3,030 matches
-
ultima vară când mă mai jucam fără grijă pentru că, din toamnă, mergeam la școală în clasa întâi. O neliniște amestecată cu tristețe mă cuprinsese.Bucuria dispăruse. Auzisem de la frații mei mai mari și de la copiii cu care mă jucam în țărâna din fața porții că dacă nu ști lecția, învățătoarea te bate cu nuiaua, sau te pune la colțul clasei în genunchi pe coji de nuci. Îmi părea rău că nu o să mai pot să mă bălăcesc, împreună cu gâștele satului, în pârâul
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360828_a_362157]
-
în: Ediția nr. 219 din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului Copacul-chitară (În memoria Tatianei Stepa) S-a mai frânt un copac. Păsări mii și-au luat zborul să-i dea ultim onorul pe sub cerul opac. Foșnet calm, tânguit din țărână răzbate și copacul-chitară, drumul ultim străbate. Doar o cruce din el, timpul poate să scoată unic semn, amintind, dureroasa lui soartă. Am crescut ( lui Adrian Păunescu) Am crescut în umbra unui gând din copilărie. M-am hrănit din lacrimile tuturor
A FOST ODATĂ UN OM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360904_a_362233]
-
a chemat până la el. Abia a sosit și i-a spus: -Frate Conon, du-te și fă de mâncare fraților cu grâul pe care-l vei găsi! Tatăl meu maniat oarecum, a luat cheile hambarului cu gândul să-i aducă țărâna. Dar când a descuiat hambarul și a voit să deschidă ușile, n-a putut căci era tot hambarul plin de grâu. Cand a văzut această, a cerut iertare bătrânului, slăvind pe Dumenzeu. CAPITOLUL 29 MINUNEA SFINTEI EUHARISTII Cam la 30
LIVADA DUHOVNICEASCA (10) de ION UNTARU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360922_a_362251]
-
să fluiere cântecul preferat al bunicii Floarea, mama sa: “Bulgăraș de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
în amiaza mare de te vrăjesc, Omul acesta vine în lumea culturii cu toată dragostea de cântec a strămoșilor lui, cu istețimea fiului Pepelei, cu harul de a măiestri versul și de a-l pune pe melodii care miros a țărână strămoșească, a dimineți fragede și a lapte dulce de pasăre. M-a impresionat și mi s-a dezvăluit de cum l-am auzit la telefon. Sunetele și timbrul vocii veneau de la un om cu suflet mare, plin pe dinăuntru de penumbră
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
două planuri poetice: unul de echilibru, rezultat din contemplarea atemporală, rece, a Universului, „În Câmpie, pustiul hotarelor mute, nori de-ntristare ascund toți guzganii. Numai catargele inimii - anii - se-adună-ntre aripi mereu ... ” și altul, al trăirii pasionale, al arderii vitaliste, „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul tandru al desperecherii cum să-l îndur? E un cântec ce nu se aude, fără să vreau vorbele-mi răsar la fereastră, de pe buzele necuprinsului, iată, mă zboară o pasăre-albastră ... Evanghelia Tăcerii
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
jale Pentru râu am, pentru ram, Pentru frații ce în cale Pribegind îi întâlneam De la Nistru mai la vale. Nu am țară câtă apă Și pământ și cer aveam, Câtă brazdă-n rod sub sapă, Câte pâini pomeni dădeam Și țărână pentru groapă. Nu am țară câtă zare Peste zări de țări zăream, Peste Dunăre și mare, Peste Prutul ce-l duram Lăcrimând lacrimi amare. Nu am țară câtă moarte, Cu cât doliu-ndoliam Ochii-mi plânși ursiți să poarte Doliul
NU AM ŢARĂ CÂTĂ ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364152_a_365481]
-
mea s-o văd măcar în vis măcar odată mă simt încătușat de amintiri un sfârtecat de crudul infinit mă sting în Univers cu ochii pierduți te plâng te văd ca stea mi e dor adio adio mama mea ești țărână pustiul e timpul meu și încă trece adio adio mama mea ating mormântul mut cu palme cu priviri lăcrimând. Referință Bibliografică: Un sfârtecat de crudul infinit / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 934, Anul III, 22 iulie 2013
UN SFÂRTECAT DE CRUDUL INFINIT de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364178_a_365507]
-
Iie, Istoric, Ison June, Junincă, Jupon Kaki, Kakemóno, Kripton Latex, Latentă, Lapon Mică, Micoză, Micron Nelu, Nenică, Neon Odă, Odrasă, Odgon Pară, Paradă, Pardon Quito, Quinellă, Quilon Ramă, Rampantă, Radon Solo, Solniță, Somon Șagă, Șăgalnic, Șablon Tonă, Tonetă, Trombon Țară, Țărână, Țonțon Unic, Unire, Unison Vacă, Vacantă, Valon Xerofil, Xenofag, Xilofon Yală, Yoghină, Yukon Wanda, Wanadiu Wonton Zimbru, Zibabwe, Zircon ------------------------------------- * Din volumul „Prune'n gură” (în curs de apariție) George ROCA 14 iulie 2013 Sydney, Australia Referință Bibliografică: George ROCA - PRUNE
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
o secvență, Pe a hărții mele soartă Viu sunt numai în absență... Știu și simt și mă afund Într-o lumea trecătoare Ca o mare fără fund, Ca un soare fără soare... Dar, iubita mea de-o țară, De-o țărână și de-o țură, Românește-mă, să doară Moartea mea cu Țara-n gură! Referință Bibliografică: Cât o za / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1067, Anul III, 02 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon
CÂT O ZA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363073_a_364402]
-
este în sistare; toate-mi sunt în agonie. Sunt vecină, și să știe, el că-i zi și că-s eu noapte; și trăind într-o frăție, ajungem mereu departe. Eu sunt ce am fost mereu, stăpână pe-a mea țărână; să mă bată Dumnezeu, dacă îi dau vreo fărâmă! Referință Bibliografică: Duel / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1067, Anul III, 02 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DUEL de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363083_a_364412]
-
sau întrezăriri de ritmuri cu simboluri lirice într-un Spațiu Mioritic fertil căci Matca Vetrei sale poetice tot Transilvania e! iar Mirabila Sămânță ori Autoportret nisus cognitus Sufletul lui e în căutare în mută seculară căutare cât o cuprindere în țărână. Referință Bibliografică: LUCIAN BLAGA TRILOGII CU ELOGII ANIVERSARE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2321, Anul VII, 09 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LUCIAN BLAGA TRILOGII CU ELOGII ANIVERSARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363096_a_364425]
-
că apoi și partea cealaltă a amărăciunii vieții până ce moartea i-a surprins. Unii au trăit că intelectuali lucrând și luminând calea altora, în domeniile unde și-au desfășurat activitatea până ce moartea i-a surprins. Apoi se mai odihnesc în țărâna oameni ce în timpul cât au trăit au fost foarte necăjiți, loviți de necazuri. Însă a existat și există și azi și acea categorie de oameni ce au călcat în picioare toate legile divine și umane alergând pe străzile vieții plini
FRAGILITATEA VIETII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363168_a_364497]
-
singur tot soiul de neplăceri și își otrăvește singur existența.” ,, Cum se indura un tată de copiii lui, așa se indura Domnul de ceice se tem de El. Căci El știe din ce suntem făcuți; își aduce aminte că suntem țărâna. Omul! zilele lui sunt că iarbă, si înflorește că floarea de pe câmp. Când trece un vânt peste ea, nu mai este, și locul pe care-l cuprindea, n-o mai cunoaște.” (Psalmul 103: 13,14,15,16;) Biblia afirmă cu
FRAGILITATEA VIETII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363168_a_364497]
-
asemenea evenimente funebre ?! De ce a trebuit să moară bunica tocmai acum? Cui îi folosește moartea ei ? De ce ne zgârâie moartea așa de dureros sufletele ? Ceilalți oameni, în negru și ei, cu fețele albite de durere ascultau predica preotului : Căci din țărână am venit Și-n țărână ne întoarcem!... Cerul, grădină suspendată, aspiră ultimele raze ale zilei...Am venit, m-am îngropat, aștept lăstarii altei primăveri : mai puțin lacrimogenă. Măcar. Bocetul mamei se aude de dincolo de nori. Costel Zăgan,DEȘERTUL DE CATIFEA
CA UN BOCET, MAMA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363179_a_364508]
-
trebuit să moară bunica tocmai acum? Cui îi folosește moartea ei ? De ce ne zgârâie moartea așa de dureros sufletele ? Ceilalți oameni, în negru și ei, cu fețele albite de durere ascultau predica preotului : Căci din țărână am venit Și-n țărână ne întoarcem!... Cerul, grădină suspendată, aspiră ultimele raze ale zilei...Am venit, m-am îngropat, aștept lăstarii altei primăveri : mai puțin lacrimogenă. Măcar. Bocetul mamei se aude de dincolo de nori. Costel Zăgan,DEȘERTUL DE CATIFEA (114) Referință Bibliografică: CA UN
CA UN BOCET, MAMA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363179_a_364508]
-
Cinci oameni vor veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu țărâna măritată; Isuse ’nalte, nobile stăpâne, Dece chemași, la tine, mândra fată? (Din volumul în manuscris „Iarmaroc”) Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, noiembrie - decembrie 1938 Referință Bibliografică: Moartea Mariei / Ion Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1753, Anul
MOARTEA MARIEI de ION PENA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368331_a_369660]
-
uscate Și văd și cerul roșu curs printre cuvinte, Pădurile cum gem prin frunze doruri, Iar eu când scriu, nimic nu am în minte. Pe pajiști verzi, văd pete mari de soare Cum dogorăsc și crudul din viile culori, Iar țărâna de pe șesuri cum absoarbe Răniții pași desculți, din care curg sudori. Prin căutări de veșnicii când mă revăd, Mi se-nnegresc în patimi imagini parjolite De focul dorului nestins mereu căutător Și de-acel jar ce-l las să ardă
LAS PANA TIMPULUI... CA SĂ TE SCRIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368412_a_369741]
-
Acasa > Strofe > Valori > ȚĂRÂNA Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017 Toate Articolele Autorului Tărâna-i pântecele-n care Cel bob de viață, în mirare, Așteaptă rând să crească mare, Cu darul coborât din soare. * Tărâna-i stampa care poartă, Precum
ŢĂRÂNA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368482_a_369811]
-
daltă De-un biet prezent, oprit la haltă. * Tărâna e copaia-n care-ncape Uscatul trupului răs-stors de ape Când tot departele ne e aproape, Când azi, pe mâine-o să-l îngroape. * Deci nu pășiți cu tălpi murdare Peste țărâna hrănitoare, Și nu huliți groparul care Ne-nțărânează, la plecare. Foto: La arat, Stefan Dimitrescu (1886 - 1933) Referință Bibliografică: ȚĂRÂNA / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2317, Anul VII, 05 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Pârlea
ŢĂRÂNA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368482_a_369811]
-
Când tot departele ne e aproape, Când azi, pe mâine-o să-l îngroape. * Deci nu pășiți cu tălpi murdare Peste țărâna hrănitoare, Și nu huliți groparul care Ne-nțărânează, la plecare. Foto: La arat, Stefan Dimitrescu (1886 - 1933) Referință Bibliografică: ȚĂRÂNA / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2317, Anul VII, 05 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ŢĂRÂNA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368482_a_369811]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Strofe > Valori > DOMNIȚA NEAGA - DULCE- AMARUL DIN POEZIA LUI MIHAI DOR Autor: Domnița Neaga Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Moto: „Și tu, omule, uiți mereu că ești doar unpumn de țărână!” Note de lectură la cartea de versuri: „Cui să spun că mă doare...” Apărută la Editura StudIS, Iași, 2015, cartea de versuri, „Cui să spun că mă doare...”, a poetului Mihai Dor, adună la un loc puțin sub o sută
DULCE- AMARUL DIN POEZIA LUI MIHAI DOR de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368479_a_369808]
-
de mult praf și pulbere. Peste 8 milioane (după redistribuire, vorba fostului ministru Șova) am ales ca președinte un cetățean român (voia constituției) dar de etnie română, de religie Ortodoxă și puțin certat cu legea (voia alegătorilor). Să-i fie țărâna ușoară când n-o mai fi printre noi! Dar în scurtul timp dintre omologarea de către BEC a noului Președinte și instaurarea sa efectivă, în istoria țării a fost scrisă o nouă filă. Trei regiuni istorice ale țării, Banatul, Crișana și
ROMÂNIA 2015 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367830_a_369159]
-
SAXONE HORODI, ÎNTRECÂNDU-SE PE SINE, de Roni Căciularu, publicat în Ediția nr. 1077 din 12 decembrie 2013. A expune tablouri la Galeria centrală din satul artiștilor, Ein Hod, este un titlu de cinste și mândrie. Recenta expoziție (”Stele și Țărână”) - cu mai multe tablouri de autentică valoare, aparținând doar pictorilor din cadrul acestui renumit sat, datorat lui Marcel Iancu - are un singur invitat „din afară”: Liana Saxone Horodi. Nu este lipsit de semnificație acest fapt, dacă ținem seama că einhodnicii țin
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]