795 matches
-
o înlătură valoarea. Jalnică diversiune. Impostura poate străbate veacurile, în vreme ce valoarea poate muri necunoscută într-un colț. Mai mult, timpul poate naște artă din nimic. În crucile colorate, împodobite cu versuri, din Cimitirul Vesel, e tot atâta artă cât în ștergarele, puse pe vremuri deasupra plitei, pe care scria cu ață: „Bărbățelului să-i faci/ sărmăluțe, cozonaci”, „Pentru tine când gătesc/ Eu să știi că te iubesc”, „Păunașul codrilor/ Numai de tine mi-e dor”. Și aceste ziceri au măcar calitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
fie atât de mărunți! I se păru c-a trecut o viață de când nu mai intrase aici. Urmări scaunele înșirate pe lângă pereți, măsuțele pătrate, așezate la intervale, cu fețe de mese albe, deasupra, și sticle burduhănoase, cu gâturile înfășurate în ștergare, răsturnate în căldările cu gheață. Senzația aromată, înțepătoare și rece din cerul gurii îl făcu să-și lingă buzele și să-nghită în sec. Mirosea a rouă și rădăcini crude. Mestecă în gând gustul de pâine bună și buchetul vinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Mi-e foame, scânci viclean. Mamă, nu vrei să-mi aduci ceva? Ce să-ți aduc, că am aici tot tot ce-ți trebuie, se grăbi mama plină de zel, și se repezi spre noptiera patului, unde, învelite-ntr-un ștergar curat, se ghiceau bunătățile aduse. Atunci, lasă, o domoli el. Mănânc mai târziu. Doctorul spune că trebuie să dormi, să te refaci, îi explică Irina. Nu pot să dorm. Stai aici, o rugă el. Așază-te lângă mine pe pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
popular, unde se spune față pentru „persoană“, mai ales cu nuanța semantică de „personaj înalt“: Când moștenirea va fi lăsată la o față netrebnică (citat din Pravila de la 1814). Prosop a fost împrumutat direct din greacă, din derivatul prosópsi(on) „ștergar“ a lui prósopon „față“. Termenii românești care au sensul de „prosop“ sunt numeroși și de origini variate. Cel mai vechi este ștergar, cuvânt creat în română de la verbul a șterge (apare în Noul Testament de la Bălgrad, 1648). Tot derivate românești sunt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
față netrebnică (citat din Pravila de la 1814). Prosop a fost împrumutat direct din greacă, din derivatul prosópsi(on) „ștergar“ a lui prósopon „față“. Termenii românești care au sensul de „prosop“ sunt numeroși și de origini variate. Cel mai vechi este ștergar, cuvânt creat în română de la verbul a șterge (apare în Noul Testament de la Bălgrad, 1648). Tot derivate românești sunt ștergătoare și ștergură. Un compus românesc este mâneștergură. Alte împrumuturi sunt chindeu din maghiară (kendő) (care înseamnă și „batistă“), peșchir din turcă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
lentă, rară ca în desenele animate sau abundentă ca o blană. În nopțile de vară, însă, mă distram imaginîndu-mi câte un crucificat cu cunună de spini pe creștet, țintuit de fiecare din șirul nesfârșit de stâlpi. Costelivi și pletoși, cu ștergare umede în jurul șoldurilor, ar fi urmărit din ochii înlăcrimați scurgerea automobilelor pe strada pietruită. Doi-trei copii, cine știe de ce întîrziați până la ora aceea din noapte, s-ar fi oprit și l-ar fi privit pe Cristul cel mai apropiat, ridicîndu-și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
la toate ființele-astea dintr-o lume spectrală și pestriță, la aripile îngerilor, la ciudatul Omega melancolic dintre sprâncenele Maicii Domnului, la chipul venerabil, negricios, cu plete și barbă albă, al severului Dumnezeu... Treceam pe celălalt perete, unde, sub aceleași ștergare cusute în tinerețe de mama și de surorile ei, luceau sub sticlă alte imagini, de data aceasta în ciudate rame roz de sticlă pisată. Erau poze cafenii, galbene, sepia, cenușii, aproape șterse, cu țărani și țărănci înțepeniți sub căciuli și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vechilor jertfe de carne și sânge. Trebuiră să aștepte dimineața, care, după o noapte de veghe obștească, sub stelele înghițite de nori ca să se elibereze mai curate, mai limpezi și mai scânteietoare, de parcă ar fi fost niște pahare șterse cu ștergare de borangic, se arăta ca o jerbă de flăcări. Ochii țăranilor care-și frecau fețele cu zăpadă luceau roșii și rotunzi ca ai păsărilor. Și chiar păreau, în cămeșoaiele lor albe, cu mâneci largi, un cârd de păsări mari de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
locatarilor curții era limitată în privința botezării orătăniilor imperiale. Pompilia era o curvuliță dmtr-o curte vecină, care ieșea zilnic, pe înserat, cu poșeta pe umăr, la vânătoare de bărbați; cât despre Păunaș, cam toți aveau în bucătărie, deasupra mașinii de gătit, ștergare cusute parcă de chiori, cu ciobani cântând din caval sau țărăncuțe torcând la gura sobei, în jurul cărora scria cu litere strâmbe și fără ortografie: Unde este pace și lui D-zeu îi place" sau "Păunașul codrilor spunemi de cine mie
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
tifon, și curând rânjetul lui larg sclipi din nou ca la "Gorgonzola". Fetele aduseră țuică și nuci. Negrului îi fugeau ochii pe icoanele de pe pereți, pline de balauri și îngeri militari, de poze îngălbenite în rame de sticlă pisată, de ștergare de borangic: Tătica și Mămica erau în dimineața aceea plecați la Bolintin, și-aveau să se-ntoarcă noaptea târziu sau a doua zi. Pe-atunci încă aveau căruță cu doi cai suri, grași și frumoși, ajunși destul de bătrâni, când, peste
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
peste fețele în clarobscur ale surorilor. Negrul aproape că pierise în beznă, lăsîndu-și doar ochii rotunzi și dinții să mai lucească în aerul tot mai stins al odăii. Fecioara și Sf. Gheorghe, arhanghelii și pozele cu tătica în primul război, ștergarele de borangic consunau ciudat cu substanța poveștii, căci toate credințele pământului adăposteau ochiuri fierbinți de magie, cum și orice grozăvie vrăjitorească își găsea până la urmă calea în unicul și înfricoșatul zeu, olarul, țesătorul sau inginerul genetic sau savantul nebun sau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
altfel de lumină, din cergile de pe patul cu picioarele de țăruși, din scăunașele cu trei picioare, din măsuța rotundă pe care rămăseseră firimituri de mămăligă, din pozele galbene din ramele de sticlă pisată de pe pereți. Maria privea, cu gândurile aiurea, ștergarele de pe pereți: unele le țesuse chiar ea, înainte de război. Sub ele, bietele iconițe de hârtie, litografiate în sineală și magenta, erau acum mandale încărcate de putere. Mai ciocniră cănițele de țuică, mai sparseră niște nuci... Peste ani, Mir-cișor avea să
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ruginite, coborî aproape prăbușindu-se scara de fustei negeluiți și se-nchise cu fabuloasa ei pradă-n odaie. Desfăcu pe pat largile aripe străbătute de nervuri ca de frunză, ce umplură patul și se ridicară peste pereți, acoperind icoanele și ștergarele de borangic. Fata nu știa pe atunci că mai toate muierile din sat ascundeau prin cufere legate cu cercuri de fier bucăți din aripile marelui fluture, ale marelui bivol înaripat lung de patruzeci de pași pe care, cu ani în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
smălțate, ce purtau ca semne soarele, luna, păsări măiestre și brăduți, duduiau și-n odaie era cald ca sub plapomă. La masa-ncărcată stăteau oameni și muieri, cu fețele rumene de rachiu, spunând snoave și cimilituri. Pe pereți întindeau aripele ștergare de borangic. Vasili stătuse și el la masă, mai spre coadă, și curând râdea și el, cu gura plină de caltaboși, cu ochii lăcrimând de la spirtul tare de prună. Se iviră lăutari și mesenii lăsară străchinile și paharele. Câte doi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-și turteau aureolele unele-n altele, toți în straie de azur și purpură, toți pe un fond siniliu scrijelit cu un scris strâmb. Pozele de pe același perete, colorate cu mâna, înfățișînd militari și țărănci, în rame de sticlă pisată sub ștergare de borangic, odaia umbroasă cu pământ pe jos, lampa cu sticlă din perete, oglinda înclinată și grinzile cu busuioc ale tavanului, crengile părului, pline de pere mălăiețe ciugulite de păsări, bătând în geamul îngust și zăbrelit, toate acestea-nsemnau pentru Mircișor
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
șifonierelor, studiourilor și aparatelor electrice de uz casnic. Casa are și o funcție religioasă, majoritatea gospodăriilor având un mic altar cu icoane, candelă, cărți de rugăciune, buchet de busuioc, aghiasmă. Interiorul unor case mai vechi este o adevărată expoziție de ștergare, altădată din borangic, iar acum din bumbac, decorate cu motive geometrice, zoomorfe, antropomorfe sau vegetale, covoare, țoale-macaturi și obiecte de îmbrăcăminte. În exterior, casele vechi sunt văruite cu var cu chindros (albastrul cerului), iar casele noi, cu patru-cinci camere, majoritatea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
soție, fiică, bunică. Culegerea plantelor cu diverse întrebuințări, pregătirea hranei, păstrarea și conservarea produselor alimentare, prelucrarea lânii, a cânepei, a inului, a firelor de mătase, confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte, a covoarelor, a țoalelor, a macaturilor, a plapumelor, a pernelor, a ștergarelor, a fețelor de masă, a cearșafurilor, a sacilor etc. Torsul, depănatul și țesutul sunt ocupații preponderent feminine, dar și băieții sau, uneori, bărbații le acordau sprijinul. În responsabiltatea femeii intră și confecționarea unor obiecte etnografice de folosință uzuală. Femeia are
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
țărăncilor noastre s-a manifestat cel mai bine. Ele dau viață casei țărănești, funcțiile lor fiind multiple: îmbracă casa, acoperind pereții cu lăicere sau covoare puse pe laiță sau perete; pe paturi puneau cuverturi subțiri (făcute din macaturi), pe pereți ștergare, pe mese fețe de masă, toate având un caracter decorativ. Pe patul din camera cea bună (sufragerie) se așezau toate țesăturile una peste alta, plapumele și pernele, formând zestrea gospodinei. Portul popular Climatul cu ierni aspre și veri călduroase i-
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
această obligație. Se aduceau doi colaci mari, o sticlă cu rachiu, un batic pentru nașă, o cămașă pentru naș, orez, zahăr, sare, săpun, colonie (parfum). Toate erau aduse într-o covată nouă sau într-un lighean și acoperite cu un ștergar nou. Cu această ocazie se rostesc versurile: „... în dosul colacilor Stă ocolul vacilor Coșarul oilor Poiata păsărilor La cina d-voastră Ce vă lasă inima să dați : O vacă cu clopoței, O oaie cu miei, O scroafă cu purcei, O
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vă iubiți împreună Un trai bun să vă răsfețe Până la adânci bătrânețe. Dar și voi, adunare, Ziceți a voastră urare Să trăiască-n fericire Ziceți: «AMIN să le fie!» Și-acum voi primi De la cinstita mireasă O basma frumoasă, Un ștergar frumos. Iar de la cinstitul mire Un pahar de vin. Iar de la nuni și socri mari Voi primi și gologani. Iar de la Dumnezeu: AMIN!” Mirii sărută mâna socrilor mari și mici, mâna nașilor. Se aduce o farfurie cu patru bucăți de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
anunțat prin tragerea clopotelor de la biserică de trei ori pe zi, prin doliul așezat deasupra ușii de la intrare. Femeile poartă părul despletit și sunt îmbrăcate în negru, iar bărbații nu se rad 40 de zile. În cameră sunt acoperite cu ștergare oglinzile sau alte obiecte „de bine”. Rudele mortului pregătesc cele 24 de punți, adică țesături din val și ștergare care se dau de pomană împreună cu un colac, o lumânare și o cutie de chibrituri. „Buclucurile” aduse de la biserică sunt împodobite
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
poartă părul despletit și sunt îmbrăcate în negru, iar bărbații nu se rad 40 de zile. În cameră sunt acoperite cu ștergare oglinzile sau alte obiecte „de bine”. Rudele mortului pregătesc cele 24 de punți, adică țesături din val și ștergare care se dau de pomană împreună cu un colac, o lumânare și o cutie de chibrituri. „Buclucurile” aduse de la biserică sunt împodobite cu câte un ștergar țesut, bani, colac și lumânare. Nu lipsește pomul încărcat cu bunătăți: mere, nuci, porumbei din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
obiecte „de bine”. Rudele mortului pregătesc cele 24 de punți, adică țesături din val și ștergare care se dau de pomană împreună cu un colac, o lumânare și o cutie de chibrituri. „Buclucurile” aduse de la biserică sunt împodobite cu câte un ștergar țesut, bani, colac și lumânare. Nu lipsește pomul încărcat cu bunătăți: mere, nuci, porumbei din aluat, bomboane, precum și colivele din grâu ornate cu chipul Maicii Domnului. Se fac de asemenea pomene - colaci și diverse ornamente din făină de grâu. Sicriul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
într-o vană mai mare, ce avea pe ea, sculptate în relief, trupuri goale de bărbați și femei. în vreme ce conducătorul burgund fixa cu privirea mozaicurile de pe pardoseală, un servitor tânăr îl freca energic pe pielea înroșită de pe umeri cu un ștergar cu broderii ample, multicolore, cu desene celtice. îmbrăcămintea sa, împachetată cu grijă, stătea pe un scăunel de marmură, aproape de perete, lângă care aștepta un alt servitor, atent la orice semn, cât de mic. Intrând în camera plină de aburi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-o moșul. Cât ai bate din palme, bătrânica ne-o pus în față o bucată de brânză și un dărăb de mămăligă. Alături, un ulciuor cu apă. Nu ne venea să credem. Am făcut cruce și ne-am așezat lângă ștergarul cu bunătăți... „Doamne Dumnezeule! De când nu am mai văzut așa ceva în fața ochilor!” - mă gândeam, în timp ce mâncam cu atenție, să nu mă înec... Ne-am odihnit puțin și apoi, până o venit bătrâna cu mâncarea, noi am terminat treaba... Se lăsa
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]