1,581 matches
-
Racoviță și Nicolae Mavrocordat, apoi Rakoczi și lângă acesta era trecut numele emisarului său Talaba, având în paranteză mențiunea intrigant; cu majuscule frumos rotunjite era scris marele vizir, câteva nume ale boierilor băjeniți în Ardeal și în sfârșit ultimul, Constantin Știrbei, cel ce furase în vremea lui Șerban Vodă banii pentru ovăzul cailor. Numele lui Știrbei era subliniat cu trei linii. Mihai cu mâna tremurând dădu la o parte prima foaie; dedesubt, un teanc cam de douăzeci, treizeci de foi scrise
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
având în paranteză mențiunea intrigant; cu majuscule frumos rotunjite era scris marele vizir, câteva nume ale boierilor băjeniți în Ardeal și în sfârșit ultimul, Constantin Știrbei, cel ce furase în vremea lui Șerban Vodă banii pentru ovăzul cailor. Numele lui Știrbei era subliniat cu trei linii. Mihai cu mâna tremurând dădu la o parte prima foaie; dedesubt, un teanc cam de douăzeci, treizeci de foi scrise mărunt conțineau un fel de transcriere a actelor de propri etate pentru moșiile lui Brâncoveanu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Doamne ferește, se pomeni spătarul Mihai exclamând, pe când era la un ospăț domnesc. —Ți-o fi părând rău după clanțe, se miră marele stolnic Constantin. Și ca și cum ar fi știut despre ce este vorba, se băgă neîntrebat și marele ban Constantin Știrbei, văr după mamă cu Ștefan Vodă: — Cine spune că au luat clanțele? Nu le-au luat, sunt la locul lor, doar vulturii de aur i-au scos din lucrătură, i-au tras ușurel cu un clește, că erau de aur
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
am liniștit. Clanțele erau ciocănite la Brașov și filigranul de deasupra e de argint făcut la porunca lui Constantin Voievod după desenele mele, fiecare odaie cu altă floare și altă lucrătură, nu erau patru la fel... Fu rândul lui Constantin Știrbei, cel care în urmă cu treizeci de ani fusese în primejdie să-și piardă brațul drept pentru că furase ovăzul cailor domnești, să se mire: — Hm! Dacă pentru niște amărâte de clanțe de ușă a fost atâta bătaie de cap și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fiind viața lui, iar spătarul Mihai apreciind că și de data aceasta sforile va trebui să le tragă tot el, se lăsă greoi într-un jilț, pecetluindu-și gândurile în spatele buzelor strânse. Se gândeau cu toții cum să facă. — Banul Constantin Știrbei..., șopti pe gânduri marele spătar. — Da, da, Constantin Știrbei, se bucură stolnicul, pentru că într-o clipă înțelese că acesta era omul de care aveau nevoie. Doamna Păuna făcu câțiva pași, deschise ușa și porunci unui dorobanț să-l aducă din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de data aceasta sforile va trebui să le tragă tot el, se lăsă greoi într-un jilț, pecetluindu-și gândurile în spatele buzelor strânse. Se gândeau cu toții cum să facă. — Banul Constantin Știrbei..., șopti pe gânduri marele spătar. — Da, da, Constantin Știrbei, se bucură stolnicul, pentru că într-o clipă înțelese că acesta era omul de care aveau nevoie. Doamna Păuna făcu câțiva pași, deschise ușa și porunci unui dorobanț să-l aducă din sala ospățului pe domnia sa banul Constantin Știrbei. Banul intră
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
da, Constantin Știrbei, se bucură stolnicul, pentru că într-o clipă înțelese că acesta era omul de care aveau nevoie. Doamna Păuna făcu câțiva pași, deschise ușa și porunci unui dorobanț să-l aducă din sala ospățului pe domnia sa banul Constantin Știrbei. Banul intră în spătărie și, deși bătrân, mersul său elastic și expresia șireată a feței stârniră admirația spătarului. — În cât timp poate să ajungă domnia ta la Stambul? spuse doamna Păuna direct, după ce răspunse la salutul lingușitor al vărului prin alianță
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a ridicat la Sâmbăta. Mi-am făcut copie după diplomă încă atunci când a venit de la Viena. Până pleci, o să ți-o dea dumnealui fratele nostru Mihai. Lași să se înțeleagă că avem multe hârtii împotriva Brâncovenilor. — Mă gândeam..., se codi Știrbei, cum o să ajung la Damad Ali Pașa așa, cu mâinile goale? — Or să fie și plocoane, n-avea grijă, pentru toți, se grăbi să intervină vodă Ștefan. — Dar să fie cam ca cele brâncovenești, măria ta, că altă greutate au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doi se ceartă, al treilea câștigă. După câte știu, Mihai Racoviță, cumnatul Cantemireștilor, deși ostatic la Istanbul, stă gata, gata să vină domn aci. Stolnicului nu-i plăcură deloc cele două intervenții ale rudelor sale, nici cea a nepotului Constantin Știrbei relativ la darurile și bacșișurile care trebuiau date demnitarilor otomani, nici cea a fratelui său Mihai care, atrăgând atenția asupra intrigilor ce le țeseau diverșii așa-ziși pretendenți la domnie, părea că dorea să minimalizeze iminența întoarcerii Brâncovenilor în cazul în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de încredere care o să mă însoțească pe drum și la Stambul, se pricepe la cai. Cine pleacă înaintea noastră să vestească poștele pentru doi cai. Într-un ceas sunt aci gata de plecare, să fie totul pregătit, mai adăugă banul Știrbei ieșind pe ușă. Rămași singuri Cantacuzinii între ei, o stânjeneală grea îi făcea pe fiecare dintre cei patru să-și audă zvâcnind sângele. Spătarul fu primul care nu mai suportă și rupse tăcerea: — Ar fi bine ca ospățul din sala
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu mâna în direcția în care era biserica Radu Vodă, este priveghi mare cu vlădica Antim, duceți-vă rogu-vă și domniile voastre. Priveghi mare, cu prinoase multe de pâine, vin, pere văratece și cireșe pietroase. De la Curte acum pleacă nepotul Știrbei spre Istanbul. Și-a luat o slugă care să se priceapă la cai; de, dânsul se pricepe doar la ovăzul cailor..., gândea păcătos spătarul, așa că-și făcu semnul crucii, hotărât să urmeze îndemnul preotului și să treacă dincolo la mânăstire
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
amăgire, pentru că averea Brâncovenilor consta în imensele lor moșii, în herghelii și turme pe care marele vizir nu le putea confisca. Aurul Brâncovenilor a existat, dar niciodată atât cât se credea acum la Istanbul. Stolnicul l-a trimis pe banul Știrbei ca să întrețină acest mit și să abată ancheta spre aflarea locurilor unde se găsesc depuși banii domnitorului. Evident dacă s-ar urmări ancheta participării lui Brâncoveanu la trădarea turcilor de către marele spătar Toma Cantacuzino, primele capete care ar cădea ar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Brâncoveanu și unde, pentru ca justiția otomană declarându-l trădător să-l execute iar averea să i se confiște. Înainte ca domnitorul cu întreaga lui familie să fie arestați din nou, chiar în seara care a premers acest trist eveniment, banul Știrbei l-a invitat pe el, patriarhul Ierusalimului, la cină. Printre zâmbete și vorbe amabile, banul i-a dat să înțeleagă că Io Ștefan Voievod are pregătite documente compromițătoare la adresa domnului mazilit și că nu se știe câte capete vor cădea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o bună impresie. Descrierile favorabile orașului au fost scrise, evident, sub efectul acestei perspective. Din Turnul Pompierilor, dacă privirea coboară spre nord, nu mai avem în fața ochilor un miraj amăgitor, ci o realitate încântătoare frumoasa grădină Cișmigiu. Prinții Bibescu și Știrbei au scos această perlă din mlaștini insalubre odinioară, secate din ordinul lor distrugerea unui focar de infecție și transformarea lui într-un loc de agrement, nu e aceasta o dublă binefacere pentru București? Astăzi, terenurile mlăștinoase asanate, traversate de o
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
teatru franțuzesc • Baluri unde nu se dansează • Baluri unde se dansează • Obiceiuri neprimitoare, cauza acestora • Fizionomia și toaleta româncelor Teatrul e principala clădire din București. Început în 1847, întrerupt din lipsă de fonduri, reluat la suirea pe tron a domnitorului Știrbei, a fost terminat în 1854. Construit de un arhitect german după modelul micșorat al Scalei, e totuși destul de spațios și suficient pentru nevoile populației. Se povestește, cu privire la construcția acestui teatru, că, sub pretextul de a face rost de grinzi și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
blânde și de amabile. Din păcate, ilustrul domn de Kiseleff nu a lăsat nimănui moștenire aici mâna sa de fier înmănușată în catifea. Printre foștii hospodari există totuși unul a cărui domnie a lăsat amintiri adânci: e vorba de prințul Știrbei; am auzit adesea pomenindu-i-se numele. Capitolul 3 Dubla alegere a prințului Cuza Unirea Principatelor Alegerea unui singur domn determină unirea Provinciilor • Neprevăzutul își joacă rolul la Iași, precum și la București • Noul domn aclamat cu frenezie • Începuturile dificultăților • Instabilitatea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fără cinci voturi. La București dificultățile fură aceleași, cu excepția discuțiilor, care fură mai aprinse, și a opozițiilor, mai categorice; alegătorii își împărțeau voturile între o duzină de candidați, dintre care cei mai serioși erau ultimii trei hospodari, Alexandru Ghica, frații Știrbei și Bibescu, reprezentând vechiul partid, și generalul Golescu, unul dintre vechile nume dragi țării, reprezentând partidul liberal. Pentru a pune capăt acestor dezbateri, un deputat liberal, dl Boerescu, urcă la tribună și făcu apel la bună înțelegere și ceru adoptarea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
drept la Paris 22 de persoane din Moldova și Valahia. Era vorba de 17 licențiați (Petre Manega, Ion Filipescu, Mihail Anagnosti, Nicolae Docan, Alexandru Rosetti, Alexandru Hrisoscoleu, Anastasie Urianu, Dumitru Brătianu, Alexandru și Grigore Romalos, Grigore Cantacuzino, Constantin Haralambie, Gheorghe Știrbei, Gheorghe Crețeanu, Nicolae Zătreanu, Scarlat Fălcoianu, Gheorghe Dumitru Vernescu) și 5 doctori în drept (Gheorghe Costaforu, Constantin Bosianu, Gheorghe Cantacuzino, Vasile Boerescu și Gheorghe Ion Vernescu). Apud Pompiliu ELIADE, "Din arhivele Școalei de Drept dela Paris", în Viața Nouă, i
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
domolit la Iași și în Moldova, datorită energicelor măsuri luate de administrația generalului Kiseleff de întărire a carantinelor și de evacuare a populației din centrele urbane aglomerate. În acest sens este prețioasă și mărturia marelui vornic din Țara Românească Barbu Știrbei (viitorul domn), care, într-un raport din 1832, adeverea următoarele: "Holera făcuse întîi grozavă pustiire în Moldova, în momentul când Președintele plenipotențiar [Kiseleff] se afla la Iași, oraș care are un focar de miasme perpetue în apa mlăștinoasă a Bahluiului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a produs ravagii asemănătoare. 2. Spaimele din Țara Românească În mod inevitabil, cu toate severele măsuri adoptate pentru stăvilirea epidemiei, ea s-a dezlănțuit cu furie în luna iunie 1831 și în Țara Românească. Din raportul înaintat de vornicul Barbu Știrbei generalului Kiseleff, în 1832, aflăm că, la ivirea holerei, "niciodată flagelul n-a fost așteptat cu atâta frică ca atunci, din pricina teroarei pe care o insuflase jertfele aduse în țările vecine; în nici o țară nu se făcuse atâtea încercări, cu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
iunie/2 iulie, cancelistul agenției austriece Hiller, refugiat la Sibiu, îl informa pe cancelarul Metternich despre întoarcerea vicepreședintelui Divanurilor, generalul Mirkovici, la București spre a întări măsurile administrative, creând un adevărat triumvirat ca autoritate supremă, alcătuit din marii boieri Barbu Știrbei, Gheorghe Filipescu și Aleco Vilara, pentru a adopta măsurile necesare întru apărarea Capitalei 89. Cu toate precauțiunile luate, se știe că holera a izbucnit la București pe ziua de 22 iunie/4 iulie, stărnind o adevărată panică. Peste alte două
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
său adresat generalului Sébastiani, la 25 septembrie/7 octombrie, arăta că holera a provocat mai puține ravagii ca în Moldova, dar a lăsat urme adînci: sate întregi decimate, scumpetea produselor alimentare și împuținarea lor131. La rândul său, marele vornic Barbu Știrbei, în raportul adresat generalului Kiseleff în 1832, asupra stării Țării Românești, după ce a amintit că epidemia de holeră se ivise la hotarul dinspre Moldova la 22 mai/3 iunie, atingând Bucureștii la 22 iunie/4 iulie, ca apoi să se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de către prima și cea mai grozavă epidemie de holeră, la 1831, ne putem referi atât la raportul generalului Kiseleff din 1 ianuarie 1834, privind administrația sa în țările noastre între 1829-1833, cât și la cel din 1832, al vornicului Barbu Știrbei, de care am mai amintit. Generalul atestă că, din populația Moldovei și a Țării Românești, ridicîndu-se la 2 871 162 de locuitori, s-au îmbolnăvit 33 560, din rândul cărora au murit 20 218, revenind un bolnav la 45 de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
retrage trupele peste Prut și a evacua Principatele, Turcia i-a declarat război, la 4/16 octombrie, fiind sprijinită de puterile maritime, Franța și Marea Britanie, ale căror flote s-au deplasat spre Dardanele 353. Dată fiind noua conjunctură, domnitorii Barbu Știrbei, al Țării Românești, și Grigore al IV-lea Al. Ghica, al Moldovei, s-au retras de la conducerea Principatelor, la 17/29 și, respectiv, 18/30 octombrie, iar pentru a-și păstra neutralitatea în cadrul conflictului care opunea puterea protectoare celei suzerane
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pe teritoriul lor. Trupele otomane ale lui Omer Pașa au ținut sub ocupație Principatul muntean, împreună cu cele austriece, până în decembrie 1854, când le lasă singure numai pe acestea din urmă, iar din Moldova se retrag în septembrie 1855; domnitorii Barbu Știrbei și Grigore al IV-lea Alexandru Ghica s-au înapoiat, la rândul lor, în Țara Românească și Moldova, reluând frâiele guvernării, sub dubla tutelă austro-turcă, la 23 septembrie/5 octombrie și, respectiv, la 2/14 octombrie 1854. Comandamentul suprem austriac
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]