779 matches
-
parcă toate sufletele se înălțau în lumină și toată tabăra parcă asculta melodiile care aveau atâta farmec în tristețea locurilor. Câteodată și amurgul colorează cu tonuri mai blânde tabăra și împrejurimile. Supt un cer limpede, se vede în depărtări satul Șipotele ca o prietenească oază; soarele roș ca sângele se cufundă între dealuri la asfințit; vântul a contenit; căldura s-a potolit; parcă nădăjduiești o viață mai fericită în clipa de răgaz a asfințitului și parcă ți se moaie sufletul; uiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tu, cumetre, om de 103 chilograme, alungat la deal și alungat la vale, nu știu cum s-a făcut că ai început a te înnăbuși și ți-a venit rău. Tu, ofițer de rezervă, erai să mori lângă movila Onești, în pustietățile Șipotelor, în loc să aștepți vremea când țara va avea nevoe de tine. Și acuma, după ce ți-ai îndeplinit menirea ca orice militar, adică după ce n-ai făcut nimica, acuma șezi în cortul tău, în căldura apăsătoare a verii, te gândești la căminul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tremurând, domol, suspinul unui plâns înnăbușit, stăpânit. L-au dus învălit într-o pătură în odaia lui. Maiorul nostru a luat, cu destulă greutate, măsurile cuvenite: ca să se vestească familia, să se cheme popa, să se facă la primăria din Șipote, formalitățile legale... S-au pus apoi cu toții la masă. Erau cu toții flămânzi. Unii n-au mâncat supa. Altfel toată lumea a mâncat cu destulă poftă. Prin cei mai mulți nu străbătuse momentul gândului morții. Înmormântarea s-a făcut după trei zile în cimitirul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
legale... S-au pus apoi cu toții la masă. Erau cu toții flămânzi. Unii n-au mâncat supa. Altfel toată lumea a mâncat cu destulă poftă. Prin cei mai mulți nu străbătuse momentul gândului morții. Înmormântarea s-a făcut după trei zile în cimitirul din Șipote, cu toți ofițerii garnizoanei, cu generali, cu muzică, cu o companie de paradă. Peste câmpul pustiu și sărac am trecut spre cimitir, l-au coborât câțiva caporali în groapă, compania a tras salve, căpitanul Pastia a ținut un discurs un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un parastas în amintirea morților căzuți la Grivița, din regimentul 15 și 16, al căror patron e sfântu-Alexandru. Paradă, muzici; înfățișarea napoleoniană a generalului Tel n-au făcut nici două parale. A fost un singur moment înnălțător: atunci când preotul din Șipote popa Botez foarte limpede, domol și răspicat, a pomenit numele celor căzuți în focul de la 30 August și când un cor de soldați a cântat după vorbele lui mișcate, veșnica pomenire prelungă și tristă, veșnica pomenire pentru acei cari au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
anonimi, s-au râdicat în sufletul meu ca un popor de umbre dureroase din mormântul uitării trecutului... Triste umbre ale celor cari au murit înnainte de a se bucura și a suferi în dulcea aceasta vâltoare a vieții... Seara, în Șipote, la popa Botez, la popa Alexandru, mare petrecere. M-am dus și eu acolo, fără să știu că am să cad în mijlocul unui patron și a unei petreceri care au adunat în căsuțele vechi peste 50 de oameni veniți din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Toamnă lină și caldă; e așa de frumos și de pătrunzător de melancolic încât parcă o să murim cu toții... Miros de frunze uscate de nuc... Vuet de căruțe pe drum, în depărtare, când crește, când scade, când bubue adânc la poduri. Șipotul lui Brahuza. Socoteala unui zid de sprijin al drumului, de 15 m lungime, 3 înălțime, 1/2 m lățime, cu piatra scoasă de pe loc, care a costat 20.000 lei, în Văleni. Siminicariu, bandit, care a stat 20 ani în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
n'au, trebuie să fie oleacă de tocană..." Vă rog să primiți, domnule Ministru, asigurarea respectului meu. 3 Septemvrie 1907* Folticeni Mihail Sadoveanu [DESPRE RONETTI-ROMAN, CERCURI CULTURALE SĂTEȘTI ȘI ALTELE]* Acum câțiva ani într-un marș militar cătră tabăra de la Șipote, m-am oprit în târgul Hârlăului. Acolo am găzduit o noapte, la un Ovreiu, și de la el am auzit despre un nou proprietar al moșiei de acolo. Gazda mea îi spunea "boerul", fără să-i spuie numele. Era vorba de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai avut decât altul, și apoi, e păcat să profităm de bunătatea altora care depun eforturi mari pentru a realiza ce ne-am propus. Mă întrebi de Gaibu. Am scris și mi s-a răspuns că nu se află la Șipote. Am să mai încerc. Conșcolari în Iași am mai întâlnit, ca: Barbu, Alexanderscu, Iovu (șeful general), Cireș, precum și profesorii Apostoleanu și Todicescu. Colegi nu am întâlnit. Dacă ești de acord, îi voi căuta și-i voi anunța. Soția lui Todicescu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Iași. Creația sa cuprinde muzică corală religioasă și laică, lucrări ocazionale, romanțe. A armonizat melodii populare și a publicat recenzii și studii muzicale, articole în legătură cu valoarea folclorului ca bază pentru dezvoltarea muzicii culte. Ciprian Porumbescu 1853 - S-a născut la șipot, în nordul Moldovei. Înaintaș al muzicii românești, a început prin a învăța vioara și pianul în particular. Mai târziu a făcut studii de vioară, contrabas, armonie și compoziție la Conservatorul din Viena. A organizat și dirijat coruri la Suceava, Viena
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
Halei, Corni. Podurile au fost reparate doar cu bârne de stejar. S-au construit punți peste râpa Humăria, la cișmeaua Drăgoi, reparații la podul de pe strada P. Darie, la podul de peste pârâul Șara, de pe strada Basarabiei, la podul de pe strada Șipote ș.a. În iulie 1910, la rubrica Informații, ziarul „Hușul” înfățișa cititorilor o imagine jalnică a orașului. Igiena era neglijată. În piața orașului, unde se afla o hală, erau expuse diferite zarzavaturi, care „stau trântite de vânzători în calea trecătorilor și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unul dintre cele mai teribile gânduri de înfruntat acela de a nu mai ști ce va fi după. Doar să știi, asta-i tot. Dar în vreme ce viața, ca orice viață, lasă lucrurile în suspensie, cartea a ajuns la capăt. Postfață Șipotul amintirilor Se prea poate ca lectura cărții lui Crohmălniceanu, Amintiri deghizate (1994), să fi deschis Georgetei Horodincă apetitul pentru exercițiul memorialistic și s-o fi convins de utilitatea punerii în exploatare a șipotului prin care propriile amintiri presau ieșirea la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
suspensie, cartea a ajuns la capăt. Postfață Șipotul amintirilor Se prea poate ca lectura cărții lui Crohmălniceanu, Amintiri deghizate (1994), să fi deschis Georgetei Horodincă apetitul pentru exercițiul memorialistic și s-o fi convins de utilitatea punerii în exploatare a șipotului prin care propriile amintiri presau ieșirea la suprafață. Efectul se va verifica peste ani, în pagini impregnate de aducerea aminte a prieteniei purtate chiar lui Crohmălniceanu, într-un volum cu imprevizibile reflexe testamentare. Deocamdată, trăia la Paris de peste un deceniu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
la limita gradului de potabilitate, iar izvoarele au, în general, un debit de 5 l/s. De la colectarea apelor în budăie avem toponimul Buduioasa (pădure și loc de cultură), iar în satul Lunca colectarea apei din izvoare se face la Șipotele lui Boghian, Șipotele lui Olaru și în fântâni de suprafață, dacă sunt săpate în șes. Principala apă curgătoare din comuna Filipeni este pârâul Dunavăț care izvorăște din dealul și pădurea Godovana , curge prin satele Mărăști - Vale, Lunca, Fruntești, Pădureni și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de potabilitate, iar izvoarele au, în general, un debit de 5 l/s. De la colectarea apelor în budăie avem toponimul Buduioasa (pădure și loc de cultură), iar în satul Lunca colectarea apei din izvoare se face la Șipotele lui Boghian, Șipotele lui Olaru și în fântâni de suprafață, dacă sunt săpate în șes. Principala apă curgătoare din comuna Filipeni este pârâul Dunavăț care izvorăște din dealul și pădurea Godovana , curge prin satele Mărăști - Vale, Lunca, Fruntești, Pădureni și se varsă în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Simion de la Fruntești) și din alte sate răzășești. în documentul datat 5 iulie 1689 se arată cum cei mai sus menționați au vândut jupânului Machidon din Lărgășeni „o bucată de moșie de la Bucovina din hotarul Runcului, de la Dorog Ungureanul, de la Șipotul Boțului în gios spre Dunavățî(text imprecis)ÎFruntești, unde se numește Sălașele, cu un vad de moară...” Documentul nu spune nimic despre locul numit Sălașele (probabil acolo erau bordeiele țiganilor robi, adăposturi pentru animale și pentru argații văcari), dar precizează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sălașu Roșu - Pârâul Roșu) se află satul Valea Boțului care, nefiind menționat în niciun document, pare a fi apărut din nimic și dintr-o dată. Dacă nu apare ca sat, apare, în scris, ca toponim sub forma „Dealul Boțului”, „Piscul Boțului”, „Șipotul Boțului” în cele dintâi acte care „vorbesc” de moșia Filipeni. Pe un Gheorghe Boțul, diac, îl întâlnim în legătură cu o moară a cărui vad producea inundarea morii lui Donici. Locuitorii, țigani (etnie romă este apărut după evenimentele din 1989 și folosirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
arătoase, au defrișat lunca în care s-au așezat, după nume, rudenii și locul de origine 36: familiile venite din Udești, Pârhăuți și Todirești (Chetroasa) s-au așezat în dreapta pârâului, pe deal, într-o poiană care s-a numit apoi „Șipotul lui Ghica” (Boghean) și dealul „Sub pietre”. Familiile așezate aici erau: Boghian, Tabarcea, Hodoroabă, Vraciu, Trandafir (Ciubotaru), Teleagă, Pintilescu, 80 Ignătescu, Nuțu și altele. După cum spune bătrânul Costică Vasile Luca Bârgăuanu, grupul de case unde locuiau cei din Pârhăuți s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hora satului, din zilele de sărbătoare, flăcăii aruncau câte o „răutate”, o strigătură cu versuri satirice: „Fetele din Chetroșeni îs iernate cu strujeni i-s vărate cu tărâțe Le curg ochii ca la mâțe” Tot în această zonă, în apropierea Șipotelor lui Ghica (Boghian), pe drumul ce duce la imaș, la Fântâna Apalaghiei (Cucu) și-au întemeiat gospodării bejenarii veniți din Udești și din alte sate: Pintilescu, Călin, Ignătescu (zis Ciulină), Tabarcea, Bucșa, Iacobeanu (zis Ștefan cel Mare), Abureanu, Vraciu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hură, fiul lui Serghie Hură, în vârstă de 82 de ani, ceea ce înseamnă că s-a născut în 1784, anul venirii bejenarilor bucovineni în comuna Filipeni. Familia Gurău, posibil din Cașvana, s-a așezat pe terenul începând de la Hură până la Șipotele lui Gurău, în hotar cu cei din familia Bădăluță. Urmașii gurăienilor au cumpărat pământ în stânga pârâului Dunavăț, începând de la Luca Bârgăoanu, unde era „Poarta șărnii”, înspre nord, de la răzeșii din Mărăști și, lâng ei, au venit unii din familia Căținaș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Pavăl și Tiron din Hilipești și au vîndut a sa driaptă ocină și moșii de urică di la moș[i] di la bătrîni, o bucat[ă] di moșii din Bucovina, din hotarul Runcului, di la Dorog Ungurianul, di la Șipotul Boțului în jos spre Dunaviciu, a patra [parte] Dunavicilor, pînă cînd s-a cumpărat cu hotar[ul] Fruntiștii, undi să numiști Sălașăli, cu un vad de moa[ă] căți doa hotară supt [lipsă] Du[na]vicilor, au cumpărat pămînt di
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răstimp în dulce tihna și-l petrec, pînă se coace recolta întreaga. Și Iată, că Luna secerișului, Ahania își azvîrli veșmintele-i de moarte; 345 Le-nfășură cu grijă, în tăcere, si mădularele-i care se luminau Se îmbăiară-n șipotul cel limpede al stîncii; apoi din peștera-i întunecoasa Ieși-n divină măreție. Urizen se ridicắ de pe scaunul său de domnie Pe áripi de-nzecită bucurie, bătînd din palme, din picioare, din radioasele-i arípe În noian: precum atunci cînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
surori îmi sînteți. 445 Eu cînt, și voi la cîntec îmi răspundeți; mă veselesc, și voi vă bucurați. Urmați-mă, O turme ale mele; acum vom coborî în vale. O ce gustoși sînt strugurii, care-nfloresc sub soare! Ce limpede șipotul stîncii, gonind printre nisipurile daurite! Ce reci linele adieri ale văiugii, si brațele rămuroșilor copaci! 450 Ferește-ne de soare; veniți și hai să stăm la umbră. Luvah al meu aici m-a așezat într-un tărîm încîntător și dulce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de celălalt pretendent, stolnicul Petrea, alesul exilaților, venit în țară cu oaste poloneză. Drumul lui Joldea către altar („Și déciia au purces Joldea vodă pre Jijiia în sus, să meargă la Suceava, să facă nuntă”) a fost întrerupt brusc, la Șipote, și transformat într-un dezastru (cu „operațiile” rezervate pretendenților lipsiți de șansă). Același Ureche este atent la peripețiile împletite în jurul unui tron și al unei femei: „[...] de sârgu au trimis Alixandru vodă pre Moțoc vornicul cu o samă de oaste
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
șansă). Același Ureche este atent la peripețiile împletite în jurul unui tron și al unei femei: „[...] de sârgu au trimis Alixandru vodă pre Moțoc vornicul cu o samă de oaste înainte, ca să prinză pre Joldea vodă. Și prinzându-i calea la Șipote, neavându el nici o știre de nicăieri, l-au împresurat oastea cea leșască și l-au prinsu viu. Pre carele mai apoi, dacă au sosit Alixandru vodă, l-au însemnat la nas și l-au dat la călugărie”. Soacra ostilă va
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]