783 matches
-
și bogate, salbe de Constantinan ți, Ce ajungeau prin a lor curbe, mândrele cămeșuici albe Oglind-n-alor lucire fluturași delicați. La urechi mândru le-atârnă câte o drăguță pereche De cercei lucrați în aur, cu mari pietre n diamant, Apărând printre ștergare, ca drăguțe mici buc hete De steluți cu vii lumine, mândre ca pe firmam ent. Numai Doamna-i într-o vestă de mătasă n flori cusute Albă ca zăpada iernii, flori bătând în argintiu Peste mijloc e-ncet strânse de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
toți uită că e de fapt scara lui Iacob prezentată anagramat sub titlul unui basm axat pe probe inițiatice. Dar Făt Frumos nu uită niciodată cine e. Cititorul se întoarce mereu, pentru că nu ține minte cum să folosească peria si ștergarul. Niciodată nu vom înțelege deplin calmul acesta al poveștilor, pentru că lumea trage omul departe de sinele pe care îl revelează într-o tavă de jăratec o Sf. Duminică. Și calul e deja armăsar fără inimă. Uitarea e mânia Genarului, mânia
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu tot și cu noi cu tot. Mesele au prins a se mișca și țapinarii s-au aliniat, ca la școală elevii, în bănci. Flora și cu mine am fost așezați în față, la o masă (iute așternută cu un ștergar) care închipuia un soi de catedră. Cârciumărița a ieșit pe ușa din spate, ușă care dădea în propria gospodărie, și a dispărut o vreme. Cât timp a lipsit, la bar a oficiat maică-sa. Primeam de băut după pofta inimii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și se rumenește bine. Când scoatem tava de la cuptor o lăsăm la loc cald ca să nu crape mălaiul iar deasupra ungem cu sirop de zahăr ars ca să nu prindă coajă. O acoperim cu o coală albă și apoi cu un ștergar foarte curat. Secretul acestui mălai moldovenesc este în a-l lăsa în tavă să se închege bine și să absoarbă (siropul de caramel) cu care am uns mălaiul pe deasupra. Abia apoi poate fi tăiat în felii. Este un preparat consistent
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
măi, dacă ție nu-ți placi să lucrezi pentru altul?!” Și dus a fost. Ionică voia altceva. Roata din vis îi aducea mereu aminte de bunicii lui. Așa s-a ridicat Hanul Răzeșilor. A făcut aici un adevărat muzeu etnografic: ștergare, icoane, linguri și străchini, fuse și furci de tors, vârtelnițe, raghile, suveici, piepteni de lână, fuse de letcă, chiuă cu chilug (piuă cu pilug), vatale, spete, iepe și război de țesut, covoare cu vechi motive românești. Să vină urmașii răzeșilor
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
sarmale moldovenești, cum numai la bunica am mâncat. Pentru că Ionică prețuiește bucătăria veche, are grijă să nu lipsească nimic de pe masa călătorului flămând. Chiar și coșul cu turte dospite are farmecul lui prin aromele de vatră, care te îmbie de sub ștergar. Războieni, biserica de pe umerii uriașilor Îi place să vorbească mult despre „triunghiul lui de aur”, unde se simte protejat: Hanul Răzeșilor, Mânăstirea Războieni și Schitul Țibucani. Plecăm mai întâi cu urmașul răzeșilor prin pădure, spre locul în care Ștefan a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
smulgea din pământ, se usca și apoi se ducea la topit la baltă (mai mult în apele Bașeului, dar și în celelalte ape din comună). După prelucrare firele de cânepă se torceau și se foloseau la țesutul pânzei necesare pentru ștergare, costume naționale și pânză pentru lenjerie de corp și de pat. Cânepa grosieră se folosea pentru țesutul pânzei de saci necesari în gospodărie, iar sămânța pentru preparatul renumitului lapte de buhai care se folosea mai ales în perioada Postului Mare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
zolirea în stiubei cu apă clocotită și cenușă, ghilirea la soare și , în final clătirea la o treucă de la șipotul din sat sau la o fântână cu apă curată. Din această pânză albă erau confecționate cămășile, izmenele, fețele de pernă, ștergarele, fețele de masă și alte lucruri mărunte de către gospodinele care le croiau și le coseau în casă cu o pricepere și o fantezie de invidiat. Tot în casă se țeseau lăicerele, păritarele, chingile, brâiele, traistele și sacii care, toate, intrau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ani fericiți, de a avea copii sănătoși și o casă îmbelșugată. Vorniceii și druștele scot din casă zestrea cu mișcări și pași ritmați compusă din sipet (ladă de zestre) în care sunt puse albiturile, lăincerele, scoarțe alese, 1-2 plapumi, pernele, ștergare înflorate etc., iar jocul scoaterii zestrei este însoțit de strigături ca : De trei ori pe după masă Să scoatem zestrea din casă S-o ducem la mire-acasă! La ieșirea din casă, mirele ca să poată lua mireasa, trebuie să dea vadră-ceva bani
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ostașii care luptau pe front 10 cojoace, 8 perechi de pantaloni, 6 coți de stofă, precum și suma de 291,52 lei. în afara rechizițiilor au mai predat 3 cai și o trăsură, 43 de cămăși, 33 perechi de izmene, 28 de ștergare și suma de 115 lei. Prefectura județului Dorohoi a scos de mai multe ori în evidență sprijinul acordat de populația comunei Hudeștii-Mari, ostașilor care luptau pe front, al căror moral era fortificat atunci când știau că cei de acasă nu erau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fură pe Dumnezeu. Merită un cuvânt de laudă și enoriașii din acest sat pentru ajutorul dat bisericii și preotului și felului cum fiecare în această zi s-au pregătit, ornând scena și gardurile din sat cu cele mai frumoase covoare, ștergare și carpete, precum și felului în care și-au primit oaspeții din celelalte parohii. La data de 1 noiembrie 1943 a plecat voluntar la Școala de subofițeri nr.2 din București de pe lângă Regimentul de gardă al conducătorului statului, pe care a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
hora cu grindei. Aici e hora mare și nunta. Aici am pus tei la poartă și salcie la icoană. Aici ședem pe lângă carul cu boii frumos împodobiți, ducând mireasa și zestrea ei, văzând oglinda ce alungă duhurile, pernele frumos aranjate, ștergarele, fețele de masă cusute, ori brodate, năfrămile, oghialurile, scorțarele, lăvicerele, valurile de pânză, masa și scaunele, dulapul, florile și icoana. Aici aflat-am multe din tainele lumii. Aici popa a vrut să ne taie limba, dar ne-am ascuns și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la Iisus Hristos, la Maica Precista. Pentru că aici am râs și am plâns, aici am iubit și am suspinat, aici ne-am bucurat și ne-am întristat, aici ne-am rugat pentru cei dragi, pentru că aici este icoana cea cu ștergar și busuioc și candelă aprinsă, pentru neamul nostru și pentru noi. “Haiducii” Obicei de Anul Nou la Tansa Personaje: Anul nou (Mireasa) Anul Vechi (Moșneagul) Vânătorul Turcul Căpitanul Haiducii: Bucur, Codrean, Bujor, și alți 4-5 haiduci îmbrăcați în costume naționale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să zboare). Din cloșcă trebuie să guste toți mesenii. Închinatul colacilor și darul nașilor: Vornicul aduce nașilor doi colaci mari așezați într-un lighean mare, alături de vin, orez, zahăr și darurile mirilor. Soacra mică pune la gâtul nașilor câte un ștergar lung, țesut în casă, iar nașul vorbește nuntașilor și oferă mirilor daruri și bani (începe închinatul). Închinatul nuntașilor: Deshorbotarea: Pe un scaun se așază în fața oglinzii, ținute de mire, întâi mireasa. Nașa ia voalul miresei și îl pune unei domnișoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
hora cu grindei. Aici e hora mare și nunta. Aici am pus tei la poartă și salcie la icoană. Aici ședem pe lângă carul cu boii frumos împodobiți, ducând mireasa și zestrea ei, văzând oglinda ce alungă duhurile, pernele frumos aranjate, ștergarele, fețele de masă cusute, ori brodate, năfrămile, oghialurile, scorțarele, lăvicerele, valurile de pânză, masa și scaunele, dulapul, florile și icoana. Aici aflat-am multe din tainele lumii. Aici popa a vrut să ne taie limba, dar ne-am ascuns și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la Iisus Hristos, la Maica Precista. Pentru că aici am râs și am plâns, aici am iubit și am suspinat, aici ne-am bucurat și ne-am întristat, aici ne-am rugat pentru cei dragi, pentru că aici este icoana cea cu ștergar și busuioc și candelă aprinsă, pentru neamul nostru și pentru noi. “Haiducii” Obicei de Anul Nou la Tansa Personaje: Anul nou (Mireasa) Anul Vechi (Moșneagul) Vânătorul Turcul Căpitanul Haiducii: Bucur, Codrean, Bujor, și alți 4-5 haiduci îmbrăcați în costume naționale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să zboare). Din cloșcă trebuie să guste toți mesenii. Închinatul colacilor și darul nașilor: Vornicul aduce nașilor doi colaci mari așezați într-un lighean mare, alături de vin, orez, zahăr și darurile mirilor. Soacra mică pune la gâtul nașilor câte un ștergar lung, țesut în casă, iar nașul vorbește nuntașilor și oferă mirilor daruri și bani (începe închinatul). Închinatul nuntașilor: Deshorbotarea: Pe un scaun se așază în fața oglinzii, ținute de mire, întâi mireasa. Nașa ia voalul miresei și îl pune unei domnișoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dimineața, la moș ajun” Acum repertoriul s-a îmbogățit cu alte colinde învățate la școală sau din mass media. Gazdele așteptau pe colindători cu darurile pregătite așezate în trecut în sită, iar acum în coșuri împletite din răchită, împodobite cu ștergare populare. Darurile constau în covrigi, nuci, mere, bomboane sau zahăr cubic. Uneori colindătorii făceau urări suplimentare care sunau cam așa: „Câtă șindrilă pe casă, Atâția galbeni pe masă”. Din conținutul unei astfel de urări, rezultă vechimea acestui obicei. În unele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
fetele purtau ghete cu fețe înalte care cuprindeau pulpa piciorului, în sus, spre genunchi. Pantofii nu apăruseră, iar în ținuta de sărătoare nu se purtau opincile. Nevestele tinere purtau și ele fote și ii. (fig. 16) Uneori, pe cap aveau ștergare cu dungi colorate la capete. Pe măsură ce nevestele avansau în vârstă, portul lor scădea în strălucire. Dispărea beteala din fote, iar culorile de pe ii erau mai închise. În timp de iarnă , femeile îmbrăcau zeghii lucrate din postav gros. Bătrânele purtau fote
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în lăturași, rostarul și gânjurile de susținere a rostarului. Se pomenea de ițe care puteau fi două sau patru, după cât de deasă și puternică se dorea a fi pânza. Pentru acoperitoarele de pat, care puteau fi cuverturile sau picherile, pentru ștergare mai groase se foloseau ițe suplimentare care erau ridicate cu și prin spată. Spetele, cu dinții lor, garantau finețea țesăturii dorite, după cum lățimea sulului asigura lățime a stativelor și a pânzei sau covoarelor. Cele mai fine pânzeturi mama le obținea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pictori, care au pășit cu sfială, prin ochii minții și lumina culorilor, spre un tărâm nou. Cu gânduri frumoase și simțire curată, am pornit să ne facem cunoscuți, îndreptându-ne pașii spe Bojdeuca din Țicău. Casa ne aștepta gătită cu ștergare și ouă bătute cu mărgele în strălucirea soarelui blând, primitor, cu ulcele românești pe buturugi vechi. Apoi ne-am îndreptat spre Casa Pogor, conduși de minunatul elev, Mihai Panaite, și de speciala Claudia Gherghel, încântați de grafica plină de culoare
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
sfințenie, fiecăruia, din zborul păsărilor, câte o fărâmă din el, pentru ca noi, cei care-i vedem lucrările, să fim mai blânzi, mai buni. Atingând cu dibăcie corzile sufletului, am ascultat împreună sensibilitatea trilului de ciocârlie, desenând, în înaltul cerului forma ștergarului de borangic, presărat cu picături cristaline din inimile de rubin ale micilor artiști. Activitatea “Punți între sat și oraș” ne-a dus pe glia strămoșească, pentru a prelungi fuiorul de vorbă cu străbunii, dinspre trecut spre viitor. Apoi ne-a
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
mortul trebuie să treacă peste "puntea lui Lazăr". Tot timpul cât se prohodește mortul, toți în afară de rude primesc lumânări aprinse. Mortul este condus într-un dric sau o căruță cu doi cai a unui gospodar bun, având fiecare câte un ștergar, legat cu fundiță neagră. Ștergare se pun și la cele douăsprezece sau opt "prapuri", la cruce, la colivă și a coroanele aduse de rude și prieteni. (În total se folosesc vreo patruzeci de ștergare). Gospodinele din Costișa se îngrijesc să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]