4,027 matches
-
insuportabilă ce urca intempestiv prin abdomen și stomac. S-a ridicat aproape instantaneu și s-a îndreptat către baie cu o viteză ce probabil nu a mai atins-o niciodată în stare normală, și în timpul ăsta un gheizer aproape vertical țâșnea din gura ei umplând pereții, covorul, geamul de la baie, pe ea însăși de sus până jos. În sfârșit, un havuz continuă să iasă din ea, intermitent, în reprize năprasnice și scurte, ca și cum ar fi ascuns înlăuntrul ei un izvor nesecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
imagini care aveau să-i închege teoremele și să-i cristalizeze postulatele existenței. Un singur lucru nu putea să-l facă: să-și reprime uimirea. Traversă substanța curcubeică a lui Rolando, până în pragul ușii, unde domnea nucleul cornului posterior. Axonii țâșneau ca niște mustăți prin pereți, semn că brăzdatul era acasă. Ocoli în grabă pe nesuferit și traversă orbește, fără să se asigure la intersecție, coloana veziculară a lui Clarke și șerpii neuronilor bazilari ai lui Bechterev. Fără ca Mioara Alimentară să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Voci Ai să cazi în sus, ai să cazi în sus! Ecoul Cazi sus! Cazi sus! Cazi sus! Cazi sus! Amestec de Voci, dans de tonuri, conglomerat de ritmuri, cor aritmic. Mâța zgârie podelele cu furie și, luându-și azimutul, țâșni cu coada înainte spre mormanul de carne sforăitor. Aterizarea forțată declanșă o tobă de eșapament spartă. Un patinaj țipător de pneuri frânate brusc, plescăit, bolborosirea bulelor de gaz din vulcanii noroioși. Releul talamusului a preluat într-o milionime de secundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sentiment de veșnicie înnobilat de universul cărților și al muzicii. Cu Mama bine ferecată, Mioara gusta din plin libertatea. Primul vizitator care a stârnit râsul materiei a fost o fetiță de 14 ani. Copila râdea calin, pe când în Universul paralel țâșnea în andante maestuoso marșul victoriei din sufletul ființei gemene sechestrată într-o cameră geamănă, dublura celei de pe bulevardul Karl Marx 51, astfel că, în timp ce aici Mioara era matroana orgiilor, dincolo pândea prin gaura cheii orgiile mamei. Bucuria de aici era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fi analizați, scanați, înregistrați, educați, ventilați, licențiați, îmbuteliați și expediați. Mioara, dezamăgită de eșecul plăpumăresei, se erijă în îngrijitoare latentă, atentă, stringentă, opulentă, pertinentă, vizavi de bătrână. Vizavi, pentru că urmărea evoluția bolii pacientei pe ecranul monitorului special. Proteinele plasmatice își țâșniseră prin pistil florilegiul de mucegai, prin porii mugurilor de rochița-rândunicii și prin petalele de gura-leului care se înmulțiseră cu o lăcomie de nedescris, vidul părând a fi mediul lor preferat. Plăpumăreasa nu se mai vedea dintre culorile care explodaseră spiralate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ce dirijau mersul perfecțiunii, al roților mici unicelulare, al roților medii pluricelulare, al roților mari moleculare și atomice, multiplicate într-o iederă nărăvașă. O boltă cu nenumărați ciorchini aliniați ordonat pe scări bine plasate. Un tavan de scări prin care țâșneau alte trepte și toate, toate, toate încărcate cu struguri celulari, moleculari, galactici și metagalactici. Și toate cărțile ieșite din rafturi se răsuceau prin cameră. Dintre file cădeau frunzele uscate ale iubirilor fulgurante din copilărie și adolescență ținute de mână, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și rondo capricioso opus 28 pentru vioară și orchestră de Camille Saint-Saëns. Lumea. Care privea uimită la Mioara 1. Cum iese din cabina de probă, îmbrăcată în mireasă, mai frumoasă decât îngerii care se adăpau cu apă pură de antimaterie țâșnită din urechile copiilor cu viorile sub braț. Mai frumoasă decât petecul de cer, mai abisală decât gândurile ascunse ale oamenilor, mai tulburată decât moartea când și-a văzut Creatorul mort, mai mică decât însușirile oamenilor lipsite de veșmântul remușcărilor, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu două capete, patru mâini, patru picioare, două cozi, una de sirenă, cealaltă de iguană: o reptilă și o mutantă acvatică. Și, ca un făcut, și legumele se uniră pe tarabe, acum hibrizi de struguri cu măsline, pepeni din care țâșneau castraveți, jumătate roșii, jumătate mere, cartofolămâi, perecepoase, țelineconopidate, portocale cu țepi, pătrunjel cu frunze de dafin, dar și pubele lătrătoare, cărămizile clădirilor aveau ochi de pisică, antenele parabolice cu pistil făceau fotosinteza, astfel că pe ecranele TV ale taximetrelor, în loc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fie niciodată în afară de părinți și călăi specializați cu parfum de medic, la fel îngerii se rugau pentru oameni, la fel pisicile mieunau în călduri și câinii smulgeau de zgardă stăpânii. În pâlpâirea stroboscopică a fulgerelor peste piața cuprinsă de întunericul țâșnind ca artezienele de petrol, se întrepătrunseră și personajele de pe monitorul TV din Parcul Monument, la patru stadii distanță de piața noastră, un spațiu invadat de talk show-uri și dispute mondene. Dar mai trecea un tren important aducând frigul timpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Someș, Salva, Coșbuc, Telciu, Fiad, Romuli, Dealu Ștefăniței, Săcel, Iza, Vișeu de Jos, Leordina, Petrova, Vișeu-Bistrița, Valea Vișeului, Bocicol. Piața părea mai puțin foșnitoare și blocurile mai puțin vesele. Un înger bătrân cu plete albastre, care-i acopereau trupul străveziu, țâșni spre cer cu viteza sunetelor din orga lui Bach, pe care demult Arhimede o cuprinsese în numărul de aur 1,61803, unu fiind indivizibilul, iar celelalte cifre, codul numeric de la poarta Raiului. Mioara Alimentară înghiți și această pagină delicioasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
seriozitatea jocului, dispărea copilăria însăși. Și căluțul-balon, și balonul-buburuză simțiră trădarea și hotărâră, independent, să se răzbune. Dacă au făcut ce au făcut în același timp, înseamnă că au comunicat telepatic. Acestea le ofereau credința că sunt vii. Și calul țâșni din Universul de Aici și călcă în picioare buburuza de Dincolo. La fel calul de Dincolo, omorî gărgărița de Aici. Mama de Aici ajunse ca un fulger Dincolo și o ucise pe Mamă, în timp ce Aici Mama era ucisă de cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fiind arma eliminării definitive a conceptului de Mamă, a Mamei Postulat. Devenită o Mamă oarecare, amintirea avea să-i ofere aceeași destinație. De ființă oarecare, care a avut scopul de a o aduce pe lume și atât. Din ou a țâșnit acest pui care acum, deși nesigur, e Liber. Ca preț al libertății este eliminarea celor ce te-au creat. Acum vede lumina, intuiește primejdia, caută răspunsuri, Mama la rândul ei oferă întuneric și tăcere. Aici și acolo. Împreună și diferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
trăiesc mai departe, câte am de făcut! Îți scriu, toate le vei citi, aceste pagini, oh, cât sunt de singură! Dacă Longinus Te-a înțepat cu vârful de oțel al lăncii sale de roman în coasta Ta stângă, de unde a țâșnit sânge și apă, eu te împung, Doamne, fără să te rănesc, cu întrebarea: de ce exist? Pentru că Eu exist! De unde vin? Din Mine. Unde mă duc? La Mine. Și după aceea vei fi Dumnezeu al unei Lumi aleasă de tine. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
STRADA. O mulțime furioasă ne întâmpină fără să ne vadă, strigând sloganuri antiAutor, antiMioara, versificate, lozincate, alegorizate, scuipate, fabulate, poluate cu expresii argotice, tu o știi, cartea pe care nici eu nu o scrisesem era sfâșiată de animalele care le țâșneau din plexul solar, capete de vampir, de dragon sau crocodil. Desenele animate de pe monitoarele TV deveniseră, la rândul lor, fiare care maltratau, pe rugul proletcultismului revigorat, pe Autor și personajele sale. Foile deveneau fum negru, smog-ul dintr-o uzină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
am unit întregul material, am fost înspăimântat de gafele imaginației izvorâte din mintea personajului meu, de proporțiile greșite în raport cu adevărul pe care eu îl vedeam prin prisma valorilor matematice, cibernetica mea gândire nu se potrivea cu scârboșenia malaxorului de idei țâșnite din același cap șubred înclinat, se vede, spre morbiditatea descâlcirii adevărului despre Spațiu și Timp. Recunosc furtul, îmi asum pedeapsa de a-l evita așa cum a fost însăilat în secolele ei de detenție pentru că, fără îndoială, atunci când secunda nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe când îmi sunau îndepărtat cuvintele Scripturii Dumnezeu a făcut pe om din țărâna Pământului (Facerea 2, 7). Mogâldețele erau luate în gheare de berze sosite din noapte. Deasupra caselor și maternității orașului berzele deveneau fuioare zburătoare care, eliberate de povară, țâșneau spre cer ca săgețile albe în beznă. Îngeri care se întorceau acasă până la următoarea naștere. * * * P ovestitorul, aflat în Pleistocen, tocmai fecunda viitoarea gândire a lui Enescu cu ideea izvorului folcloric, cristalizat în Sonata pentru pian în Fa diez Major
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
rămăsese singură printre amintirile mele, am chemat-o. Mioara s-a deschis ca o ușă din care au ieșit alte personaje. Unele mici, altele școlărițe care au populat locul în care sădisem cândva o sămânță a trecutului. Din mine au țâșnit personaje, unele la vârsta școlară, altele la cea a adolescenței, care le-au luat de mână pe celelalte Mioare și-au dispărut hârjonindu-se. Drumul mi-a spus că nu trebuie să le urmăresc, pentru că toate își știau, cu sobrietate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și trase și el o dușcă la invitația politicoasă a Mongolului: Ia, mă, și bea! Eu nu accept ca cineva să mă dea afară din mine și cred că... Mioara nu apucă să-și termine revolta pentru că din ochii Milionarului țâșniră două lacrimi care se transformară în cărăbuși, mișcându-și printre tufe, elitrele. Sunt cărăbuși din copilărie spuse trist Milionarul nici lor nu le place ca altcineva să le ia locul. Prostii zise Bau vă obișnuiți. Și eu m-am obișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și capitolul I al viitorului meu roman. Vine peste noi, nu poate sta unde îi e locul zise Autorul, care apăruse dintr-un colț de noapte sau inventat de vreun greier. Și Autorul porni să citească. REPETENȚII ROMAN A m țâșnit din templul mamei în zori, sfâșiat de dorul după bicicleta promisă de tatăl meu din prenaștere și, deși peste timp, nea Costică frizerul îl tot întreba: Nea Ioane, i-ai luat băiatului ce i-ai promis? Eu, cocoțat pe scăunelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
peste oraș. O zvâcnitură și imensa ladă agățată cu șufe încordate în cârligul macaralei se ridică și, după ce pluti pe deasupra batalioanelor de căști, la semnul capelmaistrului își îngheță balansul și doi soli traseră de manetele trapei deasupra cofrajului din care țâșneau mustățile armăturii de oțel a viitorului zid. Betonul se scurse într-o clipă, soarele-și trimise o rază într-un ciob de lentilă și, pe când brațul macaralei se rotea ușurat de sarcină, betoniștii și începură să-și arunce vibratoarele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
care i-au sluțit chipul. Dacă urmăreai un fotomodel american, era fie din Brăila, fie avea strămoși brăileni, cu o frumusețe unică pentru că purtau în ele un oraș unic. Duceau în sângele lor timpurile străbătute de oraș, iar viitorul le țâșnea prin țâțele atât de bine sculptate! Cariatidele teatrului le priveau cu invidie. Toate calitățile acestei frumuseți sculpturale izvorau din pământul Bărăganului. Aleargă o fecioară goală cu părul negru despletit printr-un lan de grâu copt. Și, alături, o căprioară. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-o din lanțul trofic până la începuturile sale. E o specie care există datorită nouă, privaților de libertate. Fără noi s-ar anihila de la sine. Răspunsul la toate întrebările mele mi l-a dat moartea dudului din spatele grădinii. În locul lui au țâșnit cu veselie pilozitățile Pământului pe care le epilam cu săpăliga, zadarnic. Moartea avea un uter plin de semințele vieții, condimentată cu frumos și antifrumos, din lupta lor cu mine reieșind o alta mai explozivă de culoare și sunet, ceea ce Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
viață proprie. M-am dedat, îmbătată de reușită, acestor delapidări din puterile divine. Propriile mele creații mă solicitau să le dau și harul artelor. Nu pot am zis. Atunci vom deveni kamikaze și te vom ucide. Pe partea cealaltă vor țâșni, ca la World Trade Center, flăcările generatoare ale altor flăcări, cauză a cauzelor, germenii unei lumi noi. Voi gândiți în lipsă sau voi deja sunteți? Noi gândim, mă speria tăria cu care-și detonau existența. Dedublându-mă, am văzut cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și având în vizor doar sexul, bună seara câtă bucurie izvora din acest salut, bună seara o plăcere nebună eliberată din cătușele zilei pentru a-și face mendrele în liniștea nopții plină de gunoaiele umane, de defecările visurilor, de defulările țâșnite din apele nămoloase ale sufletului. Bună seara Doamne, ce bucurie de a ști că ești posesorul mizeriilor grase pline cu voluptăți, hotărâri, speranțe, injurii, deziluzii, incertitudini, capricii, jocul de-a capriciile, de-a stăpânul, de-a omul atotștiutor, de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
grâu. Acolo. Dar, se vede, ori a visat, ori nu a crezut nimeni, pentru că se trezește singur. Privește! Grâul spărgea coaja pământului și-și ițea capul înspicat, mișcându-se ca o pendulă spre cer. Un spic, un snop, un lan țâșniră sub tălpile noastre prin asfaltul șoselelor, prin podeaua caselor de la marginea orașului. Mașinile poliției și cele ale pompierilor căutau să se retragă, dar nu mai găseau șoseaua. Zadarnic salvările își activaseră sirenele. Grâul nu se dădea la o parte, blocând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]