1,046 matches
-
de libertate, dacă acești copii erau închiși pentru diverse infracțiuni?!, n.n.) au hotărât să formeze o brigadă de reconstrucție cu numele Filimon Sârbu care să pornească pe teren ori de câte ori organizația noastră o va cere. O echipă artistică va da o șezătoare atât la Institut cât și în fabricile și atelierele cu tineri din oraș”. Prin urmare, tinerii bolșevici vasluieni aflați în mare lipsă de adepți, erau deciși să încorporeze în rândurile „organizației” chiar și infractori adeverind, astfel, zicala: „la vreme de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tineri sau mai vârstnici au pornit „vitejește” la câștigarea electoratului uneori cu orice preț. La loc de mare „cinste” erau considerate a fi distracțiile ce puteau fi oferite atunci, inaugurându-se astfel, „circul electoral”, valabil până-n zilele noastre. Serate, ceaiuri, șezători, baliverne și bârfe, baluri, retrageri cu torțe, gazete de perete, ziare otrăvite și pline de ură la adresa opozanților, trimise de la București prin toate ungherele țării, inclusiv la Vaslui. Acesta a fost cumplitul „arsenal” propagandistic încurajat și susținut din răsputeri de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cu contabilul șef C. Sbanțu, primarul G. Andriescu dădea un răspuns dezolant: „...am onoarea a vă transmite că în bugetul pe anul financiar 1940/1941 este prevăzută bugetar numai suma de 3.500 lei pentru angajarea de cheltueli ca teatre, șezători, cheltueli culturale etc.”. Politicos, edilul șef încheia astfel: „...dacă împrejurările vor permite, vom răspunde solicitărilor Dvs.”. Chiar în ziua odiosului ultimatum sovietic, pe 27 iunie 1940, la registratura primăriei fusese îndosariată adresa nr.7832/25.06.1940, trimisă de „Judecătoria
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în mod real - la o comunitate, locuitorii au simțit acut nevoia de a-i cunoaște pe „ceilalți”, de fapt, de a ști ce loc ocupă în ierarhia comunitară. De aceea, în absența cadrului patriarhal de „punere în comun” - clăcile, horele, șezătorile etc. -, promenadele au devenit principalele căi de cunoaștere a concitadinilor, de a-i vedea și de a fi văzut, de provocare a neprevăzutului. Și apoi, în plus, „plimbarea era modul cel mai ieftin (...) de petrecere a timpului liber”. Importanța acestor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
joc. Veneau uneori și flăcăi tineri și câte un ceteraș, dacă era pe aproape. Se spuneau glume, povești, snoave și chiar ghicitori. Dar În acest timp fusul nu trebuia să stea. Cam asta era ceea ce prin alte părți se numea șezătoare. La ore târzii furca și fusul erau date la o parte și fetele se dădeau la joc. Ele era doar niște copilandre și atunci Învățau să joace. Când mergeau la horă trebuia să știe bine ștraierul pentru a nu călca
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
parte și fetele se dădeau la joc. Ele era doar niște copilandre și atunci Învățau să joace. Când mergeau la horă trebuia să știe bine ștraierul pentru a nu călca flăcăul pe picioare. Flăcăii care mai veneau pe la astfel de șezători, ocheau câte o fată care le cădea cu tronc și Îi mai Împiedica fusul după care i-l lua. Restituirea lui cerea obligatoriu un sărut care se obținea cam greu. Torsul nu trebuia să Întârzie. Se mai făcea așa zisele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ocazia diferitelor evenimente din viața grupei sau a gradiniței, cum ar fi serbările celor mici. Un număr tot mai mare de educatoare își întocmesc singure programele de serbare pe baza propriilor creații: poezii, dramatizări ale poveștilor clasice realizate în versuri, șezători tematice, carnavaluri. Pe lângă această necesitate profesională, aș adăuga, ca motivație a apariției acestei literaturi pentru copii creată de educatoare, bucuria de a surprinde și a da glas inocenței copilăriei, trăirilor intense ale copiilor pe care-i au sub privirile lor
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
ea și mai mică decât el cu vre’un an. Mlădioasă, rumenă și cu părul ca floarea de soare, fata i se lipise de inimă, dar nu o iubea. Vroia doar să poată fi mai aproape de ea, la horă, la șezătoare, de Anul Nou, cu ea, cu Anica. O urmărea la fel de discret, dat tot nu avea curaj să-i vorbească. Simțea însă că-i mai aproape de trupul ei și în nări îi avea mirosul, ...busuioc ...calomfir ...lămâiță. Nu cunoștea ceva mai
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte În interpretarea excepțională a lui Vali Vijelie... Privirea lui Sandu Șpriț varsă melancolie pe față de masă, iar vânticelul tomnatec suflă scrumul din scrumierele În care stau chiștoacele la taifas, un fel de șezătoare a micilor vicii care dăunează foarte grav sănătății, vorba ălora de după calupurile publicitare. Mda, ascultați-mă pe mine, că am experiența dezastrelor naționale, se duce țara de râpă, că bani de pensii nu mai sunt, bani de salarii nu mai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
adulți Formația de căiuți pentru copii Formația de colinde Trupa de mascați, Capra Trupa de mascați, Ursul Formația de colindători cu Plugușorul Echipele care merg cu semănat în prima zi de Anul Nou II. DANSURI POPULARE Fete Băieți Mixte III. ȘEZĂTORI Clacă pentru confecționarea costumelor pentru căiuți, capre, urs, mascați Literare IV. FANFARA “STEJĂRELUL” Formată din 12 membri V. COR Femeiesc Bărbătesc Mixt VI. OBICEIURI DE NUNTA Gătitul miresei Iertăciunea îndrumat cu competență și profesionalism de coregraful Mihai Fediuc și instructorul
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
noiembrie 2008 la “Nunta de aur" Cordăreni. Au urmat apoi un șir de spectacole și participări la Festivaluri dintre care amintim: Festivalul de Datini și Obiceiuri Râmnicu Vâlcea - 18 decembrie 2008 Festivalul de Datini și Obiceiuri Botoșani - 03 ianuarie 2008 Șezătorile Iernii Cordăreni - 22 februarie 2009 Zilele orașului Botoșani - 23 aprilie 2009 Zilele comunei Durnești - 26 mai 2009 Zilele comunei Albești - 02 august 2009 Zilele eroilor Cordăreni - 31 mai 2009 Festivalul - concurs ,, ASA-I JOCUL NEAMULUI" Vârful Câmpului - 8 iunie 2009
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Botoșani 20 decembrie 2009 Datorită originalității costumelor, dansului și fanfarei care-i însoțește, Ansamblul Cordăreanca a fost invitată în ajunul Anului Nou să deschidă spectacolul ,,Sărbătorile iernii din orașul Dorohoi. Pentru că iarna este un anotimp foarte bun pentru clăci și șezători în cadrul ansamblului, s-a organizat o nouă șezătoare, în care s-a încercat aducerea trecutului în prezent prin cântece, dansuri, povești și ghicitori culese de la bunici și străbunici. Cu acestă șezătoare au participat și la spectacolul ,,Azi în sat e
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
și fanfarei care-i însoțește, Ansamblul Cordăreanca a fost invitată în ajunul Anului Nou să deschidă spectacolul ,,Sărbătorile iernii din orașul Dorohoi. Pentru că iarna este un anotimp foarte bun pentru clăci și șezători în cadrul ansamblului, s-a organizat o nouă șezătoare, în care s-a încercat aducerea trecutului în prezent prin cântece, dansuri, povești și ghicitori culese de la bunici și străbunici. Cu acestă șezătoare au participat și la spectacolul ,,Azi în sat e șezătoare din comuna Calafindești, județul Suceava, alături de alte
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
iarna este un anotimp foarte bun pentru clăci și șezători în cadrul ansamblului, s-a organizat o nouă șezătoare, în care s-a încercat aducerea trecutului în prezent prin cântece, dansuri, povești și ghicitori culese de la bunici și străbunici. Cu acestă șezătoare au participat și la spectacolul ,,Azi în sat e șezătoare din comuna Calafindești, județul Suceava, alături de alte 4 comune din județe diferite: Suceava, Iași, Bistrița, Vrancea, Botoșani. Deoarece a dat dovadă de seriozitate și dragoste de folclorul autentic, ansamblul a
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
în cadrul ansamblului, s-a organizat o nouă șezătoare, în care s-a încercat aducerea trecutului în prezent prin cântece, dansuri, povești și ghicitori culese de la bunici și străbunici. Cu acestă șezătoare au participat și la spectacolul ,,Azi în sat e șezătoare din comuna Calafindești, județul Suceava, alături de alte 4 comune din județe diferite: Suceava, Iași, Bistrița, Vrancea, Botoșani. Deoarece a dat dovadă de seriozitate și dragoste de folclorul autentic, ansamblul a fost invitat să participe la Festivalul Național “Dumitru Tudor - Refu
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
mai tânăr membru al formației este Tiliban Lucian care cântă la trompetă, 22 de ani. Cel mai vârstnic membru al fanfarei este Ilie Dumitru care cântă la bas, 67 de ani. Un proiect ambițios al comunei a fost să reînvie Șezătoarea de altădată. De fapt, spectacolul Șezătorii. Ansamblul Cordăreanca a reunit pe scenă 3 generații de artiști populari și a reconstituit vechea șezătoare Îsau clacăă a satului de altădată. Printre membrii ansamblului care a reînviat Șezătoarea de altătadă a satului, se
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Tiliban Lucian care cântă la trompetă, 22 de ani. Cel mai vârstnic membru al fanfarei este Ilie Dumitru care cântă la bas, 67 de ani. Un proiect ambițios al comunei a fost să reînvie Șezătoarea de altădată. De fapt, spectacolul Șezătorii. Ansamblul Cordăreanca a reunit pe scenă 3 generații de artiști populari și a reconstituit vechea șezătoare Îsau clacăă a satului de altădată. Printre membrii ansamblului care a reînviat Șezătoarea de altătadă a satului, se regăsesc familii Îsoț și soțieă din
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Ilie Dumitru care cântă la bas, 67 de ani. Un proiect ambițios al comunei a fost să reînvie Șezătoarea de altădată. De fapt, spectacolul Șezătorii. Ansamblul Cordăreanca a reunit pe scenă 3 generații de artiști populari și a reconstituit vechea șezătoare Îsau clacăă a satului de altădată. Printre membrii ansamblului care a reînviat Șezătoarea de altătadă a satului, se regăsesc familii Îsoț și soțieă din Cordăreni, primarul și fiul acestuia. Interesant este că bugetul local nu a alocat niciodată fonduri pentru
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
comunei a fost să reînvie Șezătoarea de altădată. De fapt, spectacolul Șezătorii. Ansamblul Cordăreanca a reunit pe scenă 3 generații de artiști populari și a reconstituit vechea șezătoare Îsau clacăă a satului de altădată. Printre membrii ansamblului care a reînviat Șezătoarea de altătadă a satului, se regăsesc familii Îsoț și soțieă din Cordăreni, primarul și fiul acestuia. Interesant este că bugetul local nu a alocat niciodată fonduri pentru acest ansamblu și că oamenii se străduiesc să își păstreze tradiția cu buzunarele
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
și muncim ca să fie și mai frumos, în continuare, în comuna Cordăreni. Focul, dacă se aprinde, aprinde toate generațiile, toate inimile, copiii vin cu mare însuflețire, iar bătrânii nu se lasă nici mai prejos. își dau seama că dansul și șezătorile au fost dragostea lor din tinerețe, de asta muncim cu toată inima și cu toată dragostea. E mai greu să atragem tinerii, încercăm să le demonstrăm că nu vin degeaba, este o hrană sufletească. în final ne dăm seama că
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de la acest Ansamblu. Este mai mult o hrană sufletească, plecăm fericiți de la repetiții, spectacole, turnee și căutăm întotdeauna să fim plini de bucurii", spune Cristian Dumitraș, fondatorul Ansamblului Cordăreanca. "La noi este un obicei din străbuni de a se face șezătoare și la acestea sunt invitați atât bătrânii, cât și tinerii. Eu fac parte din Ansamblul Cordăreanca, am jucat când eram tânăr, dar acum având copiii de vârsta pe când jucam eu, trăiesc niște momente fericite și mă simt și eu mai
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
ș în Olanda și în Germania și pe unde am fost am luat locul întâi și am fost mereu premiați", a spus Constantin Dumitraș, primarul comunei Cordăreni. Noi avem o culegere foarte mare din punct de vedere artistic. Rolul acestor șezători este de a descoperi tinere talente. Și de-a lungul timpului am găsit foarte mulți copii talentați, care acum deja sunt nume în muzica populară, în muzica de fanfară. Am descoperit scriitori populari, ceea ce căutăm noi să promovăm și să
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de reguli clare în privința divinației cu ajutorul lor. Ea este mai degrabă o formă vulgară de divinație, bazată pe prezența acestor animale în diverse legende, precum și pe contactul lor cu zonele neștiute, ascunse și inaccesibile ale pământului. T. Simion, în revista "Șezătoarea", prezintă semnificația pe care o au unele gesturi ale pisicii (mieunatul continuu, "spurcarea", fuga de acasă sau chiar moartea lor pot avea conotații negative)64. Importanța pisicii în actul divinatoriu nu este un lucru neobișnuit, câtă vreme ea are un
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
firească spre surparea superstițiilor norodului, ediție îngrijită de Dumitru Ghișe și Pompiliu Toader, București, Ed. Științifică, 1964. TALOȘ, Ion, "Cercetări folclorice în Țara Oașului", în Anuarul Arhivei de Folclor, Cluj, I, 1932. TEODORESCU-KIRILEANU, Gh., Credinți populare în cărți bisericești, în "Șezătoarea", nr. 6-7, 1899. TOCILESCU, Grigore G., ȚAPU, Cristea I., Materialuri folcloristice, București, Ed. Minerva, vol. II, 1981. TUCIDIDE, Războiul peloponeziac, V, traducere de N.I. Barbu, București, Editura Științifică, 1996. TURLIUC, Maria Nicoleta, Imaginar, identitate și reprezentări sociale, Iași, Editura Universității
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ion H. Ciubotaru, Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, București, Ed. "Grai și suflet. Cultura națională", 1999; Gheorghe Pavelescu, Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni, București, 1945; Gh. Teodorescu-Kirileanu, "Credinți populare în cărți bisericești", în Șezătoarea, nr. 6-7, 1899; Damian Stănoiu, Necazurile părintelui Ghedeon, București, Ed. Minerva, 1974 etc. 292 J. Seguy creionează în câteva expresii (consacrate în timp) imaginea religiei populare. Ea este formată din fapte disparate, combate norma, are un caracter individual, "circulă în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]