706 matches
-
PRIN ACȚIUNEA LEGII CAUZĂ-EFECT, OAMENII ÎȘI CREAZĂ SOARTA ȘI DESTINUL PROPRIU, PE CARE-L SUPORTĂ. Oameni, aveți curajul și deveniți proprii stăpâni, nu acceptați să deveniți o „pradă” (Mircea Malița (2010, 124 (14)) ușoară pentru „prădători” (Mircea Malița (2010, 14)), șmecheri și escroci. În momentul de față există un interes comercial și de altă natură, care se opune utilizării energiei solare, existentă în exces, pretutindeni și gratuită. Pentru continuarea vieții pe pământ, trebuie utilizată energia solară, altfel, energia solară va arde
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
celor care cred în lege (sau se tem de ea) împotriva celor care fac din a nu fi prinși "de lege" (sau atunci când sunt prinși din a scăpa de ea) un mod de-a fi. Iată două specii civice diferite: șmecherii și cetățenii. Cine are dreptate? Din păcate, uneori dacă am respecta legile pas cu pas s-ar ajunge la o nefuncționare a societății; și aici șmecherii au cumva o îndreptățire. De cele mai multe ori însă supunerea cetățenilor face posibilă atât existența
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a scăpa de ea) un mod de-a fi. Iată două specii civice diferite: șmecherii și cetățenii. Cine are dreptate? Din păcate, uneori dacă am respecta legile pas cu pas s-ar ajunge la o nefuncționare a societății; și aici șmecherii au cumva o îndreptățire. De cele mai multe ori însă supunerea cetățenilor face posibilă atât existența societății cât și a șmecherilor; e un fel de simbioză între parazit și gazdă. Suntem într-o zonă a lumii în care domnia legii nu are
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
dreptate? Din păcate, uneori dacă am respecta legile pas cu pas s-ar ajunge la o nefuncționare a societății; și aici șmecherii au cumva o îndreptățire. De cele mai multe ori însă supunerea cetățenilor face posibilă atât existența societății cât și a șmecherilor; e un fel de simbioză între parazit și gazdă. Suntem într-o zonă a lumii în care domnia legii nu are tradiție; acest spațiu a fost dominat mii de ani de forță și de bunul plac. Avem nevoie de timp
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
viețași, nici regim juridic, nici câți sunt, nici ce făcuseră, nici numele lor. Am spus și celorlalți în ce voiam să mă bag. Eroare. Oroare. Reportajele mele mă duceau spre ei: De treisprezece ani tot despre morți îngropați, spiritiști, bolnavi, șmecheri, tâmpiți scriam. Și erau acceptate ca o toană, ca o ciudățenie, trebuia la ziar să fie și unul specializat pe așa ceva. Acum, morți vii și morți morți, morți de la un cap la altul. Mușchi închiși, kilograme de sânge și kilometrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
civil din ăsta și te mai ajuta. Contra cost. Îi făceai o pereche de pantofi, el îți aducea o cutie de nes, un pachet de țigări bune... Cine avea așa ceva cândva era șmecher. Acuma, stai și te uiți: toți sunt șmecheri! Și dacă te uiți, așa, la ei mai bine, nu leagă două la gard - dacă-l întrebi ce-a făcut la viața lui, din punct de vedere al infracțiunilor. Asta-i cartea de vizită aici. Afară-i afară. Oamenii, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cel mai mare, n-aveai cum să te bați direct cu ăla puternic, că săreau alții. Chiar dacă-l băteai, veneau alții pe tine și tot el era învingător. Dar știți cum se-ntâmpla atuncea? Era mândria asta de a fi șmecher, de a fi smardoi. Erau niște prostii. Astea erau niște prostii în capul lor, în capul tuturor și-n capul celor care dădeau voie să se-ntâmple. Nu e bine să te ia de prost, nu? Dacă ești luat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
rămânea de neînțeles pentru ceilalți, se întoarse spre Gosseyn. - Într-un an se prezintă cam o sută de persoane, numai de pe planeta asta, care pretind că sunt posedați de Zeul Adormit. În tot Imperiul, sunt în jur de două mii de șmecheri care afirmă că sunt Enro cel Roșu, iar în ultimii unsprezece ani, în jur de zece mii de indivizi au venit să spună că erau prințul Ashargin. Jumătate sunt trecuți de cincizeci de ani. Gosseyn spuse: - Ce se întâmplă când sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
pereții, mut mobila dintr-o cameră În alta, da’ să nu văd aspirator În fața ochilor că mi crește tensiunea... Acu’ s-a-nvățat, mă lasă-n pace... Gicu aprinde țigara. Dacă-i ziceai asta Înainte de noaptea nunții, acu’ erai burlac. Șmecherule care ești... Subiectul la ordinea zilei fotbalul. Mai ales acum, când niște arbitri au ajuns după gratii, cel puțin temporar. Face deneaul curățenie, Sandule, mormăie Gore, uite că și Prunea e luat la ochi, le-au pus ăștia telefoanele sub
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
nu pară curios, dar bea din propriul pahar trâgând cu coada ochiului la prietenul care pare peste măsură de afectat. Și zici că se vor ofili garoafele alea? De ce, nu le mai udă nimeni? A secat conducta? Apa Nova, niște Șmecheri. Crinii ăia regali de cine sunt rupți, nu se ia amendă pentru asta? Eu așa Știam, că se ia... Tăcerea lui Gore permite melodiei să se deruleze fără Întreruperi. ÎȘi mai umple o dată paharul, toarnă Și un deget de apă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
În statul de drepți. Ce dracu`, tu ești băiat deștept, trebuie să Îți spun eu? Intervine și Gicu: Așa este, eu am spus-o mai demult, Sandule. Dai banii ca să fii manipulat. Presa ar trebui desființată, are dreptate ceseateul, numai șmecheri, șantajiști - uite cum l-au săltat pe Diaconescu Direct, vroia și plasma, și hectare, și sute de mii de euro, că n-am Înțeles prea bine din rechizitoriul ăla, cred că procuroru` a trecut pe la cârciumă În prealabil, iar judecătorul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
am prins eu, Mircică dragă, de ce unii ca noi sunt condamnați la inadecvare. Pe vremea comunismului, lumea era croită pentru proști și mediocri. Toți ceilalți se simțeau alienați. Tranziția este minunat construită să nu aibă nici o criză identitară escrocii și șmecherii. E vremea lor. O lume nealienată, pentru profesioniști competitivi care trăiesc după reguli nu a existat încă în jurul munților Carpați, necum mai la sud, pe la Valahia, unde trăiesc eu. Așa mă apucă sistematic crizele de disperare și îmi vine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
aibă un deadline și probabil m-am deprimat fiindcă toate sentimentele mele sunt amestecate și sincer cred cu tărie că în România lumea se conturează și s-a conturat mai mult pentru mediocri și proști (în comunism), pentru escroci și șmecheri (în tranziție). Că oameni care îmi sunt mai aproape și îi respect (cetățeni competitivi care progresează și joacă după reguli) sunt tare inadecvați. Și că nu îmi rămâne decât să mă resemnez. Cred că încep să îi înțeleg și dezolarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pierdut adoratul fiu, ca să vezi, avea și un fiu, acces la tragedia populară, să vezi și să nu crezi, bravo Vasile, îți cunoști meseria, mă închin, vino să-ți strâng laba. Dar Vasile dispăruse, așa cerea meseria, discreție, discreție perfectă. Șmecherul!, nu vrea să răspundă, nu vrea să răspundă schizoidul, nu vrea, așa l-a dresat dom’ doctor, dom’ Bombonel, suflet de aur. Să vezi și să nu crezi, țara moare de foame și de frică și de frig și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
au avut un urcuș ușor; dacă ar fi să ne gîndim numai la V.I.Popa și Liviu Ciulei. Dar focul sacru te Împiedică să abandonezi lupta, oricît ar fi de grea... Și cu cît sarcasm portretizează impostorii, contestabilii, psihopații și șmecherii care Încurcau/ Încurcă lumea onestă a acestei frumoase arte - C. Dinischiotu, Andriy Zholdak, Zoltan Schapira (care a transformat personajul Pristanda, În...doamna Pristanda!); cît de drept judecă greșelile de atitudine, diferite, pe care le sesizează În contemporaneitate („mulți tineri Își
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
e aproape ruinat, cu reclame la bere spaniolă și franțuzească pe pereți, atmosfera e stranie, căci vopseaua se coșcovește; este acolo și o masă de biliard, așezată în fața câtorva separeuri tapițate cu vinil roșu, absolut adorabile. Clienții sunt mai ales șmecheri de Islington, dar atmosfera îți amintește de Hoxton Square: hainele le sunt intenționat pătate și destrămate, pantalonii le atârnă peste adidașii de firmă, iar tricourile sunt și ele din colecții la modă și probabil au costat exorbitant. Părul fetelor e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Persiști, da?! Nu vorbești?! Vei vorbi cu timpul sau nu vei mai vorbi niciodată! Ultimul meu cuvânt pentru astăzi este tot de pe la noi: Bagă-ți mințile În cap și fii cu scaun la cap, că prost nu ești iar ca șmecher nu-ți stă deloc bine! Tov. căpitan, mă jur pe copii și pe părinții mei, vă dau cuvântul meu de membru de partid, să mi sară ochii dacă vă mint!, mai avu voie să mai spună Ștefan Giroveanu În care
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Împrăștie În Încăpere ca bătut de suflul unei pale de vânt. -Tu nu pricepi, că eu, Înafară de câteva pagini din Biblia pe care o avea bunica la căpătâiul patului și pe care am vândut-o Într-o zi unui șmecher cu ochi de pisică, pentru a-mi cumpăra niște ochelari de soare, nu am citit decât o singură carte din care Îmi amintesc și acum pozele: ,,Morcoveață,, se chema parcă. Mi-a fost ușor să țin minte cum se cheamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ani, poți Încă să ajungi un scriitor adevărat... Să nu mai miroși gunoaiele, să nu mai vorbești cu șobolanii, cu purecii și cu gândacii și să nu mai stai cu mâna Întinsă. Găsește și tu o femeie de ispravă, ca șmecherul de Ben, și mută-te la ea, ca să ai liniște și să scrii. -O femeie ,,de ispravă,, , cum spui tu, nu așteaptă, ca, după o viață de muncă să primească În căminul ei un scriitor-vagabond. -Dar Ben cum a putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
am răspuns la Întrebări, doar atâta. Dar de-atâtea ori am Încercat să-mi imaginez cum ar fi fost dacă eram În locul lui. Deci... * Să fii Mihnea, să fii matol și să-l auzi pe Gimmi cum se dă mare șmecher, cum povestește ce meseriașă e Lumi și ce la fix o pun ea și prietena ei În cele trei ore cât lipsește din cameră tocilara de Gabi, În fiecare miercuri, când Gabi se duce moartă-coaptă cu abonamentul ei de Cinematecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
lipsește din cameră tocilara de Gabi, În fiecare miercuri, când Gabi se duce moartă-coaptă cu abonamentul ei de Cinematecă. Să fie gălăgie În jur, nimeni, În afară de tine, Mihnea să nu-l asculte pe Gimmi cum se dă mai departe mare șmecher, cu amănunte la ce se pricep Luminița și prietena ei. Și atunci, ție, Mihnea, să-ți vină ideea cretină să mergi pe balustradă din camera voastră până În balcon la Lumi, să te faci omul invizibil: The Invisible Man cu Michael
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
când tu, dragă Mihnea Încă mai așteptai să vină Cătă să te ia de guler și să te arunce În patul tău ocrotitor, dar nu ți-a fost dat să auzi decât râsul lui Gimmi, care iar se dădea mare șmecher: — Lăsați-l, bă, să degere puțin afară, că, În halul În care e, n-are ce să-i strice! Așa că, dorind poate din ce În ce mai puțin să vezi ce se Întâmplă la Luminița În cameră, clătinându-te, abia stăpânindu-te să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pășești tot mai temător, afară, pe balustrada ta Îngustă, În frig, În beznă. Râsetele, glasurile lor să le auzi tot mai de departe și ultima frază care să mai ajungă până la tine, clar repetată mereu, să fie cea a marelui șmecher de Gimmi: — Lăsați-l, bă, să degere puțin afară, În halul În care e, nu-i strică! Să-ți fie frig, să-ți fie greață și totuși să mergi mai departe cu Încăpățânare, ca să nu pierzi pariul pe care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
curajul, mi-aș face și câteva șuvițe blonde, doar în față. Aș purta des ochelari de soare. Ocazional, ar fi din ăia mari de care poartă starurile de la Hollywood, cu rame de baga, dar de obicei aș purta din ăia șmecheri, cu lentile mici și rotunde, care dau impresia de sofisticare și sunt de efect. Aș purta pantaloni crem mulați, topuri strâmte din lycra, iar zonele unde se vede carnea ar fi îngrijite și bronzate. Hotărăsc că aș arăta fantastic chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
cozii în trafic, paralel cu locul unde ne aflăm noi. ― Ce e? șoptesc eu. ― Uită-te la mașina sport. Asta și fac: pe locul șoferului se află un bărbat arătos, cu părul închis la culoare și ochi albaștri. Se uită șmecher la mine, fixându-mi privirea. Se uită apoi la noile mele haine - pentru că, scuzați-mă, dar nu m-am putut abține, trebuia să port pantalonii ăștia chiar acum - și din nou în ochii mei. Știu ce înseamnă privirea astea, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]