum cu voi
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Dumnezeu În mine, crescînd ca un prunc, m-a cuprins și febra asta blestemată. De cînd a trosnit Dumnezeu În mine, ca o ramură ruptă, de atunci a spart și coconul febrei. Larva febrei a născut În mine un iepure șchiop pe care ai mei l-au numit mai tîrziu Dumnezeu. Mama mi-a povestit că atunci cînd mă purta În pîntecea auzit o pocnitură ca de os rupt. Nu mai știu al cărui fiu sunt, nu mai știu dacă limba
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
În fir de aur scene fierbinți din viața și moartea poetului necunoscut, În bolboroseală căruia Îmi ascut eu securea, dedulcită În așteptarea sosirii acelei jumătăți iepure-șchiop ― pentru că așa-i orice poem făptuit: jumătate om, jumătate iepure schiop. (De la jumătatea iepurelui șchiop trebuie să se Întîmple ceva, să se Închege un schepsis, o dramă, să apară gudronul esopic, morala sau zicala nocivă.) Dar pînă atunci hrănesc cu hălci mari de carne lumina și bezna celei de-a doua jumătăți a poemului. Tare
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
îl zări îl întreba mirat: - Încotro Pălăriosule? - Ziua este atât de frumoasă și veselă încât am plecat la drumeție. - Un pitic nu ar trebui să plece niciodată singur! - Nu cumva ai uitat că azi e zi de lucru! Zise piticul Șchiop care venea din poenița din apropiere cu un braț de sunătoare. - Bine, știu și eu că e zi de lucru, totuși... nu am putut să rămân în bucătărie pe o așa vreme minunată. Mâine voi lucra și pentru astăzi! Până
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
tău și din urmașii tăi care va avea o meteahnă trupească să nu se apropie ca să aducă mîncarea Dumnezeului lui. 18. Nici un om care va avea o meteahnă trupească nu va putea să se apropie: și anume nici un om orb, șchiop, cu nasul cîrn sau cu un mădular mai lung; 19. nici un om cu piciorul frînt sau mîna frîntă, 20. nici un om ghebos sau pipernicit, cu albeață în ochi, care are rîie, pecingine sau boșit. 21. Nici un om din neamul preotului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]