3,690 matches
-
care reprezentăm România la Bruxelles”, a mai spus europarlamentarul PDL. „Modelul pentru susținerea minorităților din România poate fi implementat și în Șerbia” Elenă Băsescu a subliniat și faptul că modelul pentru susținerea minorităților din România poate fi implementat și în Șerbia și că românii din Valea Timocului ar trebui să se bucure de aceleași drepturi și libertăți că și etnicii români din Șerbia. „Românii din Valea Timocului trebuie să se bucure de aceleași drepturi și libertăți că și etnicii sârbi din
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
Elenă Băsescu a subliniat și faptul că modelul pentru susținerea minorităților din România poate fi implementat și în Șerbia și că românii din Valea Timocului ar trebui să se bucure de aceleași drepturi și libertăți că și etnicii români din Șerbia. „Românii din Valea Timocului trebuie să se bucure de aceleași drepturi și libertăți că și etnicii sârbi din România. Cred că modelul pentru susținerea minorităților din România poate fi implementat și în Șerbia. La noi minoritățile sunt recunoscute de statul
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
și libertăți că și etnicii români din Șerbia. „Românii din Valea Timocului trebuie să se bucure de aceleași drepturi și libertăți că și etnicii sârbi din România. Cred că modelul pentru susținerea minorităților din România poate fi implementat și în Șerbia. La noi minoritățile sunt recunoscute de statul român, susținute financiar și chiar reprezentate de drept în Camera Deputaților. Cetățenii români de origine sârbă au un reprezentant în Parlamentul României, Presedintele Uniunii Sârbilor, au și un reprezentant în Consiliul de Administrație
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
școală în limba română, accesul la presă în limba română, precum și dreptul la serviciul religios în limba română sunt solicitări firești care trebuie garantate și nicidecum îngrădite.”, a mai consemnat deputatul european. „Un rol important în protejarea minorității române din Șerbia îl au și europarlamentarii români” Europarlamentarul PPE a susținut în fața studenților timoceni că dacă nu există școală cu predare în limba română este greu că românii din Valea Timocului să își mai poată păstra identitatea culturală. „Dacă nu există școală
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
din Valea Timocului să își mai poată păstra identitatea culturală. Tehnologia modernă își pune puternic amprenta asupra tinerei generații, ea neavând acces la mijloacele necesare pentru a-și cunoaște trecutul. Biserică ortodoxă română nu este recunoscută că Biserică tradițională în Șerbia, jurisdicția ei este limitată la Banatul Sârbesc. Astfel etnicii români nu au acces la slujba religioasă în limba maternă. Un rol important în protejarea minorității române din Șerbia îl au și europarlamentarii români”, a precizat Elenă Băsescu. „Aderarea Șerbiei la
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
cunoaște trecutul. Biserică ortodoxă română nu este recunoscută că Biserică tradițională în Șerbia, jurisdicția ei este limitată la Banatul Sârbesc. Astfel etnicii români nu au acces la slujba religioasă în limba maternă. Un rol important în protejarea minorității române din Șerbia îl au și europarlamentarii români”, a precizat Elenă Băsescu. „Aderarea Șerbiei la UE se poate face doar cu respectarea unor criterii” Deputatul european a venit în sprijinul afirmației sale și cu un exemplu congret, legat de raportul pe 2012 privind
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
în Șerbia, jurisdicția ei este limitată la Banatul Sârbesc. Astfel etnicii români nu au acces la slujba religioasă în limba maternă. Un rol important în protejarea minorității române din Șerbia îl au și europarlamentarii români”, a precizat Elenă Băsescu. „Aderarea Șerbiei la UE se poate face doar cu respectarea unor criterii” Deputatul european a venit în sprijinul afirmației sale și cu un exemplu congret, legat de raportul pe 2012 privind progresele realizate de sttaul vecin. „Va dau cel mai recent exemplu
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
un exemplu congret, legat de raportul pe 2012 privind progresele realizate de sttaul vecin. „Va dau cel mai recent exemplu de săptămâna trecută când a fost votată în ședința plenară rezoluția referitoare la raportul pe 2012 privind progresele realizate de Șerbia. Deși raportul inițial al CE era mai degrabă unul pozitiv, lăudând Șerbia pentru progresele înregistrate, PE a adoptat o atitudine mai critică și realistă în raport cu Șerbia. În rezoluția adoptată de PE există referiri concrete la nevoia de a pune în aplicare
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
sttaul vecin. „Va dau cel mai recent exemplu de săptămâna trecută când a fost votată în ședința plenară rezoluția referitoare la raportul pe 2012 privind progresele realizate de Șerbia. Deși raportul inițial al CE era mai degrabă unul pozitiv, lăudând Șerbia pentru progresele înregistrate, PE a adoptat o atitudine mai critică și realistă în raport cu Șerbia. În rezoluția adoptată de PE există referiri concrete la nevoia de a pune în aplicare Protocolul privind minoritățile naționale, semnat de România și Șerbia la 1 martie
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
votată în ședința plenară rezoluția referitoare la raportul pe 2012 privind progresele realizate de Șerbia. Deși raportul inițial al CE era mai degrabă unul pozitiv, lăudând Șerbia pentru progresele înregistrate, PE a adoptat o atitudine mai critică și realistă în raport cu Șerbia. În rezoluția adoptată de PE există referiri concrete la nevoia de a pune în aplicare Protocolul privind minoritățile naționale, semnat de România și Șerbia la 1 martie 2012. Aceste referiri s-au făcut tocmai pentru că s-a constat că nu există
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
unul pozitiv, lăudând Șerbia pentru progresele înregistrate, PE a adoptat o atitudine mai critică și realistă în raport cu Șerbia. În rezoluția adoptată de PE există referiri concrete la nevoia de a pune în aplicare Protocolul privind minoritățile naționale, semnat de România și Șerbia la 1 martie 2012. Aceste referiri s-au făcut tocmai pentru că s-a constat că nu există progrese suficiente de la semnarea protocolului. Aderarea Șerbiei la UE se poate face doar cu respectarea unor criterii, iar criteriile de la Copenhaga, mai ales
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
concrete la nevoia de a pune în aplicare Protocolul privind minoritățile naționale, semnat de România și Șerbia la 1 martie 2012. Aceste referiri s-au făcut tocmai pentru că s-a constat că nu există progrese suficiente de la semnarea protocolului. Aderarea Șerbiei la UE se poate face doar cu respectarea unor criterii, iar criteriile de la Copenhaga, mai ales cele referitoare la minorități, sunt esențiale pentru deschiderea negocierilor. Vă felicit pentru această inițiativă, este important să discutăm și să cunoaștem cât mai bine
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
Marian Jean Marinescu a spus că a avut ocazia să meargă în Valea Timocului și a rămas plăcut surprins de faptul că în regiune s-au păstrat tradițiile românești și limba română. În context, referindu-se la situația românilor din Șerbia, el a pledat pentru eforturi comune pentru înființarea de instituții de învățământ cu predare în limba română dar și o biserică ortodoxă. ”Din păcate situația de acolo nu este bună, pentru că sârbii încearcă să despartă comunitățile română și vlaha, cu toate că
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
comunitățile română și vlaha, cu toate că sunt toți români. Trebuie insistat să existe și în aceste locuri școală în limba română și biserica ortodoxă în care să se vorbească românește. Acestea sunt condiții de bază pentru păstrarea identității comunității române din Șerbia. De altfel, Șerbia trebuie să înțeleagă că trebuie să acorde respectul cuvenit minorităților naționale dacă își dorește să intre în Uniunea Europeană”, a adăugat europarlamentarul PDL. Marian Jean Marinescu a apreciat și efortul pe care-l fac studenții timoceni în frunte
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
vlaha, cu toate că sunt toți români. Trebuie insistat să existe și în aceste locuri școală în limba română și biserica ortodoxă în care să se vorbească românește. Acestea sunt condiții de bază pentru păstrarea identității comunității române din Șerbia. De altfel, Șerbia trebuie să înțeleagă că trebuie să acorde respectul cuvenit minorităților naționale dacă își dorește să intre în Uniunea Europeană”, a adăugat europarlamentarul PDL. Marian Jean Marinescu a apreciat și efortul pe care-l fac studenții timoceni în frunte cu președintele Asociației
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
lingvistică, cultura, tradițiile, obiceiurile dacă nu poate studia în limba română. Mai ales că acolo există tendința de a se crea o identitate lingvistică artificială, așa numita limba vlaha. Deși în protocolul privind minoritățile semnat anul trecut de România și Șerbia, erau prevăzute măsuri prin care minoritatea română din Valea Timocului să aibă acces la cursuri predate în limba maternă, abia la începutul acestei luni a fost demarat un proiect pilot, care se implementează în doar 3 localități fără a fi
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
vizită de stat, în noiembrie 2011, la Belgrad. O zi întreagă a fost dedicată vizitei în Valea Timocului și acest lucru a fost extrem de important pentru că încărcătură politică și diplomatică a acestei vizite a produs efecte importante în relația cu Șerbia. Trebuie să privim lucrurile cât se poate de pragmatic în acest demers pentru că am pornit de jos, prin aceste vizite de documentare la început, după care am trecut la măsurile pe care le-am luat în ceea ce privește respectarea drepturile românilor din
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
au făcut mai multe nedreptăți decât poporul român. Acum îi este la cineva frică pentru că suntem mulți. Dar pentru ce le e frică? Noi suntem popor pașnic. Eu sunt primul care, ca și cineva care conduce Biserică Ortodoxă Română în Șerbia de Est, în Valea Timocului, eu aș fi primul împotriva lui cineva dacă ar vrea ceva cu forța, cu ceva ce nu este conform legii lui Dumnezeu. Dar, vă spun, acum poate de mai multe ori dau vreo declarație mai
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
stat!”, se mai arată în scrisoarea deschisă. Românii din țările în care „democrația e opționala” Singurele zone în care astfel de finanțări sunt necesare, spun semnatarii, sunt comunitățile de români „în țări unde democrația e opționala: Republică Moldova, Ucraina ori Șerbia, în niciun caz în țările bine dezvoltate că Italia, Franța, Spania, Germania și multe alte țari cu un nivel de trai ridicat”. „Care este scopul? Dacă încercați să ne câștigați bunăvoință, vă asigurăm că o puteți face doar respectând legea
Romanii din diaspora, foc si para pe Guvern: Nu ne puteti cumpara, nu suntem de vanzare! [Corola-blog/BlogPost/92793_a_94085]
-
precum și echipamentele tehnologice, care cuprind instalații de uscare și spălare în vederea finisării optime a suprafețelor metalice sau a altor suprafețe. Rosler Oberflachentechnik GmbH are sediul central în Bavaria și are filiale în Marea Britanie, Franța, Italia, Olanda, Belgia, Austria, Elveția, Spania, Șerbia, România, Rusia, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Africa de Sud, India și Chină, precum și mai mult de 156 de reprezentante în alte locații. Cu un numar de angajați, la nivel internațional, de 1.579, Rösler are o cifră de afaceri pentru ultimul an
Conferinţa Internaţională “Metal Days 2016” (Poiana Braşov) [Corola-blog/BlogPost/92825_a_94117]
-
socială - chestiunea agrara - a reapărut în discursul public și în cel politic după restituirea pământurilor și pădurilor după 1989. Articolele cuprinse în acest număr sunt redactate de un grup de autori și se referă comparativ la țări precum România, Grecia, Șerbia, Bulgaria, Albania, Ungaria și Republică Moldova. Revista va fi lansată în prezența invitaților Daniel Cain (Institutul de Studii Sud-Est Europene), Călin Cotoi (Facultatea de Sociologie, Universitatea București), Victor Rizescu (Facultatea de Științe Politice, Universitatea București) și a editorilor Ștefan Dorondel
Lansarea revistei Martor 19/2014 30 ianuarie 2015, ora 18.30, la Librăria Bastilia [Corola-blog/BlogPost/92897_a_94189]
-
Israel Nadav Guedj Golden Boy 04 Estonia Elina Born & Stig Rästa Goodbye To Yesterday 05 United Kingdom Electro Velvet Still În Love With You 06 Armenia Genealogy Face The Shadow 07 Lithuania Monika Linkytė and Vaidas Baumila This Time 08 Șerbia Bojana Stamenov Beauty Never Lies 09 Norway Mørland & Debrah Scarlett A Monster Like Me 10 Sweden Måns Zelmerlöw Heroes 11 Cyprus John Karayiannis One Thing I Should Have Done 12 Australia Guy Sebastian Tonight Again 13 Belgium Loïc Nottet Rhythm
Eurovision 2015 Viena după semifinale [Corola-blog/BlogPost/93100_a_94392]
-
Cursurile de limbă română - o reușită deplină și cu ecouri promițătoare Pentru a treia oară consecutiv, la Bor, Zaječar și Negotin a fost continuat Proiectul pilot implementat de către Consiliul Național al Minorității Naționale Române și Ministerului Învățământului din Șerbia privind introducerea limbii române cu elemente ale culturii naționale ca obiect de studiu facultativ menit copiilor din Șerbia de Nord-Est. Grație entuziasmului, atât al partenerilor la proiect, cât și al celor 8 profesori de limbă română din Voivodina, precum și al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93288_a_94580]
-
la Bor, Zaječar și Negotin a fost continuat Proiectul pilot implementat de către Consiliul Național al Minorității Naționale Române și Ministerului Învățământului din Șerbia privind introducerea limbii române cu elemente ale culturii naționale ca obiect de studiu facultativ menit copiilor din Șerbia de Nord-Est. Grație entuziasmului, atât al partenerilor la proiect, cât și al celor 8 profesori de limbă română din Voivodina, precum și al celor 420 de copii repartizați în 17 grupe, la ora amiezii a avut loc o nouă întâlnire, la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93288_a_94580]
-
derula până la finele anului școlar 2012-2013, urmând ca după finalizarea acestuia, din toamnă, să fie introduse, în regim facultativ, cursurile de limbă română menite celor 1.617 de copii înscriși, într-un număr extins de școli și localități din Nord-Estul Șerbiei. După cum este firesc, deplasându-ne la Bor, una din cele trei destinații unde se desfasoara cursurile de limbă română, am ținut să aflăm păreriile copiilor și ale părinților lor legate de proiectul ce se deruleză din 5 aprile în Nord-Estul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93288_a_94580]