801 matches
-
În prea multe zile de sărbători creștine (Paște, Crăciun, Rusalii, duminici ș.a.) nu au voie să fiarbă palincă <endnote id="(124, p. 12)"/>. În 1742, un călător grec, M.A. Katsaitis, În trecere prin Galați, descria case joase, acoperite cu șindrilă, În care „locuiesc mulți evrei care vând rachiu, vin, tutun și fac și alte negoțuri” <endnote id="(426, p. 19)"/>. Existența velnicerilor și cârciumarilor evrei În Țările Române o confirmă și germanul Franz Joseph Sulzer, În lucrarea sa Geschichte des
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al tablourilor arhitectonice în formele stihinice care atacă zidul mușchiul, mucigaiul, paianjeni, putredul: În mijlocul unei grădini pustii, unde lobodele și buruienile cresc mari în tufe negre-verzi, se înălțau ochii de fereastră spartă a unei case veche, a cărei streașină de șindrilă era putredă și acoperită cu mușchi... Treptele erau putrede și negre... El trecu prin hățișul grădinei și prin zaplazurile năruite... Pereții erau negri de șiroaiele de ploaie ce curgeau prin pod și-un mucegai verde se prinse de var; cercevelele
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
din buletin nu e ceva foarte clar și nici după recensământul din oct. 2011. Cândva foarte compact, în sat se construiau și pe versantul râpii, de regulă, case din păruială și lut (pari în picioare compactați cu lut) acoperite cu șindrilă sau paie; în ultimele decenii puține au fost tăbluite. Două camere 3x4 m., despărțite de un hol iar în spate un chiler, rar, beci, ar fi prototipul. Coșer, grajd, alte „dosuri” adică „perdele” pentru adăpostit animale sau produse agricole erau
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
popas pe la Harper's Magazine el descrie cum șindruliește acoperișul fermei sale din Maine și o face astfel folosindu-se de un gen de descriere asociată cu scrierea romanescă: Cum mult înainte de venirea frigului am fost pe creasta acoperișului, punând șindrile de cedru, de cinci inci în locul celor mâncate de vreme. Și pe acoperișul vecinului am văzut semne de activitate, așa că am mai meșterit ceva și m-am ridicat pe scară să văd ce pot să zăresc. Se pare că nu
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în acel loc, așezat pe fundul pantalonilor: de la acele zile clare la marginea înghețului, cu vedere spre pajiște, pădure, mare, dealuri iar sub mine se întindea stratul meu cu dovleci într-o abundență luminoasă. Stăteam pe bârnă, fixam cîte o șindrilă și în tot timpul ăsta domnul Chamberlin, M. Daladier, Ducele și Führerul își aranjau târgul lor de cabaline (20). În timp ce White își repară acoperișul, găsește locul potrivit ca să mediteze la evenimentele mondiale, și, făcând aceasta, trece de la modul narativ la
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
vopsire a Învelito rii acoperișului 45261210 9 Lucrări la Învelitoarea acoperișului 45261211-6 Lucrări de acoperire cu țiglă 45261212 3 Lucrări de acoperire cu plăci de ardezie 45261213 0 Lucrări de acoperire cu plăci metalice 45261214 7 Lucrări de acoperire cu șindrile bituminoase 45261215 4 Lucrări de acoperire cu panouri solare 45261220-2 Lucrări de vopsire a Învelitorii acoperișului și alte lucrări de acoperire 45261221-9 Lucrări de vopsire a acoperișului 45261222-6 Lucrări de acoperire cu ciment 45261300 7 Lucrări de hidroizolare și de
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
al XX-lea, Prislop: Din șoseaua care vine de la Cârlibaba, întovărășind Someșul, când în dreapta, când în stânga, până la Cluj și chiar mai departe se desprinde un drum alb, mai sus de Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu șindrilă mucegăită, spintecă satul Jidovița și aleargă spre Bistrița, unde se pierde în cealaltă șosea națională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului. Lăsând Jidovița, drumul urcă întâi anevoie, până ce își face loc printre dealurile strâmtorate, pe urmă însă înaintează vesel
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
mare îndepărtată, alteori un șuierat subțire când prelung, ciudat, când sincopat, totdeauna trist. Casa este roșie. Se vede culoarea și acum, deși petici întregi sunt scorojite. Acoperișul, care a fost de tablă, este zdrențuit, jupuit, fragmente de tinichea și de șindrilă, când vântul bate mai tare, sunt smulse și zburătăcesc prin vâltoare ca niște păsări înnebunite. Casa are etaj, dar la încăperile de sus, mai multe la număr, nu se poate ajunge pentru că scara interioară s-a prăbușit de mult și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
În timpul războiului din 1916-1918 au murit atât bunicul meu Giuseppe Baroli, cât și soțul mătușii mele, Vincențiu Mauder. Am fost martor, cu destule amintiri, ale vicisitudinilor celui dintâi război mondial. Armatele române și rusești, puținele avioane micuțe cu aripile de șindrilă și doar câteva zboruri ale dușmanilor, cele două bombe aruncate la întâmplare asupra orașului, câteva lupte aeriene, camuflajul și un singur tun antiaerian improvizat în centrul orașului, care n-a reușit să doboare nici un avion, pământul care se cutremura de pe urma
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
topirii zăpezii se unea, formând tot prundul o apă tulbure, de culoare mâlului. Costișenii se înspăimântează la vederea colosului de apă și mai cu seamă auzind acel vuiet sinistru al valurilor. De sus, de la munte cară crengi rupte, bușteni întregi, șindrilă, frunze uscate, mult nisip și mâl, aluviuni, care ajung departe în mama Sucevei, care nu este altul decât Siretul. Era prin anul 1947, o primăvară foarte capricioasă, care a adus multe nenorociri oamenilor de la sate. "Suceava și-a făcut de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Casă nouă Fiind cel mai mic din familie, tata a moștenit de la bunicul casa părintească, cu acareturile de lângă ea, grădina și livada cu pomi. Casa respecta întocmai tradiția țărănească: cu prispă lată în afară, tindă, două camere, acoperiș de draniță (șindrilă) dat cu dohot (păcură neagră). Cu timpul însă, părinții au hotărât că ne trebuie o casă nouă, întrucât ne ridicam și noi, fetele. Prin claca sătenilor am obținut buștenii din pădurea Berna, mulți i-au tăiat pentru căpriori și scânduri
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
părinților, Vasile a lui Archip a lui Gheorghe. Acesta în fiecare primăvară aduna oile de la majoritatea sătenilor, la stâna lui din Horaiț. Era o așezare de vară, ca o colibă mare, făcută din scânduri de brad și acoperită cu draniță (șindrilă). Înăuntru erau pirostrii (un cerc de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc, crăcană). Mai erau niște polițe, o masă, câteva taburele și multe plase pentru scurgerea cașului. Ciobanii, feciori din sat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dispoziție materialul lemnos. Pentru grăbirea terminării acestei lucrări, au mai contribuit și persoane din alte localități. Biserica s-a construit din lemn, pe o temelie de piatră în formă de cruce, cu dimensiunile de 16/11 m, fiind acoperită cu șindrilă, iar deasupra naosului având un mic turn de lemn prevăzut ca și celelalte patru extremități, cu câte o cruce de fier, înalte de un metru și jumătate. În interior, pereții bisericii, înalți de 3 m. Fiind din lemn, vopsiți cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de pictori necunoscuți, un candelabru de alamă ce datează din anul 1846 și o strană arhierească din lemn de brad, din secolul al XIX-lea. În anul 1901, efectuându-se unele restaurări ale bisericii, a fost înlocuit acoperișul șubred de șindrilă, cu unul de tablă rezistentă. Prin contribuția enoriașilor Costișei, după 1989 s-a ridicat în sat o nouă biserică, mult mai încăpătoare, pictată în interior și exterior care este un adevărat lăcaș sfânt, prin grija preotului paroh Deheleanu. Credincioșii dovedesc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-și mâna caii. Atârnate, pe ambele părți ale căruței erau două găleți de păcură sau chiar un butoi (când aveau casă nouă cu acoperiș de draniță): Când ne-am construit casa "cea nemțească" (în două table) acoperișul era de draniță (șindrilă). Tata a vorbit din timp cu păcurarul și ne-a adus "anume" un butoi mare de păcură. Doi gospodari din sat au dat dranița cu păcură și cu cea rămasă a dat gardul de la ogradă. Îmi plăcea să-i privesc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
desele închinări și treceri de la călugării greci la cei moldoveni nu au priit nicicum mănăstirii. Deși la 19 iunie 1742 (7250) Constantin Nicolae Mavrocordat voievod poruncește lui Iordache Rusăt, mare vornic - ispravnicul ținutului Neamț - să cumpere 50.000 bucăți de șindrilă „pentru acoperământul bisericii lui Aron Vodă”, prin 1743 biserica se afla tot în „lipsă și slăbiciune, din tâmplarea vremurilor.” Prin 1784 „era stricată și aproape de cea de istov cădere.” Lucrurile nu s-au îmbunătățit prea mult nici după unele reparații
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lase ceva de o parte, neuitând niciun amănunt. Sunt luate în evidență heleșteiele, iazurile, morile, totul, totul. În felul acesta, ca de exemplu sunt înșirate în evidență: 1. O clădire lungă, construită din bârne de stejar și brad, acoperită cu șindrilă, împărțită în cinci încăperi, din care partea mai îngustă de către poarta încuiată cu lacăt, este folosită ca magazie. Lângă aceasta se află un grajd pentru șase cai, cu podeaua din scânduri, cu iesle și cu balama de fier ce are
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
află alt grajd pentru doisprezece cai. Grajdul acesta e mult mai îngrijit, are trei ferestre, cu iesle mare pentru fân, cu uși duble. Ușa interioară e confecționată din scânduri noi, grele, cu balamale de fier, cea exterioară e foarte ușoară. Șindrila de pe acoperișul acestei încăperi este nouă în comparație cu cea de pe celelalte clădiri De aci, mergând spre dreapta, în partea de nord a curții găsim: 2. O clădire mare de piatră, cu acoperiș de țiglă roșie, având în vârf un buton de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
află un atelier de dogărie, la 9. un alt șopron sub care se pot adăposti 5-6 care(căruțe) în caz de ploaie, la 10. e înregistrat un grânar (hambar) cu 12 despărțituri, cu un chioșc, cu un acoperiș francez din șindrilă în care se pot depozita circa 2000 de banițe de cereale, la 11. o cocină în care pot fi îngrășați cel puțin 12 porci mari. la 12. se consemnează existența unei fântâni cu roată, cu două găleți. La 13. găsim
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
au fost valorificate către iobagii din Streza Cârțișoara 161 găleți de vin și 51 găleți de rachiu. Mai aflăm că pe moșiile de aci, moștenite, groful deține o moară de apă cu două pietre, în stare bună, cu acoperiș de șindrilă, cu pereți din bârne, iar în curtea ei interioară se află o rachierie. Peste drum de moară se află, tot în posesia Telekilor un joagăr în stare bună folosit zilnic. Plata morarilor se face din veniturile morii cu a patra
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se află un cuptor pentru turnarea tablelor de sticlă. - un alt depozit tot din bârne, pentru conservarea produselor din sticlă pe termene mai lungi. - o clădire a administratorului, cu două camere din bârne, pe fundament de piatră, cu acoperiș de șindrilă, prevăzut cu două cămări mici. Alături se află un grajd pentru caii administratorului, construit mai recent pe cheltuiala acestuia. - opt case mici țărănești, separate una de alta, cu acoperiș de paie, cu pereții din bârne, destinate ca locuințe de servici
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bârne și acoperiș de paie, dotată cu o roată exterioară și două interioare. - trei case separate una de alta, acoperite cu paie, cu pereți din bârne, bune de locuit folosite de muncitorii dela topitoria de sticlă. - o magazie acoperită cu șindrilă, cu pereții din bârne, folositoare la fierberea leșiei. Produsele acestei manufacturi sunt valorificate la Sibiu sau la Făgăraș, la distanță de trei mile(?). Locuri de desfacere mai apropiate nu se găsesc. Mai dețin «nobilii exponenți» aci în sat atât o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
intrat în satul nostru 17 reviste și foi, în 87 de exemplare. Și dacă pământul nostru nu a fost așa de bun, prin munca noastră l-am făcut bun. Toți avem case ridicate din lemn de brad și acoperite cu șindrilă (draniță). Apoi șuri de cele mari cum au nemții în Bucovina, sub care ne adăpostim întreaga noastră strânsură de zeci de care, ca fân, ovăs, popușoi. Avem grădină în care avem peste 3000 de meri și peri tineri, toți altoiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
vară secetoasă, se anunța deosebit de pretențioasă asupra bunilor gospodari. Casa se arăta deosebit de frumoasă. De fapt o cunoștea. Era mai frumoasă ca a lor, cea de la Pungești. În primul rând ca poziție, amplasament, înălțime, geamuri mai mari, cerdac, acoperită cu șindrilă și două găuri în șindrilă frumos amenajate, special pentru hulubi și hulubițe care să se joace pe un spațiu special amenajat, precum și această scară de pe care se vede cea mai frumoasă imagine spre sud-vest. Da, era mai nouă și făcută
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pretențioasă asupra bunilor gospodari. Casa se arăta deosebit de frumoasă. De fapt o cunoștea. Era mai frumoasă ca a lor, cea de la Pungești. În primul rând ca poziție, amplasament, înălțime, geamuri mai mari, cerdac, acoperită cu șindrilă și două găuri în șindrilă frumos amenajate, special pentru hulubi și hulubițe care să se joace pe un spațiu special amenajat, precum și această scară de pe care se vede cea mai frumoasă imagine spre sud-vest. Da, era mai nouă și făcută după primul război mondial, în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]