3,021 matches
-
luă de mână și o porni spre cooperativă, la cumnatul său. Deși trecuse de ora închiderii, Lazăr Popescu nu plecase încă acasă și, îndată ce-l văzu intrându-i în prăvălie, se grăbi să-l felicite. Pe căi doar de el știute, Lazăr aflase deja de plecarea Marianei la București. Scoțând la iveală o sticluță cu coniac, el umplu prompt două pahare și îl goli pe-al său, urându-i să aibă încă un băiat. Același lucru și-l dorea și Virgil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
niciodată până atunci. Dar atmosfera era cam apăsătoare așa că până la urmă m-am simțit ușurat să-mi văd de ocupațiile mele. Era pe vremea când făceam "săpături arheologice" în spatele șurii. Cu discreție, Ciprian scoate, dintr-un loc doar de el știut, încă o fotografie pe care o studiază cu mare atenție. O fetiță subțiratecă, îmbrăcată cu o rochiță modestă de culoare incertă, cu părul legat cu o fundă cam mototolită, cu sprâncenele arcuite deasupra ochilor trași mult înspre tâmple, privește speriată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
abandonase pe noi în acest loc uitat de lume. Ulitia a scos de la gât un săculeț plat din piele în care avea un teanc de ruble, toată economia familiei pe care reușise să o salveze folosind vicleșuguri doar de ea știute. A numărat bancnotele în fața mea rugându-mă să o urmăresc ca să nu greșeas-că ; erau în total șapte sute șaptezeci de ruble, le-a împărțit în șapte grupuri de câte unsprezece bancnote de câte zece ruble în fiecare și din primul grup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la moara cumătrului Gheorghieș de la Mănăstioara, îi plăcea de minune. Acolo se simțea Cazanciuc în largul lui, că acolo nimeni nu mai îndrăznea să-l întrebe de coada calului. Dimpotrivă, oamenii îl îndemnau să le povestească el din cele multe știute de prin satele vecine. Iar el nu se lăsa prea mult rugat, că avea plăcerea și știința povestirii unor întâmplări auzite sau la care a fost parte. Așa, odată, și-a amintit de șfabii de la Adâncata, care erau niște plugari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și mai sus, la regiune ori la țenter pentru eradicarea grabnică a fenomenului rușinos al sărăciei ce mai dăinuie încă în anumite comunități sovietice. Și, dacă nu găsea înțelegerea cuvenită, era în măsură să defecteze niște circuite, bine de ea știute ca fizician, la navele cosmice garate pe astrodromul de la Baikonur, să oprească din cursă un submarin atomic la Murmansk ori să zădărnicească un nou experiment nuclear până la rezolvarea tuturor problemelor legate de alimentație în tot Saiuzul. Apoi a repetat pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cămășilor, că aista-i meșteșug muieresc la fel ca și închistritul ouălor cu chișița ori grijitul dobitoacelor. Ei își văd numai de pădure, de coasă și de fân, apoi, odată trebușoara încheiată, cutreieră munții pe cărări șerpuite numai de ei știute, de la cumpăna apelor Sucevei și Moldovei către Șipote și Seletin până hăt spre Cernahora, pentru a reveni apoi la baștina dintre stele de la Măgura, Benea, Bobeica, Lucina și Sălaș cu desagii doldora de bunuri trebuincioase traiului de zi cu zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
la Moscova precum și un număr limitat de nacialnici de la Externele sovietice în frunte cu însuși adjunctul ministrului. Sala de conferințe era pe jumătate goală sau pe jumătate plină cu câteva grupuri de lucrători de la întreprinderile industriale din zonă. La ora știută, imensa pasăre de aluminiu și oțel a aterizat lin, a rulat ceva kilometri pe pistă după care s-a oprit nu departe de grupurile care o așteptau. Odată ușa deschisă, și-a făcut apariția și viitorul ambasador. În locul unui yankeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pupe pe unde și cum îi place ei... Asta îți umple casa cu pitici și-apoi descurcă-te, Vasile, cu ceata lui Pițigoi flămândă. Povești și iară povești, mamă dragă! Ori, mai degrabă, minciuni, mamă! Că eu îți spun din știute, iar dumneata mi le spui după bănuite sau după auzite, mamă! Nu te mai căzni să-mi otrăvești sufletul și gândurile în legătură cu Mariuța! Și nu o mai lovi cu vorba că ea va fi nora dumitale. Prea bine! Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de-o șchioapă, pe-un carton, niște cuvinte foarte curioase: "Latră numai la fete mari". M-a mai rugat ca a doua zi, la prima oră, să-i aduc "opera". Zis și făcut. Am mobilizat toate culorile, acuarelele și penelurile, știut fiind faptul că nea Toni era șeful portarului, omul care, dacă nu voia, nu închidea niciun ochi la desele mele întârzieri de la ore. Ființă cu gust artistic, nea Toni a admirat mult lucrarea și a așezat-o iute și discret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Îmi luă mâna, o sărută, învârtindu-mă o dată mă conduse la masă. Îmi trase scaunul, puse muzică și se așeză și el. Servirăm în liniște. Ne priveam reciproc cu o lumină în ochii ce sticleau, ne zâmbeam, era o taină știută numai de noi doi. Vraja dintre noi era atât de puternică încât nici nu auzisem când veni cineva. Însă când se apropie foarte tare de noi, tresărirăm speriați, vinovați. Era tocmai această stare neplăcerea pe care am fi dorit s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Tipică pentru țesătura narativă a lui Rareș Tiron este proza Cale regăsită. Adriana, o funcționară de la ghișeul 1 de la Poștă, ireproșabilă timp de peste douăzeci și cinci de ani, începe, de la un timp, să râdă intempestiv și să murmure istorii numai de ea știute, reflectând brusc asupra propriei condiții umane. Trezirea „conștiinței de sine” o face nefericită, ea comparându-se cu Don Quijote în luptă cu morile de vânt. Trăiește un simțământ de revoltă împotriva propriei vieți „greșite”, invocând introspectiv vechiul îndemn socratic: Cunoaște-te
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
oricine, oricând. Totuși, a nu se închipui că femeia aceasta nu avea și părțile ei - s-ar putea zice - curioase și nefirești. Bunăoară, de multe ori, ea zâmbea și chiar râdea tare, dar cu totul inconștient și fără vreun motiv știut, stârnind, astfel, mirarea clienților. Alteori, doar murmura pe negândite cine știe ce istorii, abătută în întregime de la hârțoagele sale și cu gândul în altă parte; iar toate acestea fiind, fără nicio îndoială, doar roade nefericite ale muncii sale îndobitocitoare-n lege... De
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și cunoscută de către lumea reală, lumea răutății de pe pământ. În fiecare an mă întorc în colbul minunat care altădată îmi încălzea tălpile și care acum mă face să mă simt că trăiesc pe pământ. Mă întorc pe meleaguri de către Dumnezeu știute, pe locuri unde în adânc mi-am lăsat copilăria, locuri calde și pline de emoții încercate, însoțite de durere și stăpânite de liniștea peste care s-a așternut un frumos trecut. Când eram copil seară de seară pe bolta cerească
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Aici, practicile comunitare își relevă importanța. CAPITOLUL VTC "CAPITOLUL V" Democratizarea familieitc "Democratizarea familiei" 1. Experiența de fiecare zi, prejudecățiletc "1. Experiența de fiecare zi, prejudecățile" Când încercăm să înțelegem ceva nou, operăm cu asemănări și deosebiri față de cele deja știute, facem asocieri cu lucrurile familiare, văzând, de fapt, ceea ce este nou prin intermediul experienței de care dispunem. Într-o astfel de abordare, desigur, experiența devine deosebit de importantă, ca o adevărată cale privilegiată de a avea acces la esența lucrurilor sau, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
reieșise că ar fi avut ceva legături Securitatea, îl forțase pe Lumânărescu să își dea demisia de la marele ziar, nu însă și din presa dâmbovițeană, câinele gălăgios al democrației de tranziție. În următorii ani, cu resurse bănești doar de el știute (poate căpătase, cine știe, vreo moștenire de la vreun unchi bogat din America?), reapăruse pe piață cu ziarul său propriu, de acoperire națională, în care continuase să combată la fel de bine. Ba chiar prea bine, fiindcă în prima parte a anilor nouăzeci
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
traversat-o de multe ori. De fiecare dată pe potecă s-a întâmplat același lucru: am început să mă văd desculță, cu fustele fâlfâind, cu părul lung-luuuung pe spate, alergând. Alergam spre El, fără chip și fără nume, dar foarte știut, foarte drag mie. Alergam spre el și apoi, la un moment dat, am văzut că mă prinde și mă ridică în sus, credeam că mi-a fost tată, așa își ridică părinții copiii în sus. Apoi am văzut că mă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
a murit Ceasornicarul rotitorii se ridicaseră sus, sus, mai sus ca niciodată, și că nu au făcut nici o tumbă, cum făceau de obicei. Se uitase mult după ei, totdeauna îi urmărise cu sufletul la gură, așa că zborul acela, fără rostogolirile știute, îl mirase. Ținea totul minte; nu păcălea pe nimeni, zicea, întărind spusele cu câte un „zău!” hotărât. A mai spus că porumbeii, în loc să coboare pe acoperișul atelierului, cum era firesc, s-au îndreptat, zoriți, strânși unul în altul, spre miazănoapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
a autorului a reușit să creeze personaje, în condițiile în care protagoniștii nu se suprapun unor destine reale, ci sunt construcții realizate din însumarea unor prototipuri cunoscute. Pe de altă parte, autorul nu e dispus să sacrifice nimic din cele știute și trăite de șvabii bănățeni, relatările fiind exhaustive și, adesea, vecine cu naturalismul. Dincolo de pletora detaliilor ce traduc cu fidelitate o intenție auctorială oarecum rigidă, s-a închegat o încrâncenată și halucinantă meditație asupra istoriei, cu urcușurile și coborâșurile ei
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
se simte tentat să spună că e bună și seceta la ceva. Și să amintească de faptul că astfel de cauze climaterice ale maladiilor stăteau la baza unei (pseudo)științe în secolul XVIII. Trădare, trădare? Adică traducere, ale cărei hibe - știute, dar rar recunoscute în scris - le dă de gol Radu Pavel Gheo în numărul 450 al OBSERVATORULUI CULTURAL. Referirile dintr-un articol pe care unii l-ar putea crede pro domo (pentru o anume editură, adică) sînt la engleză, la
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]
-
Constantin Țoiu Onoarea are întotdeauna o latură ridicolă și artificială... - Domnule, e lucru știut, țiganii recunosc pe loc oamenii de calitatea, asta e. - Fiindcă au fost la boieri, probabil... - S-ar putea, s-ar putea... * Albert (dela Bruges) mai stă și acum lângă fereastra cu cristal scump, privind parcul cu arbori rari, căruia asfaltul
Fortuna, Anankè by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6997_a_8322]
-
în momentul plecării, lucrul de care cineva se descotorosește rapid ca să-și găsească libertatea. Destul de rar este țagher - " Profitând de faptul că nu se afla nici un Ťțagherť cu ochii pe el, (...) a înghițit un amestec de medicamente, numai de el știut. Medicii au stabilit că pușcăriașul se otrăvise cu barbiturice" (Ziarul de Iași, 15.12.1997); "m-au și băgat în seamă patru țagheri" (Avasilcăi 1994: 10), pe care dicționarele noastre nu-l cuprind și pentru care nu am găsit deocamdată
Caraliu, șingaliu... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6998_a_8323]
-
a participat la concursul HBO/TIFF. Irina (Irina Teodorescu) hotărăște să se despartă de Vlad (Andrei Aradits). Ei se înțeleg să se întâlnească într-un băruleț ca să poată avea o ultimă discuție - dar Vlad are un plan numai de el știut. Scurtmetrajul a fost prezentat la TIFF, în 2010. Apele tac se întâmplă în România anului 1986. Gregor (Toma Cuzin) și Vali (Andi Vasluianu) vor să fugă din țară, trecând Dunărea înot. Amândoi au nevoie unul de altul, dar niciunul nu
1 mai, ziua filmului românesc - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70211_a_71536]
-
rostul lui a fost definitiv fixat în lunile dintre septembrie 1940 - ianuarie 1941. O reînviere nu e necesară și nici, istoricește, posibilă. Situația internă și internațională s-a modificat radical. Ascensiunea mișcării legionare în anii treizeci fără existența, cu forța știută, a Germaniei și a Italiei, nu s-ar fi produs. Azi, astfel de țări cu ideologii totalitare nu mai există în Europa. Integrarea țării noastre în structurile europene presupune democrație și nu totalitarism. Neîndoielnic, pe fondul tensiunilor sociale determinate de
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
de jos a societății, utilizînd ce avea cu prisosință, înzestrarea sa intelectuală neobișnuită. își găsește primul salvator în persoana boierului Sache din Tîrgoviște, căruia îi devorează biblioteca și la curtea căruia învață pe nerăsuflate franceza, pe lîngă maghiara și germana știute deja, dar care nu-l ajutau prea mult în Valahia. îl părăsește curînd pe binefăcătorul său pentru a se pune în slujba "cocoanei Esmeralda" (Scr. V, septembrie 1837): în ce calitate? E mai bine să nu ne întrebăm. Cocoana va
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
se articulează pentru a trage alarma dezarticulării, capătă nu doar coerență, ci chiar forță de a convinge, cînd arată într-acolo unde nu e nimic de care să te convingi, fiindcă nu face decît să transcrie, cu anume cruzime expresionistă, știutele nespuse. Scrise, însă, chiar de la început, ca-ntr-un epigraf pe care nici o carte, cît de osîndită, nu și l-ar dori, în Apocalipsul 4,6,7, tradus de Gala Galaction, pe care Voronca îl așează pe prima pagină: "Și
Ani pereche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7374_a_8699]