2,363 matches
-
comuna basarabeană Rajvint din Hotin și cele moldovenești, Puești din Tutova și Zăbala din Putna fiecare cu câte o consilieră comunală; Coveiu Doljului, cu consiliera sa județeană, Negreștii din Vaslui și Cobia din Dâmbovița, cu primăresele lor, au ridicat prestigiul țărănimii noastre, arătată totdeauna de anti-feminiști ca extrem de refractară emancipării femeilor. Cele peste o sută de consiliere comunale din întreaga țară, au avut prilejul, în primăvara anului ce s-a dus, să se adune în congres la București. Cu această ocazie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
uniune națională la a cărui realizare au contribuit în mare parte femeile engleze. D-na Ella Negruzzi face un expozeu al situației disperate a sătencii noastre, spunând că femeile trebuie să aibă grijă de ridicarea nivelului moral și cultural al țărănimii. D-na Ortansa Satmary vorbește despre importanța participării femeilor la viața publică a națiunilor, participare ce corespunde unei necesități evidente a realității vremurilor ce trăim. D-na Calypso Botez face un istoric al mișcării feministe la noi în țară. Spune
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Național-Țărănesc D-l prof. Gh. Tașcă, în numele Partidului Național-Țărănesc expune următorul punct de vedere: Partidul Național-Țărănesc - a spus d-sa - este partidul care a recunoscut că femeia trebuie să fie pe picior de egalitate cu bărbatul. Idealul nostru este ridicarea țărănimii și a femeii. Partidul nostru a acordat drepturi femeii la comună și tot el îi va da mai departe ceea ce i se cuvine și care se bazează pe certificat de capacitate. Cuvântarea d-lui Dem. Dobrescu A fost binevenită - a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pace, libertate și progres din această țară, într-o singură organizație feminină de masă. Astfel că, izvorâtă din înseși realitățile politice românești, lupta femeilor a urmat aceeași linie de dezvoltare pe care au urmat-o partidele politice, linia colaborării cu țărănimea muncitoare și intelectualitatea progresistă. Femeile, mai puțin pregătite politicește și legate între ele de revendicări specific feminine și aceleași pentru toate femeile, au găsit forma organizatorică cea mai potrivită pentru acțiunea lor. Organizația de masă care corespunde întru totul atât
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Manasse. Raportul trasează în linii mari scopurile Uniunii Femeilor Democrate din România - organism viu de luptă antifascistă și antiimperialistă care grupând toate muncitoarele, țărăncile, gospodinele și intelectualele progresiste, trebuie să fie unul din factorii principali pe care guvernul proletariatul și țărănimea muncitoare, se vor sprijini în drumul lor de dezvoltare a democrației populare și de pregătire a lumii noi. După discuții, a fost votat proiectul de statut, cu unele amendamente propuse din sală. În acest moment, Uniunea Femeilor Democrate din România
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Limba religioasă și limba superstițiilor la români; Ștefan Manciulea, Scriitori străini despre vechimea și numărul străinilor din Transilvania, Banat și Ungaria etc.). Sunt publicate studii de istorie literară, cel mai adesea în marginea operei eminesciene, precum: Ion Filip, Eminescu și țărănimea (1/1970); S. St. Marin, Eminescu și critica italiană. Note și impresii (3/1970); V. Paolini, Umanismul lui Eminescu (2/1978), dar și grupaje de versuri, comentarii critice, pagini de jurnal, eseuri. Revista include în sumarele ei și o rubrică
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
apărută la Cluj și Timișoara între 1935 și 1944. Deplângând faptul că nu există o editură care să publice cărți „pe înțelesul poporului de la sate”, Gheorghe Subu, redactorul revistei, călăuzit de „cele mai frățești gânduri” și dornic „de a vedea țărănimea noastră cât mai luminată”, își propune să ofere „hrană sufletească în toate satele românești”. Se publică poezie de George Coșbuc (Sunt eu de vină, mamă, Sub patrafir), Aron Cotruș (Ai noștri sunt acești munți), D. Anghel, St. O. Iosif, Victor
CALENDARUL „FOAIA NOASTRA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286018_a_287347]
-
format mic, de buzunar, cu câte 32-64 pagini: trei dintre aceste volume cuprind versuri, una cuprinde teatru, iar celelalte toate, proză (schițe, nuvele și mai rar reportaje). Tematica volumelor acestei colecții este izvorâtă în cea mai mare parte din viața țărănimii muncitoare și anume o tematică strâns legată de actualitatea luptei de clasă în condițiile întemeierii gospodăriilor colective. Cu excepția volumului consacrat lui Caragiale - în care au fost tipărite câteva schițe și un fragment din 1907, Colecția Albina a publicat numai lucrări
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nu din întâmplare această poezie conține numeroase prețiozități stilistice, întortocheri de frază, care caută să acopere, ca niște bijuterii fals strălucitoare, goliciunea ideilor (...). În unele poezii ca Ședința, Cântecul tractoristului, Mihu Dragomir a încercat să surprindă transformările petrecute în conștiința țărănimii muncitoare. Poetul nu a reușit însă să pătrundă în adâncime procesul acestei transformări (...). Mihu Dragomir întâmpină însă dificultăți în ce privește crearea imaginii omului nou. El rămâne uneori la portretul fizic al omului, nereușind să dezvăluie lumea lui sufletească. Alteori, poetul apelează
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Aceste nuvele s-au remarcat printr-o reușită descriere a unor aspecte din viața satului (...). Primul său roman Pâine albă constitue în această privință un serios pas înainte. Din punct de vedere tematic, romanul înfățișează un moment important din viața țărănimii muncitoare: consolidarea și creșterea primelor gospodării agricole colective (...). Subiectul romanului oglindește lupta înverșunată a lui Toma pentru redresarea gospodăriei colective. Întors din armată cu multe cunoștințe și cu un sănătos spirit de discernământ, Toma devine sufletul colectivului (...). Romanul Pâine albă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sale calități (...). Desfășurarea romanului Ogoare noi poate fi expusă cu foarte puține cuvinte. În satul Podeni mai mulți țărani muncitori se hotăresc să lucreze pământul cu tractoarele (...). Romanul Ogoare noi prezintă cititorului o imagine unilaterală a rolului tractoriștilor în transformarea țărănimii muncitoare din țara noastră într-o țărănime de tip nou, după exemplul colhoznicilor sovietici. Imagini tipice sunt în primul rând cei patru tractoriști ai brigăzii a șaptea - Traian Buciu, Marin Oproiu, Mircea Guju și Ionel Pitcoace - în frunte cu șeful
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fi expusă cu foarte puține cuvinte. În satul Podeni mai mulți țărani muncitori se hotăresc să lucreze pământul cu tractoarele (...). Romanul Ogoare noi prezintă cititorului o imagine unilaterală a rolului tractoriștilor în transformarea țărănimii muncitoare din țara noastră într-o țărănime de tip nou, după exemplul colhoznicilor sovietici. Imagini tipice sunt în primul rând cei patru tractoriști ai brigăzii a șaptea - Traian Buciu, Marin Oproiu, Mircea Guju și Ionel Pitcoace - în frunte cu șeful brigăzii, Mihai Zaharia (...). Țărănimea muncitoare care folosește
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastră într-o țărănime de tip nou, după exemplul colhoznicilor sovietici. Imagini tipice sunt în primul rând cei patru tractoriști ai brigăzii a șaptea - Traian Buciu, Marin Oproiu, Mircea Guju și Ionel Pitcoace - în frunte cu șeful brigăzii, Mihai Zaharia (...). Țărănimea muncitoare care folosește mașinile și tractoarele S.M.T. nu mai este nevoită să meargă la chiaburi pentru procurarea de unelte sau vite (Gh. Gheorghiu-Dej, Articole și cuvântări. Ed. PMR, 1951, p. 274) (...). În mare măsură claritatea romanului, faptul că acțiunea e
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acestui obiectiv - constituirea întovărășirii ca etapă importantă către gospodăria colectivă - este concepută în mod just de autor ca desfășurându-se în procesul unei ascuțite lupte de clasă pentru îngrădirea și paralizarea acțiunilor chiaburimii; al doilea - că obiectivul care stă în fața țărănimii muncitoare de la Podeni nu este deloc diferit de acela al tractoriștilor din brigadă; dimpotrivă, e de fapt același obiectiv, cei peste o mie de hantri de arătură, pe care trebuie să-i realizeze brigada în campania de primăvară - sunt tocmai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în sat. Vorbind despre sarcinile partidului la sate în condițiile actuale de trecere a agriculturii pe baze socialiste, tov. Gh. Gheorghiu-Dej arăta la 3-5 martie 1949: «Partidul are datoria să intensifice lupta de clasă la țară, mobilizând sărăcimea satelor și țărănimea mijlocașă împotriva exploatării capitaliste, pentru îngrădirea chiaburimii». În continuare, tov. Gh. Gheorghiu-Dej arată că această sarcină «de îngrădire a chiaburimii, de limitare a puterii sale economice și a influenței sale politice», se îndeplinește: prin apărarea intereselor proletariatului agricol, ale țăranului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
burghezie permanent, în fiecare zi, în fiecare ceas, spontan și în proporție de masă» (V.I.Lenin, Stângismul - boala copilăriei comunismului, Ed. PMR, 1949, p. 8). Un document de partid apărut de curând în Scânteia (Despre alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare - Scânteia, 12 apr. 1952) arată limpede că acest proces are loc cu ascuțime în satele noastre și reforma bănească efectuată de curând le-a dovedit cu prisosință. «Învățătura stalinistă despre mecanica luptei de clasă în condițiile dictaturii proletariatului - spune
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Putregaiul-așa cum este de V.Em. Galan, Vânt de primăvară de Gh. Cristea, Și-au împlinit datoria de Ioanchie Olteanu (...). Nuvela Dreptate reflectă astfel din plin lupta de clasă în semnificația ei cea mai profundă, cea mai actuală; ura țărănimii muncitoare împotriva chiaburimii ca clasă. Tocmai aceasta vădește apariția primelor elemente ale conștiinței socialiste la țăranii muncitori (...). Conflictul puternic care stă la baza nuvelei Dreptate indică valoarea ei ca armă de luptă: totodată face ca personajele să se definească, să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nivelarea caracterelor, schematismul personajelor, nu în invenția de conflicte artificiale sau în falsa umanizare, ci în tipizarea în fiecare personaj a unei laturi, a unui fenomen al realității, fermitatea revoluționară (Anghel) sau impulsivitatea și lipsa de vigilență (Pascu), ardoarea luptei țărănimii sărace pentru colectivizare (Ilie Barbu) sau ezitarea și neîncrederea celor care suferă de pe urma politicii dușmănoase a deviatorilor (Ioniță, Gavrilă), orbirea politică (Ion Niculae) sau oportunismul și carierismul (Prunoiu), poftele de exploatare (Ghioceoaia)”. *** Nuvela Desfășurarea va stârni multe comentarii în anul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mare tratează tema înfăptuirii gospodăriei agricole colective într-un sat, în focul ascuțitei lupte de clasă, în anii aceștia la începutul procesului de socializare a agriculturii. În Vadul nou se pune problema rolului important al gospodăriilor de stat în îndrumarea țărănimii muncitoare pe calea colectivizării, iar în Mireasa desculță e dezbătută problema luptei colectiviștilor dintr-o gospodărie colectivă formată, pentru convingerea și atragerea țăranilor mijlocași pe care uneltirile chiaburilor i-au făcut să rămână în afara gospodăriilor (...). Teatrul actual se inspiră necontenit
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1937-1938, când puterea de stat era în mâinile burgheziei. Mihail Davidoglu în Cetatea de foc (ca și ceilalți autori cuprinși în volumele de Teatru) își plasează conflictul în condițiile actuale, când puterea în stat o deține clasa muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare și când dușmanului de clasă i s-au distrus pozițiile politice, pornindu-se la lichidarea vechii baze economice capitaliste (...). Teatrul actual e foarte departe de anecdotele construite integral la masa de lucru pe baza unei superficiale luări de contact
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nou, nr.2, iun., 1952 33. Eugen Campus. - În miezul vieții. În: Viața românească, nr.5, mai 1952 34. Dan Costa. - Brazdă peste haturi. În: Almanahul literar, nr.5 (30), mai, 1952 35. Dumitru Drumaru. - Un nou roman din viata țărănimii. Idem. nr.2-3 (27-28), febr.mart, 1952 - V. Nicorovici. - Aurel Mihale: Ogoare noi. În: Contemporanul, nr. 10 (286), 28 mart - Liviu Leonte.„Ogoare noi” de Aurel Mihale. În: Iașul nou, nr.2, iun., 1952 36. Mihai Gafița. - Romanul luptei tractoriștilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lor - în nr. 16 (120), 22 apr.: „Așa s-a călit oțelul” - un spectacol realizat cu tineri, pentru tineri - în nr. 17 (121), 29 apr.: Ziua cea mare - o piesă despre drumul belșugului și al fericirii, pe care a pornit, țărănimea muncitoare - în nr. 18 (122), 6 mai: Superioritatea metodelor științifice în munca teatrală. Spectacolul cu piesa „Ziua cea mare” la Teatrul Național-Studio. „Pentru colectivele noastre teatrale care creează spectacole cu piese noi românești, o sarcină principală este de a cunoaște
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe teren împreună cu întreg colectivul (...). Caracterul realist al spectacolului, datorat metodelor științifice de muncă ce au stat la baza pregătirii lui, face ca adevărurile piesei să pătrundă în inimile spectatorilor, să-i convingă de justețea drumului pe care a pornit țărănimea muncitoare, alături de clasa muncitoare în frunte cu partidul ei”. - Alte comentarii de același autor: Literatura titolarizată (în nr.30 (134), 29 iul.), Note pentru reconsiderarea lui Barbu Delavrancea (în nr.45 (149), 15 nov.), Trei ani de la constituirea Biroului informativ
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întreagă l-au îndrăgit ca pe un prieten apropiat, cu care-ți place să te întâlnești mereu, să-i asculți la nesfârșit vorbele de duh, pline de tâlc adânc. Și totuși, dragostea lui de viață, humorul lui sunt acelea ale țărănimii sărace, iar drumul lui Mitrea Cocor este totodată drumul istoric al acestei țărănimi, care de veacuri suferă și se revoltă, dar care numai sub conducerea clasei muncitoare găsește calea spre rezolvarea, pe cale revoluționară, a năzuințelor ei dintotdeauna”. PETRU DUMITRIU NU
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să te întâlnești mereu, să-i asculți la nesfârșit vorbele de duh, pline de tâlc adânc. Și totuși, dragostea lui de viață, humorul lui sunt acelea ale țărănimii sărace, iar drumul lui Mitrea Cocor este totodată drumul istoric al acestei țărănimi, care de veacuri suferă și se revoltă, dar care numai sub conducerea clasei muncitoare găsește calea spre rezolvarea, pe cale revoluționară, a năzuințelor ei dintotdeauna”. PETRU DUMITRIU NU MAI ESTE SINGUR Afirmația din titlu vrea să spună că, de prea mulți
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]