1,589 matches
-
mai făcea parte și Gheorghe Grigorovici. Spre sfârșitul vieții sale el a simpatizat cu comunismul dar nu a fost niciodată membru al Partidului Comunist din România. În anul 1940, pictorul Băncilă s-a mutat cu familia la București pe strada Știrbei Vodă, nr. 111, într-o casă veche cu curte și copaci. Pereții noii locuințe din București erau încă tapetați cu ultimele lucrări ale maestrului în anul 1954. Octav Băncilă a decedat în data de 3 aprilie 1944 ca urmare a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Tot din ghips e facut, ca în interior era vorba să sada. De-asta n-a rezistat la ploi și zapezi“, a spus tânți Tăvița istoria celebrităților îngrămădite în curtea ei. Înșirate în cerc, statuile se privesc unele pe altele. Știrbe de ani si uitare, isi vorbesc, fără cuvinte, despre cel care le-a dat naștere... Până acum șase ani, curtea această din ulița Panaghiei, comuna Calopar, semăna mai mult a muzeu: era mereu plină de lume. Din sat, din împrejurimi
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
succesele formației bleu-albastre din campionatele 1955, 1956 și 1957-1958, el fiind acela care a adus echipei mulți suporteri. Lotul Progresului la prima apariție în primul eșalon i-a inclus pe : Popovici, Gică Andrei, Bratu, Paraschiv, Soare, Colosi, Ciocea, Banciu, Cosma, Știrbei, Cacoveanu, Fusulan, Dragomir, Dobrescu, Crutiu, M. Smărăndescu, Tănase, Mihăilescu, E. Iordache. Antrenorul acelei echipe a fost Ioan Lupaș. În campionatul anului 1956 echipa nu s-a bucurat de succesul din precedenta ediție. Plecarea sau retragerea unor jucători precum: Gică Andrei
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
a ajuns în finala Cupei împotriva Științei Timișoara, pe care o învinsese în campionat cu câteva zile înainte cu scorul neverosimil de 7-0. Cum în fotbal însă, nici un meci nu seamănă cu altul, echipa Progresului: Mândru - Dobrescu, Caricas, Ciubotaru - Ciocea, Știrbei - Oaida, Smărăndescu, Ozon, Dinulescu, Penita Moldoveanu, s-a văzut condusă cu 1-0 în minutul 37, printr-un gol marcat de Cadariu. Dominarea cvasi-permanentă a echipei bleu-albastre n-a adus și modificarea așteptată a tabelei de marcaj. Așa s-a încheiat
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
înregistrat pagube mari la zeci de clădiri: la Ateneul Român, Teatrul Național, Opera, pe tot parcursul Căii Victoriei, la Casa de Depuneri, Palatul Poștei, Palatul Justiției, în str. Lipscani, biserica Popa Tatu s-a dărâmat; la Marele Stat Major (str. Știrbei Vodă), statuia generalului Cernat a căzut de pe soclu, iar toate ceasurile publice s-au oprit. O serie de personalități și-au pierdut viața în cutremurul din 1940, printre care s-a aflat și I. Vasilache, compozitor și cântăreț la modă
Cutremurul din 1940 (România) () [Corola-website/Science/302066_a_303395]
-
vârsta de 2 ani, iar mama lui a fost nevoită să-și crească cei doi fii cu mijloacele reduse pe care i le permitea pensia soțului ei. În perioada 1902 - 1906 urmează cursurile școlii primare " Cuibul cu barză", de pe Strada Știrbei Vodă din București iar apoi, în perioada 1906 - 1914 frecventează cursurile Liceului "Gheorghe Lazăr" din București. În 1913, pe când era încă în liceu, începe să colaboreze la diferite ziare cu articole de politică externă. Intenționând să urmeze aceeași carieră cu
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
unei] sore mai mică decât mine". După o timpurie ucenicie (1848-1850), în atelierul pictorului ceh Anton Chladek, lucreaza icoane pentru bisericile din Băicoi și mănăstirea Căldărușani. În 1856 realizează compoziția istorică "Mihai scăpând stindardul", pe care o prezintă domnitorului Barbu Știrbei, împreună cu o petiție prin care solicită ajutor financiar pentru studii. În anii 1856-1857 pictează biserica nouă a mănăstirii Zamfira (județul Prahova), apoi, până în anul 1859 biserica mănăstirii Agapia, iar între 1859-1861 biserica parohială din Puchenii Mari, Prahova (cu excepția tamburului turlei
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
iunie 2014 în 3D varianta dublată și varianta subtitrată, fiind distribuit de Odeon Cineplex. Au trecut cinci ani de când vikingii și dragonii trăiesc în bună pace pe insula Berk. În timp ce prietenii lor se întrec în curse pe dragoni, Sughiț și Știrbul sfârtecă cerurile, călătorind unde nimeni din neamul lor n-a mai ajuns. Una din aventurile lor îi aduce la o peșteră plină de dragoni sălbatici conduși de un lider misterios, iar pacea este din nou pusă în pericol. Sughiț și
Cum să îți dresezi dragonul 2 () [Corola-website/Science/332204_a_333533]
-
sfârtecă cerurile, călătorind unde nimeni din neamul lor n-a mai ajuns. Una din aventurile lor îi aduce la o peșteră plină de dragoni sălbatici conduși de un lider misterios, iar pacea este din nou pusă în pericol. Sughiț și Știrbul trebuie iarăși să lupte pentru ceea ce cred, dându-și seama că numai împreună au puterea de a schimba o dată pentru totdeauna viitorul oamenilor și-al dragonilor deopotrivă. McDonald's România a introdus o ediție specială a meniului pentru copii Happy
Cum să îți dresezi dragonul 2 () [Corola-website/Science/332204_a_333533]
-
al dragonilor deopotrivă. McDonald's România a introdus o ediție specială a meniului pentru copii Happy Meal dedicată filmului "". Jucăriile din meniu, ilustrând personajele din film, au fost disponibile în toate restaurantele McDonald's, în limita stocului disponibil, după cum urmează: "Știrbul", "Gheruțe săltărețe" și "Spate Zimțat" în prima săptămână, 27 iunie-3 iulie 2014, "Gheruțe de înhățat" , "Coada-Spin" și "Colț de Foc" în săptămână a doua 4-10 iulie, , "Arțăgosul" și "Spaima Norilor" în săptămâna a treia 11-17 iulie, iar în cea de-
Cum să îți dresezi dragonul 2 () [Corola-website/Science/332204_a_333533]
-
a porții de intrare pe sub turnul clopotniță al mănăstirii: "„Această poartă s-a ferecat cu toată cheltuiala Cuviosului Kir Ștefan, năstornic al acestei Sfinte Mănăstiri iulie 15 leat 7221 [1712]"". În 1852 a fost refăcută pictura prin contribuția domnitorului Barbu Știrbei și prin strădania arhimandritului mănăstirii Eufrosim Poteca. O pisanie în pridvor peste intrare afirmă: "„Această reparație a zugrăvelii, după stilul original, s-a făcut cu bunăvoința Înălțimei Sale Barbu D. Știrbei, Prințul stăpânitor a toată Țara Românească, slobozind cheltuiala din
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
1852 a fost refăcută pictura prin contribuția domnitorului Barbu Știrbei și prin strădania arhimandritului mănăstirii Eufrosim Poteca. O pisanie în pridvor peste intrare afirmă: "„Această reparație a zugrăvelii, după stilul original, s-a făcut cu bunăvoința Înălțimei Sale Barbu D. Știrbei, Prințul stăpânitor a toată Țara Românească, slobozind cheltuiala din Casa Centrală și prin osârdia Cuvioșiei Sale, Arhim. Eufrosin Poteca, eugumenul acestei Sfinte Mănăstiri de la Gura Motrului, la anul 1852, zugrav Niță Stoenescu."". Refacerea picturii a însemnat în epocă o repictare
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
măcinat coajă de brad, o școală mixtă înființată în 1865 la Brusturoasa, două biserici ortodoxe (la Brusturoasa și Palanca) și una catolică la Ciugheș, iar principalii proprietari de pământuri erau D. Ghica, Eug. Ghica, N. Ghica și prințul Al. B. Știrbei. Anuarul Socec din 1925 îi consemnează o populație de 3360 de locuitori în satele Brusturoasa, Burucnișu, Camianca, Ciugheș, Cuchinișu, Palanca, Popoiu, Surdu și Pârâul Ursului. În 1931, satele Palanca, Ciugheș și Popoiu s-au separat și au format comuna Palanca
Comuna Brusturoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300660_a_301989]
-
a cocardei și a eșarfelor tricolore nu am urmat duhul de imitație sau de modă”. După înfrângerea revoluției, se revine la vechile steaguri, iar revoluționarii sunt persecutați pentru vina de a fi purtat însemnele tricolore revoluționare. În 1849 domnitorul Barbu Știrbei a adoptat un nou model pentru drapelele de luptă, păstrând însă dispoziția orizontală a culorilor și schimbând doar elementele decorative. Acest model, asemănător ca aspect cu cel din 1834, va fi în vigoare până în 1856. În timpul căimăcămiei de trei, locțiitorii
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
crescut treptat, ajungând la o cifră de școlarizare la aproximativ 60-70 elevi pentru fiecare dintre anii de studii. În anul 1880 școala a fost mutată la Mănăstirea Dealu, iar în 1884 la Mănăstirea Bistrița, în clădirea care aparținuse domnitorului Barbu Știrbei, primind denumirea de „Școala subofițerilor de la Bistrița”. Începând cu anul 1885, profilul acesteia a fost completat cu o secție în care se pregăteau viitorii ofițeri de administrație din rândul subofițerilor, iar în anul 1890 i s-au adăugat și profilele
Școala Subofițerilor de la Bistrița () [Corola-website/Science/335005_a_336334]
-
după fiecare antrenament, Hiccup se întoarce în pădure pentru a-și petrece timpul cu dragonul. Acesta nu mai poate zbura din cauza că în urma accidentului și-a pierdut o parte din coadă. Împrietenindu-se cu dragonul, pe care îl numește Toothless (Știrbul), Hiccup îi construiește o coadă artificială pe care învață să o controleze. Cu ajutorul cunoștințelor pe care le câștiga dresându-l pe Toothless , Hiccup devine foarte priceput la antrenamentele cu dragonii câștigând respectul colegilor și trezind gelozia lui Astrid, care devine
Cum să îți dresezi dragonul () [Corola-website/Science/319778_a_321107]
-
a logiilor, situată în registrul bel-etajului. Materialele durabile folosite, piatra și cărămida aparentă, contribuie esențial la punerea în valoare a detaliilor elegant desenate. Monumentală și expresivă, clădirea muzeului constituie un reper major al Șoselei Kiseleff, traseu definitoriu al Capitalei. Palatul Știrbei - arhitect francez Michel Sanjouand, construit în 1835. Caracterul neoclasicist al palatului Știrbei este respectat și de modificările efectuate în 1881, după proiectul arhitectului austriac J. Hartman. Acestor modificări li se datorează fațada împodobită de cariatide și aripile laterale supraînălțate. Muzeul
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
aparentă, contribuie esențial la punerea în valoare a detaliilor elegant desenate. Monumentală și expresivă, clădirea muzeului constituie un reper major al Șoselei Kiseleff, traseu definitoriu al Capitalei. Palatul Știrbei - arhitect francez Michel Sanjouand, construit în 1835. Caracterul neoclasicist al palatului Știrbei este respectat și de modificările efectuate în 1881, după proiectul arhitectului austriac J. Hartman. Acestor modificări li se datorează fațada împodobită de cariatide și aripile laterale supraînălțate. Muzeul Județean de Artă Prahova - clădirea este realizată în stil clasic, și a
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
edificat în spiritul baroc, specific civilizației occidentale europene a acelor vremuri. Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaște câteva momente de referință: primul este legat de numele ctitorului Șerban Cantacuzino (1678-1688); al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Știrbei (1849-1853,1854-1856) care, în 1852, îl reface și modernizează redecorând palatul domnesc, care a devenit reședința să de vară. Totodată, pentru a înlesni legătură cu Capitala, domnitorul Știrbei a tăiat un drum nou, care a secționat marele domeniu al mănăstirii
Muzeul Național Cotroceni () [Corola-website/Science/308858_a_310187]
-
Șerban Cantacuzino (1678-1688); al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Știrbei (1849-1853,1854-1856) care, în 1852, îl reface și modernizează redecorând palatul domnesc, care a devenit reședința să de vară. Totodată, pentru a înlesni legătură cu Capitala, domnitorul Știrbei a tăiat un drum nou, care a secționat marele domeniu al mănăstirii, despărțind astfel zona domneasca de cea a viitoarei Grădini Botanice, ale cărei începuturi datează din 1860; urmează edificarea palatului princiar (1893-1895), de către arhitectul francez Paul Gottereau, dar, din
Muzeul Național Cotroceni () [Corola-website/Science/308858_a_310187]
-
aparținând clubului „Steaua” și dezafectat în același an. Muzeul urma să fie o clădire enormă cu 7 etaje, compusă în realitate din două corpuri cu aceleași dimensiuni dispuse în oglindă. Intrarea principală în muzeu urma să se facă prin Strada Știrbei Vodă. Până în 1989, structura de rezistență a construcției era gata, dar compartimentarea interioară, lucrările de instalații și amenajare interioară nu începuseră încă. Pe 23 august 1989, Nicolae Ceaușescu a privit din balconul principal al edificiului parada de Ziua Națională, când
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
defilat prin fața lui armata, pionierii și sportivi celebri din vremea respectivă. După Revoluția din Decembrie 1989 lucrările au fost abandonate. În 1992, prin Hotărârea nr. Nr. 571 din 22 septembrie 1992, Guvernul Theodor Stolojan a transmis «imobilul situat în str. Știrbei Vodă, sector 6 București, având denumirea „Muzeul Național”, [..], împreună cu terenul aferent, din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Radioteleviziunii române, în scopul asigurării unui nou sediu pentru Radiodifuziunea Română (Casa Radio)». Din acest moment, clădirea a rămas cunoscută în spațiul public
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
născut la Paris. Aman a fost pentru societatea conservatoare locală care abia s-a desprins de obiceiurile fanariote de purtare a ișlicului și giubelei, o adevărată revoluție. El însuși a fost ridicat la rang de boier pitar de către domnitorul Barbu Știrbei în anul 1856, fiind răsplătit astfel pentru eforturile sale de afirmare în domeniul artelor. Fără să-și renege averea, titlul și originile sale boierești, Theodor Aman a reușit pe tot parcursul vieții sale să se comporte ca un senior al
Theodor Aman () [Corola-website/Science/298307_a_299636]
-
măsurătorilor. De aceea, pentru a evita neînțelegerile, se cerea folosirea stânjenului cu care se făcuse anterior măsurătoarea unei moșii . În 1855 s-au unificat cei doi stânjeni vechi într-unul mediu, adaptat sistemului metric, cunoscut sub numele de "stânjenul lui Știrbei vodă". "Stânjenul lui Șerban vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). Pentru a păstra neschimbată în timp mărimea stânjenului stabilită de domnie, acesta a fost folosit la dimensionarea coloanelor din porticul Mănăstirii Cotroceni, ctitoria domnitorului. În măsură
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
și după această alegere de atunci s-a și consacrat aflata măsură prin multe uvraje date la tipar. Stânjenul lui Constantin vodă a fost folosit mai rar decât cel al lui Șerban vodă, fiind întâlnit îndeosebi în Oltenia. "Stânjenul lui Știrbei vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]