KorAP: Find »[drukola/base=școlaritate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...31 >

772 matches

Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684

părinților de la sate care și-au dat copiii la școală, devenind apoi orășeni, ar fi edificatoare în acest sens. Cercetările efectuate și în țara noastră au scos în evidență corelația pronunțat negativă dintre numărul de copii (doriți și efectivi) și școlaritatea mamei. De asemenea, și în acest context, există o diferență accentuată între mediul urban (preferința spre unul sau doi copii) și mediul rural (doi sau trei). În condițiile în care școlarizarea și calificarea superioară vor fi tot mai costisitoare, este

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
21,4% cu școală profesională, 29,7% cu gimnaziu și numai 17,9% cu învățământ primar și 22,3% fără școală au avut un astfel de comportament demografic. De altfel, asocierea ridicată (negativă) dintre numărul de copii și nivelul de școlaritate se poate urmări în figura 13. Figura 13. Populația feminină de 15 ani și peste din România, după școlaritate și numărul de copii Sursa: Recensământul populației și locuințelor din România, 2002 După cum se poate sesiza, diferențele de școlaritate sunt perfect

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
fără școală au avut un astfel de comportament demografic. De altfel, asocierea ridicată (negativă) dintre numărul de copii și nivelul de școlaritate se poate urmări în figura 13. Figura 13. Populația feminină de 15 ani și peste din România, după școlaritate și numărul de copii Sursa: Recensământul populației și locuințelor din România, 2002 După cum se poate sesiza, diferențele de școlaritate sunt perfect corelate cu numărul de copii, mai ales la extrema mulți copii (3, 4, 5 și peste): cu cât școlaritatea

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
nivelul de școlaritate se poate urmări în figura 13. Figura 13. Populația feminină de 15 ani și peste din România, după școlaritate și numărul de copii Sursa: Recensământul populației și locuințelor din România, 2002 După cum se poate sesiza, diferențele de școlaritate sunt perfect corelate cu numărul de copii, mai ales la extrema mulți copii (3, 4, 5 și peste): cu cât școlaritatea e mai mică, culminând cu „fără școală”, cu atât proporția femeilor ce au trei copii și peste este mai

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
școlaritate și numărul de copii Sursa: Recensământul populației și locuințelor din România, 2002 După cum se poate sesiza, diferențele de școlaritate sunt perfect corelate cu numărul de copii, mai ales la extrema mulți copii (3, 4, 5 și peste): cu cât școlaritatea e mai mică, culminând cu „fără școală”, cu atât proporția femeilor ce au trei copii și peste este mai mare. 6.3. Satisfacția în viața familialătc "6.3. Satisfacția în viața familială" Evaluarea gradului de satisfacție familială se face prin

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
evantaiul de dificultăți, afectează nu doar relațiile părinți-copii, ci și cele de soț-soție, în special privitor la cât de toleranți sau de severi trebuie să fie față de „ieșirile” adolescentine (vezi 6.3.1.). Mărirea considerabilă a duratei medii de viață, școlaritatea prelungită a tinerilor și familia nucleară neolocală au produs schimbări substanțiale în ciclul familial. A apărut practic o nouă fază, a revenirii familiei la cuplul conjugal singur, prin plecarea copiilor. S-ar putea numi și stadiul „cuibului gol”, când ultimul

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
al comportamentelor efective, teren minat de grave potențialități distorsionante. Oricum, datele oferite de Barometrul de gen (2000) indică și o altă posibilă realitate semnalată de noi în considerațiile precedente. Violența intrafamilială este mai frecventă în mediile mai sărace, cu o școlaritate mai redusă. Astfel, luând răspunsurile la a doua întrebare, dintre femeile cu o educație scăzută sunt bătute 57%, în timp ce dintre cele cu o educație superioară, 42%, în mediul rural 59%, în cel urban 45%. Diferența rural-urban denotă, bineînțeles, și influența

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
cauzal dintre variabile în cazul divorțialității. De exemplu, o asociere statistică ridicată între statutul căsătorit-divorțat și valoarea bunurilor materiale nu spune aproape nimic despre relația de cauzalitate dintre ele, chiar dacă putem controla efectul altor variabile (cum ar fi vârsta și școlaritatea). Analiza longitudinală este un pas înainte, fiindcă ne indică legăturile dintre cele două variabile la nivel individual și ne poate spune când au fost acumulate bunurile, inclusiv dacă înainte, în timpul sau după căsătorie. Tot astfel, se știe că femeile care

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
complexitate pot ajunge la date ferme, cuplându-se metodele cantitative cu cele calitative (vezi capitolul 2). Factorii și variabilele mai specifice ar putea fi grupate în trei mari clase: 1. Variabilele de ordin premarital, dintre care semnificativă în divorțialitate este școlaritatea. Studiile au arătat că școlaritatea sensibil egală a soților descrește disoluția maritală. În ceea ce privește gradul de școlaritate a femeilor, există o legătură nonliniară între școlaritate și divorț: soțiile cu studii superioare divorțează în mai mare măsură decât celelalte, dar în același

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
ferme, cuplându-se metodele cantitative cu cele calitative (vezi capitolul 2). Factorii și variabilele mai specifice ar putea fi grupate în trei mari clase: 1. Variabilele de ordin premarital, dintre care semnificativă în divorțialitate este școlaritatea. Studiile au arătat că școlaritatea sensibil egală a soților descrește disoluția maritală. În ceea ce privește gradul de școlaritate a femeilor, există o legătură nonliniară între școlaritate și divorț: soțiile cu studii superioare divorțează în mai mare măsură decât celelalte, dar în același timp, cel puțin în SUA

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
Factorii și variabilele mai specifice ar putea fi grupate în trei mari clase: 1. Variabilele de ordin premarital, dintre care semnificativă în divorțialitate este școlaritatea. Studiile au arătat că școlaritatea sensibil egală a soților descrește disoluția maritală. În ceea ce privește gradul de școlaritate a femeilor, există o legătură nonliniară între școlaritate și divorț: soțiile cu studii superioare divorțează în mai mare măsură decât celelalte, dar în același timp, cel puțin în SUA, și soțiile care nu au reușit să termine un anumit nivel

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
grupate în trei mari clase: 1. Variabilele de ordin premarital, dintre care semnificativă în divorțialitate este școlaritatea. Studiile au arătat că școlaritatea sensibil egală a soților descrește disoluția maritală. În ceea ce privește gradul de școlaritate a femeilor, există o legătură nonliniară între școlaritate și divorț: soțiile cu studii superioare divorțează în mai mare măsură decât celelalte, dar în același timp, cel puțin în SUA, și soțiile care nu au reușit să termine un anumit nivel școlar au, de asemenea, o probabilitate de divorț

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
studii superioare divorțează în mai mare măsură decât celelalte, dar în același timp, cel puțin în SUA, și soțiile care nu au reușit să termine un anumit nivel școlar au, de asemenea, o probabilitate de divorț mai mare (Thorton, 1978). Școlaritatea se corelează foarte puternic cu statutul socioeconomic al individului (țăran, muncitor, intelectual etc.), așa încât, analizând școlaritatea, ne referim și la statutul social. Referirea e doar parțială, și dacă luăm în calcul statutul socioeconomic, în particular venitul, atunci, așa cum am arătat

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
SUA, și soțiile care nu au reușit să termine un anumit nivel școlar au, de asemenea, o probabilitate de divorț mai mare (Thorton, 1978). Școlaritatea se corelează foarte puternic cu statutul socioeconomic al individului (țăran, muncitor, intelectual etc.), așa încât, analizând școlaritatea, ne referim și la statutul social. Referirea e doar parțială, și dacă luăm în calcul statutul socioeconomic, în particular venitul, atunci, așa cum am arătat deja, rata divorțialității este invers proporțională cu acesta. Afirmația nu vine în contradicție cu cea anterioară

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
statutul social. Referirea e doar parțială, și dacă luăm în calcul statutul socioeconomic, în particular venitul, atunci, așa cum am arătat deja, rata divorțialității este invers proporțională cu acesta. Afirmația nu vine în contradicție cu cea anterioară, ce viza venitul și școlaritatea femeilor, deoarece în primul caz statisticile se referă la veniturile pe ansamblul populației, în funcție de statutul socioeconomic. La păturile sărace, destrămarea familiilor este practic mai mare decât numărul divorțurilor pentru că și abandonul marital e mai crescut. Pe lângăexplicația lui G. Becker

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
discutabil dacă la țărani, muncitori, funcționari, divorțurile sunt mai numeroase decât la intelectuali sau, după un criteriu apropiat, față de cei cu venituri mari. Factori diferiți de țările dezvoltate - în speță de SUA - care ar obstrucționa divorțul la categoriile sociale cu școlaritate mai redusă și venituri mai mici ar fi atitudinea puternic negativă față de divorț și constrângerile legate de locuință. Cu cât vârsta la căsătorie este mai mică, cu atât probabilitatea de divorț este mai mare. Aceasta s-ar explica prin următoarele

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
contează în sensul că, la scară statistică, există tendința ca mariajele interetnice să fie mai puțin stabile. În general, cu cât distanța culturală dintre partenerii conjugali este mai mare, cu atât și șansele de despărțire sunt sporite. Distanța culturală înseamnă școlaritate, capital cultural, dar și etnie. Diferențieri în disoluția maritală s-au constatat și comparând grupurile etnice între ele. În SUA, cuplurile de culoare sunt mai predispuse la destrămare. Controlându-se variabile-cheie (școlaritatea, statutul socioeconomic, vârsta etc.), s-a evidențiat determinația

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
mai atractiv pentru propria soție, ceea ce consolidează familia. În unele texte care se ocupă de cauzele divorțului, acestea apar grupate - ceea ce am întreprins și noi, în parte - astfel: cauze generale, factori specifici (variabile de investiție, piața muncii și maritală etc.), școlaritatea, vârsta, etnia, religia putând fi considerate variabile premaritale. B. Strong, C. DeVault și B. Sayad (1998)realizează următoarea grupare: factori societali (schimbări în natura familiei, integrarea socială, orientare valorică individualistă); factori demografici (statutul ocupațional, venitul, nivelul de școlaritate, etnia și

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
maritală etc.), școlaritatea, vârsta, etnia, religia putând fi considerate variabile premaritale. B. Strong, C. DeVault și B. Sayad (1998)realizează următoarea grupare: factori societali (schimbări în natura familiei, integrarea socială, orientare valorică individualistă); factori demografici (statutul ocupațional, venitul, nivelul de școlaritate, etnia și religia); factori ai cursului vieții (transmiterea intergenerațională a practicării divorțului, vârsta la căsătorie, graviditatea și nașterea premaritală și recăsătorirea); factori ai procesului familial (existența copiilor, satisfacția în căsătorie, probleme familiale). Într-un fel sau altul, eventual cu alte

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
sus referitoare la integrarea socială, problema crucială în legătură cu factorii și variabilele ce dau seama de genezașipersistența unui fenomen social, în cazul nostru divorțialitatea, este ceea ce se numește controlul variabilelor: când invocăm „vârsta”, trebuie să ținem seama că e asociată cu „școlaritatea”. Există, apoi, asociații statistice ridicate între etnie, școlaritate, venit, rezidență. La unele legături - cum sunt cele de mai sus - ne așteptăm în mod curent, altele sunt mai subtile și pot deforma serios tabloul descriptivo-explicativ. Exemple de acest fel pot fi

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
factorii și variabilele ce dau seama de genezașipersistența unui fenomen social, în cazul nostru divorțialitatea, este ceea ce se numește controlul variabilelor: când invocăm „vârsta”, trebuie să ținem seama că e asociată cu „școlaritatea”. Există, apoi, asociații statistice ridicate între etnie, școlaritate, venit, rezidență. La unele legături - cum sunt cele de mai sus - ne așteptăm în mod curent, altele sunt mai subtile și pot deforma serios tabloul descriptivo-explicativ. Exemple de acest fel pot fi preluate din secvența dedicată în precedenta discuție despre

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
mai mari de a divorța. S-ar putea să nu fie însă în joc variabila „familie divorțată” în sine, ci faptul că mai ales fetele din asemenea familii se mărită mult mai repede, interpunându-se în schema explicativă „vârsta” și „școlaritatea” (Glenn, Kramer, 1987). Un al doilea aspect foarte important privitor la factorii explicativi este acela că noi, ca cercetători, îi depistăm ca fiind răspunzători pentru divorțialitate, dar partenerii rareori declară că se despart - și nu numai că declară, dar așa

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
de invidie și gelozie. După cum putem constata, de data aceasta fără interogație, câți dintre noi nu ne facem doar că nu ne pasă. Privitor la cauzalitatea divorțialității, să mai observăm, în final, că pe lângă chestiunea convertirii factorilor „exteriori-obiectivi” (starea economică, școlaritatea etc.) în mobiluri „interior-subiective”, se mai ridică una gravă din punct de vedere epistemico-metodologic: motivele invocate de persoane sunt cele reale? Răspunsul comportă o întrebare fundamentală: invocate (declarate) în ce context? La tribunal, față de prieteni, rude sau în alte conjuncturi

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
ale gândurilor, trăirilor, comportamentelor și deciziilor lor. Această posibilitate există, dar ea nu trebuie supralicitată. Cercetările moderne de cogniție socială demonstrează gradul destul de ridicat de luciditate al omului obișnuit. Bineînțeles că aici contează și alte variabile, cum ar fi inteligența, școlaritatea, experiența de viață. Pe de altă parte, să nu uităm că indiferent de cât de „false” sau „adevărate” sunt credințele oamenilor, ele le ghidează acțiunile și în destule cazuri devin adevărate, materializate prin mecanismul „profețiilor care se autoîndeplinesc” (vezi și

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
pentru că nu mai sunt lângă copii, se îngrijorează de situația acestora, rămași practic fără tată, sau cu tată vitreg. Mama cu copil are o situație materială mult mai grea comparativ cu familiile complete sau cu femeile (de aceeași vârstă și școlaritate) necăsătorite sau fără copii. Femeile rămase singure cu copii decad economic din următoarele motive (Strong, DeVault, Sayad, 1998): 1. capacitatea de câștig mai mică, determinată la rândul ei, pe de o parte, de faptul că în timpulcăsniciei a fost total

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]