1,266 matches
-
întorc la întâmplarea cu preotul... Când rușii au intrat în sat și l-au văzut pe preot- un om în vârstă, cu barbă mare, albă, o figură de sfânt bizantin -, au vrut să-l împuște. L-au pus lângă o șură din spatele casei noastre și, în clipa în care voiau să tragă, a apărut un tip, a cărui biografie mi-a rămas până astăzi nedescifrată. O știa preotul, dar n-a povestit-o nimănui. Deci omul ăsta a vorbit cu rușii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
munci... «În afară de casă și mașină, nu au nimic» Soarele se lasă dincolo de copaie. Bătrânul își mână bivolițele spre casă. Cine are bani aici pentru asemenea vile?» «Păi cine să aibă?!...», îmi răspunde. Și iar tace. Cele mai multe vile seamănă cu niște șuri imense, cu etaj. Rar vezi ceva nou, făcut cu gust. Au câte zece-douăzeci de camere. Oșenii au împânzit lumea. Lucrează peste tot, se întorc și cumpără cărămidă roșie, piatră, marmură, mobilă, covoare... «În afară de casă și mașină, nu au nimic», îmi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în multe locuri este stricată...Curtea este împrejmuită cu zid de piatră înalt de 2 stânjeni. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sânt câteva chilii ruinate. In niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sânt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta era prefăcută în ocol de vite în care stare am văzut-o eu la anul 1854”. Prima atestare documentară a mănăstirii o găsim în actul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Naftulea, Aron, Alter, Israiel, Meer, Mendel, Bureh, Osia, Iucle, Șloim, Nusem, Mișilem, Buium, Melik, Ghidali, Ușer, Ioil, Bercu, Hoișie, Zelic, Noe, Șmil, Șaie, Iosia. Fetele: Dvoera, Roza, Haia, Ghina, Riva, Crența, Hanța, Mința, Perra, Șifra, Marrim/ Miriam, Estera, Sofia, Reiza, Șura, Rifca, Ruhla, Ghizela, Frima, Elli, Miria, Male, Arieta, Perla, Etla, Clara, Blima etc. „Jidovirea” înseamnă, nu în ultimul rînd, o altfel de viață socială. Există „închideri” determinate de tendința de a trăi mărginit, în interiorul breslelor. Cum se manifestă aceasta? La
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut etc.), Bănita - artă populară momîrlenească, Boșorod - cu satele Luncani, Ursieni, Alun - unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri - inspirate din vechile stîni dacice), Orăștioara de Sus - zonă etnografică, arhitectură populară, unelte agricole, costume etc., Ramos - artă și arhitectură populară, costum popular (În țara noastră numai aici sunt stîlpi Încrustați pentru morminte și nu cruci), Sălașul de Sus - zonă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Ponor (monument arheologic); - m. m.: -Obelisc din marmură pe un podium de beton dedicat eroilor căzuți În cele 2 războiae mondiale, satul Serel; - m.m.: -cimitirul ostașilor români și germani din 1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera Șura Mare, sat Ohaba Ponor; - rezervație naturală: Ohaba Ponor; - cabana Baleia. RÎU DE MORI. - ruine de cetate (colț) - reședința cnezilor români CÎnde; - m. arh. ruinele bisericii CÎndeștilor, secolul XIV, satul Suseni; - m. arh. Conacul Kendeffy cu capelă, secolul XIV, satul RÎu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sa, doamna Lupu era educatoare la grădiniță. Aveam vreo 4-5 ani pe atunci și grădinița era într-o clasă din școală. Familia Lupu locuia în școală, în locuința amenajată special pentru familia directorului, cu intrare separată. În curtea școlii erau șura și grajdul pentru gospodăria directorului, iar în fundul curții erau WC-urile pentru cadre didactice și elevi, precum și o magazie. Arealul școlii cuprindea atât o suprafață de grădină de zarzavat, cât și o livadă. Două sunt evenimentele mai deosebite care-mi
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
birourile, apoi au fost obligați să se mute și stăteau cu chirie deasupra casei noastre, la Ion Mândrilă. Țin minte că aveau mobilă frumoasă, curbată, care nu încăpea în cele două camere închiriate și care a stat multă vreme în șura noastră și un dulap în sufragerie. Familia Dimitrovici era foarte des în casa noastră și invers. Aveau doi băieți: Mircea și Sicu. Sicu era cu 10 ani mai mare ca mine și Mircea cu 13 ani. Ne jucam cu e
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
ajutat de soția sa și un fecior. Are un tractor, câțiva cai și 3-4 porci. Casa de locuit e din lemn cu pereții dubli din scânduri, parter și etaj. Are lumină electrică și calorifer. Grajdul de vaci are un pod - șură, spațios. Vacile stau pe două rânduri cu capul spre perete, cu un culoar mare la mijloc. Vitele stau pe podium, înalt de 20 cm. E astfel calculat încât excrementul să cadă pe culoar. Nu e deci un grajd ultramodern. Vitele
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
serie de fotografii. Îi povestesc părintelui de un țăran pe care l-am cunoscut la Drăguși (Făgărași), pe când lucram în campania monografică din 1929, sub conducerea prof. D. Gusti. Acest țăran era mândru de gorpodăria sa, dar mai ales de șura nouă ce o avea, cea mai mândră din sat. Șura asta, ne arăta el am ridicat-o cu dolarii câștigați în America, dar cu câtă muncă, nu vă puteți da seama. Pe când mă întorceam, prin Germania, în tren, mi s-
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
care l-am cunoscut la Drăguși (Făgărași), pe când lucram în campania monografică din 1929, sub conducerea prof. D. Gusti. Acest țăran era mândru de gorpodăria sa, dar mai ales de șura nouă ce o avea, cea mai mândră din sat. Șura asta, ne arăta el am ridicat-o cu dolarii câștigați în America, dar cu câtă muncă, nu vă puteți da seama. Pe când mă întorceam, prin Germania, în tren, mi s-au furat banii. Am venit în sat mai sărac ca
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
întregi, cu tot cu lână, fără să le mai curețe. Le mâncau, cum spunea mama, Dumnezeu s-o ierte, cu tot cu talangă. Singurul lucru bun pe care l-au adus rușii au fost cămilele. Nu mai văzusem așa ceva niciodată. Le țineau într-o șură la Bulancea. Am fost și eu și m-am uitat la ele. Astăzi, când povestesc, nimeni nu mă mai crede. Parcă, de câte grozăvii au fost prin satul nostru, cămilele n-ar mai fi avut loc. După război, în ’45
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
Șarpe-o fi c-un clopoțel? Știu că-i prins pe o șăpcuță, C-un șiret; și-un șoricel, Ce pândește-o pisicuță, Are ,,ș’’. E șmecher el? Găinușa-l are-n gușă; Șoimu-l știe; e-n păpușă Ori în șură, după ușă, Și la pește sau mănușă. Ești copil isteț și-ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,Ș’’ apare în cuvinte. Câți de ,,ș’’ pe-aici se joacă? Sună toba, telefonul, Și scântei trompeta scoate; Cântă și casetofonul. Titi-arată
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
solului argilos și a faptului că drumurile nu erau pietruite, în timpul ploilor circulația era mult îngreuiată și drumurile chiar impracticabile. în asemenea situații se circula printre grădini. Din cele mai vechi timpuri, gospodăriile țăranilor erau alcătuite din casa de locuit, șura, poiata pentru păsări, sâsâiacul pentru porumb și uneori cotețul pentru porci. De obicei casele se construiau din furci de stejar care erau pârlite și îngropate în pământ, fără niciun fel de temelie, de furci erau prinse brâiele și după aceste
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
furaje pentru vite, a lovit puternic în gospodăriile țărănești, în această perioadă mulți oameni și mai ales copii au murit otrăviți cu bureți culeși din pădure pe care îi mâncau nealeși și fără mămăligă. Din lipsă de iernatic, oamenii descopereau șurele de stuf sau de paie și dădeau la vite să mănânce, alții tăiau vitele, uscau carnea în cuptor care era mâncată de cei ai casei. Prin lunile ianuarie-februarie mulți țărani au măturat ultimele grăunțe de prin podurile caselor, le-au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
făcuți din lut cu paie și pleavă, se uscau la soare și nu trebuiau arși. Tehnologia cu chirpici excludea scheletul de lemn și a dus la economisirea materialului lemnos. O gospodărie țărănească la începutul sec. al XX-lea mai avea șura fără geamuri sau cu geamuri foarte mici, cu o singură încăpere pentru toate animalele țăranului, o poiată mică cu o ușă după mărimea ei prin care se intra „pe brânci, un coșar din nuiele de răchită pentru depozitatul porumbului, o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
bucuria aceasta n-a ținut prea mult căci, Regimentul 29 Infanterie a primit misiunea să plece în Transnistria contra partizanilor despre care tata îmi povestea că erau foarte periculoși. Nu știa nimeni de unde se trăgea (din poduri, de după case, din șuri, din magazii, de prin copaci) mai ales că erau și mulți bătrâni care erau încadrați tot ca partizani. Comuna Hudești și-a dat tributul de sânge în această încleștare odioasă și a pierdut peste 160 de bărbați tineri a căror
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cântări? Care e culmea priceperii unui dresor? I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu răsură. Șapte sape late și-ncă alte șapte sape late. Recunosc că eu cunosc o cunoștință recunoscută pentru recunoștința purtată cunoștinței cunoscutului nostru. Toți mă-ntrebă și se-ntrebă de ce Nae când întrebă nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a culcat ca pe-un copil. Crezând că doarme, Crăciuneasa a pus cazanul de fiert rufe, la foc. Doar se născuse domnul Christos și trebuia scăldat pruncul. - Femeie, sări deodată Crăciun, de ce fierbi noaptea rufe? - Am de spălat ceva în șură, bărbate, că mâine-i ziua ta și n-am rufe curate. Crăciun cel păcătos ațipi iarăși. Când se trezi mahmur, văzu femeia întorcându-se din staul cu lumânarea. Sări ars din pat și porni să-și bată femeia. De frică
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ia naiba de frig; Că și tata când trăia Tare mult ne mai dădea. Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Dacă nu scoți, babă, colacul Îți rup boii pargul! Doi re ură, Doi te fură, Doi cotrobăiesc prin șură. Iar unul mai hoțoman Hâț găina de gâtlan Și o bagă sub suman Hăi, hăi! Aho, aho, Cu Anul Nou, Căci găina n-are ou, Nici cocoșul n-are gușă, Ia mai dă un franc, mătușă, Și mai dă și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cântări? Care e culmea priceperii unui dresor? I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu răsură. Șapte sape late și-ncă alte șapte sape late. Recunosc că eu cunosc o cunoștință recunoscută pentru recunoștința purtată cunoștinței cunoscutului nostru. Toți mă-ntrebă și se-ntrebă de ce Nae când întrebă nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a culcat ca pe-un copil. Crezând că doarme, Crăciuneasa a pus cazanul de fiert rufe, la foc. Doar se născuse domnul Christos și trebuia scăldat pruncul. - Femeie, sări deodată Crăciun, de ce fierbi noaptea rufe? - Am de spălat ceva în șură, bărbate, că mâine-i ziua ta și n-am rufe curate. Crăciun cel păcătos ațipi iarăși. Când se trezi mahmur, văzu femeia întorcându-se din staul cu lumânarea. Sări ars din pat și porni să-și bată femeia. De frică
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ia naiba de frig; Că și tata când trăia Tare mult ne mai dădea. Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Dacă nu scoți, babă, colacul Îți rup boii pargul! Doi re ură, Doi te fură, Doi cotrobăiesc prin șură. Iar unul mai hoțoman Hâț găina de gâtlan Și o bagă sub suman Hăi, hăi! Aho, aho, Cu Anul Nou, Căci găina n-are ou, Nici cocoșul n-are gușă, Ia mai dă un franc, mătușă, Și mai dă și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
burgheziei pe care ?i-o �ndeplinise pe tot parcursul vie?îi. At�ta ?tiin??, critic?, at�tea documente au ajuns �n propagand?. Succesul lui Durkheim vine tocmai din propagandă moral? pe care el era capabil s-o fondeze, din m?șurile de conservare social? pe care le-a furnizat cu at�ta siguran??�. P. NIZAN, Leș Chiens de garde, 1932 (citat dup? edi?ia F. Maspero, 1976, pp. 97-98) Totu?i, datorit? a doi durkheimieni M. Halbwachs ?i C. Bougl� � sociologia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pentru a deprinde arta de a vorbi frumos. În Vandeea, se practică în continuare maraichinage-ul. "Domnișoarele [...] au iubiri de-o vară". Însă "nu mai e vorba de o iubire sărăcăcioasă, cu poalele-n brâu pe un maldăr de paie din șură. Păstorițele cu ciorapi de mătase și combinezon de dantelă nu se mai mulțumesc să fie înghesuite de argații de la fermă prin vreun ungher întunecos din grajd, ci vor să aibă parte de cunoștințele în ale iubirii ale unui tânăr cultivat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]