1,670 matches
-
acum pierdut total în adâncime,la mai mult de doi metri sub pământ.... Taxiul galben este blindat până la portiere cu camere de filmat ,s-a așezat cuminte pe locul lui de „șofer” și-așteaptă cu sufletul la gură . Urcă grațioasă, șuvițele blonde i se răsfață în lumina caldă a soarelui de dimineață, rochia ușoară de inișor îi pune în evidență formele ,atât de delicate. Nu-l bagă în seamă,e doar un un insignifiant, un trepăduș mărunt ce trebuie s-o
VIAȚA LA PLUS INFINIT (12) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372320_a_373649]
-
E frig. E ger. E iarnă. Ea amintirile și le răstoarnă, În odaia ei rece, întunecoasă O cuprinde o profundă angoasă. Ea, o fată cu păr rebel, roșcat, Parc-ar fi fost proaspăt inelat, Cu pletele-i zburlite, ondulate, De șuvițe blonde împăienjenate, Părul mirosind a flori de tei, Amintește de veșnice primăveri. Pe fata de o frumusețe rară O-nfioară tot ce o-nconjoară, Fată simplă și modestă, Dorul ei și-l manifestă, Neștiutoare de multă carte, De greutăți a avut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
mult E frig. E ger. E iarnă.Ea amintirile și le răstoarnă, În odaia ei rece, întunecoasăO cuprinde o profundă angoasă.Ea, o fată cu păr rebel, roșcat,Parc-ar fi fost proaspăt inelat,Cu pletele-i zburlite, ondulate,De șuvițe blonde împăienjenate,Părul mirosind a flori de tei,Amintește de veșnice primăveri. Pe fata de o frumusețe rarăO-nfioară tot ce o-nconjoară,Fată simplă și modestă,Dorul ei și-l manifestă,Neștiutoare de multă carte,De greutăți a avut destulă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
respirația ei regulata.Probabil sunt calzi,gândi EL. Pentru o clipă inima i se induiosa.Nu-si aducea aminte să fi văzut ceva atat de sexy și romantic în același timp.Parul fetei era de un roșu stins...și o șuvița ondulata i se încolăcise molatec pe gâtul aproape transparent.Se aplecă ușor și ridică fărâma de material și o strânse în pumn.Se așeza pe iarbă la o mică distanță de prosopul ei . Pentru o secundă el îi acoperise soarele
POVESTE DE DRAGOSTE(1) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371188_a_372517]
-
strânsă în inelul verde al ochilor ei și avu impresia că timpul și-a oprit scurgerea.Simti ceva ,ca o ușoară durere în capul pieptului,ceva infinit și neexplicabil.Simti teribil nevoia să întindă mâna și să-i îndepărteze o șuvița rebele de pe obraz.Vroia să-i simtă textura și să-i atingă pentru o secundă obrazul cu dosul degetelor. Nu știa de unde i-a venit acest impuls,această dorință de a o simți. Era o straina.Doar o fată care
POVESTE DE DRAGOSTE(1) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371188_a_372517]
-
mi-o mai amintesc. Știu doar că am suferit cumplit când bunicii l-au luat pe fiul ei, pe Sabin, bun tovarăș de-al meu de joacă. Avea copilul asta un păr cârlionțat, din care și acum mai păstrez o șuviță. Nu mai știu ce s-a ales de el. Liza, nemțoaica, murise tânără, că nu voise să se opereze la mână. Medicii i-au spus că e necesar să-i amputeze brațul drept, din umăr ... și ea a refuzat. Când
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
Se oprea de fiecare dată, invariabil, la același unic chip cu fizionomia inconfundabilă: bărbatul frumos, mai frumos decât o femeie, cu ochi albaștri-verzi sidefii, gene lungi, sprâncene subțiri deasupra nasului delicat, buze ușor răsfrânte și arcuite, barbă îngrijită, păr în șuvițe până la umeri... În jurul lui, în eter, izvorându-i din carne prin cămașa albă și lungă, o aură crepusculară irizând luminiscent... Îmi apărea surâzător, prietenos și cald, afișa un zâmbet inocent, smerit și candid, mă privea...Ținea palmele împreunate în dreptul inimii
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
atunci, la primii ani ai amorului instantaneu, mă înfruptam din buzele fragedei fecioare Elena (cu care mă urcam în cireș la mama mare Ana, de la Știrbești - bunica după tata) iar ea, când greșam (păcătosul de mine) și-i lăsam o șuviță de sânge care se strecura pe dinții ei sidefii, îmi răspundea cu un potop de sărutări, și avea ochii presărați de mărgăritarele fericirii. Este nemaiînchipuit de identică idila, ba te bănuiesc de "fraudă sentimentală"... păi același gust al fructuli "cireșele
PARTEA A II-A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345876_a_347205]
-
timp în urmă. Eram doi adolescenți veniți de la țară, plimbându-ne pe bulevardul plin de castani, cu frunzele de aramă ce se desprindeau din copaci. Într-o zi, marea mea iubire de altădată, tăiase din părul ei de abanos o șuviță strânsă de o fontă roșie sub formă de papion pe care mi-a făcut-o cadou. Dacă aș scotoci peste tot, chiar și după atâția ani, aș da de ea printre coperțile vreunei cărți. Parcă mă și văd plimbându-ne
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
Valurile lui urcă și coboară; Se zbuciumă valurile - Nașterea și Moartea Urcă și coboară în ritmul lor Din Cer predestinat. Sufletul meu, Neobosit albatros, își deschide aripile Plutind deasupra oceanului vieții, Sărutând luceferii. Inima-mi șoptește: "Se-apropie noaptea, femeie, Șuvițele părului tău încărunțesc... Auzi? Se scurge nisipu-n clepsidră, Tu nu percepi mesajele de dincolo În zborul solitar și îndrăzneț?" Eu inimii-i răspund: Ce dacă păru-mi cărunțește, Voi fi la fel de tânără sau bătrână Precum e Timpul cu ale sale
VALURILE VIEŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347904_a_349233]
-
capului, își trecuse cealaltă mână, într-un gest de mângâiere peste gât și ceafă: „uite ce gât frumos rămâne umbrit de părul acesta lung! Te tund! Ți-l tai chiar acum...” răsuna în urechile ei glasul Aialei și-i revăzu șuvițele de păr răspândindu-se împrejur. Aiala își luase misiunea în serios și Becky avusese o străfulgerare: „mai urâtă decât mă consideră lumea, nu pot să fiu!” Și a lăsat-o să facă ce a vrut. Aiala i-a răsucit obrazul
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
nu s-ar fi rușinat. Cu zgomot răgușit motoarele turate au icnit, s-au înecat, au tușit și vibrând din toate-ncheieturile, vaporașul s-a pus în mișcare urmărit îndeaproape de zeci de valuri mărunte ce-și plesneau în goană șuvițele verzi-gălbui de hublou, părând că se saltă ca să mai arunce câte-o privire în înghesuiala din interior. Peste ani, citind despre pățania lui Gepetto și mult mai târziu despre Iona, i-a fost ușor să înțeleagă cum se puteau simți
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
marea lor dragoste trecând prin vreme cu iubirea și cu ura după ei scuturând mitul de zgura timpului fată cu părul ca mătasea porumbului ce miroși a aglice și-a vânt de dobrogea mai ții minte prima noastră sărutare am șuvița ta de păr răsplată pentru a nu te uita și vreau să leg umbra ta de lumină și să te-nviez din amintire să nu mai fii doar umbră ci adevăr... vorbește-mi ca apa ca râurile ca rândunelele ca
POEMUL TIMPULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346881_a_348210]
-
Pasca Bunicuța Petra făcea pasca din aluat de cozonac pe care o cocea într-o tavă rotundă. Foaia de aluat era umplută cu brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce din șuvițe împletite în trei, făcută din același aluat. De jur împrejur, pasca avea o cununiță de aluat împletit. Între cozonac și pască, preferam pasca. De fapt, brânza de la pască pentru că era gustoasă și ușor aromată cu esență de rom și lămâie
ÎNVIEREA DOMNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346894_a_348223]
-
alb argintiu, Mă doare zgomotul Clipelor strivite Sub copitele lui Pana se înmoaie În uitare de nu mai știu ce. O venă zvâcnește Și mă invită să o trăiesc, Da ....plictiseală mare Agitate degete Se atîrnă fără rost De o șuviță de păr, Părul se zbate din strânsoare Și fuge către marginea prăpastiei. Apoi ce ?? dacă e ...nimic Un deget întreaba ochiul Câte ore sunt... De unde să știe Bietul de el Dacă timpanul Nu mai aude ticăitul Ceasului căzut în groapa
NU MAI JOC de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347026_a_348355]
-
în mâna poetului și așterne pe câmpia albă, cuiburi de rândunici. Poetul - tribun în cetatea tăcerii, așternând « în calea întunericului/cuvintele lui / flori albastre » (Eminescu). Un joc subtil de întuneric și lumină, existent pretutindeni, de nuanțe pământii din care răsar șuvițele vegetale, foame și sete de absolut, chip cioplit de cuvinte pentru veșnica tinerețe. Dar și « teama de gol / dinăuntrul cuvântului / golul din cetatea tăcerii » - ca un pământ sterp, cu buze crăpate de arșiță, fântână înnămolită - sufletul scindat fumegând. Iată și
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
și casa dulce din pridvor s-o văruiesc cu o privire prin curte să mai sar cum jucam copil năvalnic ca un mânz să dorm pe prispă de cu seară și-adesea până pe la prânz și mama să-mi îndrepte șuvița de pe frunte... visez o lume-n filigramă cu seva strecurată prin nervure sunt un kandinsky trist și jalnic care mă joc de-a uite-o-nu e un joc copilăresc din cuburi și din castele pe nisipuri și uite-așa și trist
ÎMI PLACE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346455_a_347784]
-
de la plajă și se odihnește, am răspuns eu, încercând să trec mai departe. - Dacă vreți să stați cu noi...este loc, m-a invitat una din cele două surori, care era vopsită blondă și avea un fel de coc din șuvițe, ca o crizantemă la spate. M-am așezat lângă ele și cum o discuție între femei se leagă foarte ușor, am stat de vorbă. De fapt să fiu foarte sinceră eu de felul meu, mai mult ascult, mai ales când
O IUBIRE PÂNĂ DINCOLO DE MOARTE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348273_a_349602]
-
fi atârnată la soare Ucisă și expusă la fiare, Că prada vibrinda în ochiul flămând De care nu mai pot să m-ascund. Licoarea de dor îmi curge în vine Și mă-mbăt și adorm pe inimi străine. Gândul prelinge șuviță de sânge Țâșnită din rană ce nu se strânge Și la răscrucea de drumuri ce sunt Mi-aș arunca și sufletu-n vânt... Să nu-l mai am, să nu mă mai doară, Să nu mai îmi fie cumplita povară
CURRICULUM VITAE (POEME) de LUCIANA STOICESCU VAUGHAN în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348400_a_349729]
-
din 19 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Între două speranțe Sunt singur în barcă legănat de vânt Rotesc stelele valsuri și perinițe, Silueta ta a rămas difuză pe mal Și luna își despletește pe mare șuvițe. Înaintez în noapte înspre nici-unde Nu știu dacă la alt mal mă așteaptă o speranță Dar îmi este sufletul o barcă pe unde Și visul rămâne în urmă o zdreanță. Vâslesc în neștire fără busole Și nesfârșitul îmi pare un
ÎNTRE DOUĂ SPERANŢE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348426_a_349755]
-
nu a mai ajuns decât pe un pat de spital, conectată la punga cu glucoză și cu piciorul în ghips. Nu i se părea o frumusețe. O fată șatenă, subțirică, cu ochii căprui, părul până la nivelul umerilor, vopsit blond cu șuvițe roșcate, cu o față rotundă ce făcea gropițe în obraji când zâmbea. Era vânătă la un obraz, cu julituri la frunte și pe mâini. Pe brațe avea vânătăi și din cauza branulei de la perfuzie. Cei trei vizitatori s-au mai întreținut
FRAGMENTUL 4 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345288_a_346617]
-
în: Ediția nr. 2115 din 15 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului MIRELA PENU (București) - PREMIUL III la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea PROZA SCURTĂ BUCHETUL DIN FLORI DE CÂMP Pe chipul Oliei zâmbetul dispăru încet.Șuvița blondă care îi cădea mereu pe frunte nu o mai deranja. Obrajii căpătau o culoare livida lăsând roșeața să alunece pe gâtul subțire. Ochii albaștri se măreau ușor lăsând loc suprizei și mirarii.Cuta de pe frunte -care apărea rar și
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
propriei micimi în fața genialității poetului iubit, dar mai ales faptul că nu s-a sfiit s-o arate. Cand Eminescu se îmbolnăvește în 1883, Veronica spune: “Să pot întinde mâna, s-o pun pe fruntea ta, Încetul la o parte, șuvițele le-aș da. Senina să rămâie, curăță că un crin, Icoana de iubire, la care mă închin”. Scânteierile inteligenței și ale iubirii au făcut-o pe Veronica să prevadă totul. Încă de la 27 de ani, pe o fotografie dăruita lui
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
văzut în el un salvator, unii asemenănându-l chiar cu Iisus. Când trupul lui ciopârțit de gloanțe a fost adus din munții Boliviei unde condusese lupte de gherilă, călugărițele prezente și cei care l-au pregătit pentru îngropăciune i-au tăiat șuvițe de păr să le păstreze ca talisman. La 15 octombrie, Fidel Castro recunoștea moartea lui Ernesto Guevara și a proclamat trei zile de doliu național. El a fost înmormantat cu funeralii de erou național, împreună cu șase camarazii de arme cu
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
sărindu-i din cap, acesta scapă pistolul din mână și cade la pământ. Cei doi martori se reped spre dânsul, îi iau pulsul, care pare să fie în regulă, și se chinuiesc să-l ridice. Din creștet îi curge o șuviță de sânge, iar în mijlocul capului i-a apărut o cărare, lată de un deget, prin păr. - N-are nimic, comentează prințesa, ștergându-i sângele de pe frunte, doar o zgârâitură. Era cât pe ce! Îi sărut mâna, apoi urc în mașină
DRUMUL APELOR, 48 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376333_a_377662]