1,978 matches
-
statului român; în sfârșit, se relua chiar o discuție mai veche privitoare la apartenența României la tabăra Aliată 29. Deși românii au dezmințit imediat orice implicare a lor în lovitura de stat de la Budapesta 30, Aliații aveau nevoie de un „țap ispășitor“ pentru a prelua responsabilitatea aducerii la putere în Ungaria a unui guvern „reacționar“. Singura soluție prin care presa din Franța și Marea Britanie putea fi temperată era aceea prin care Consiliul Suprem își declara inocența față de evenimentele din Ungaria. În
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bucureștene din anii ’80, cu procesiuni de bătrâni porniți prin nămeți spre cozile din fața Alimentarelor, situează narațiunea în sinistra „epocă de aur”. Bucureștiul vremii oferă puține consolări: colegul lui Adrian, Mauriciu, e concediat din cauza demersurilor oficiale pentru emigrare, presa caută „țapi ispășitori” pentru ilustrarea tezelor lansate de plenarele Comitetului Central, iar Alexandru, personaj misterios, fost înalt demnitar, trezit acum la realitate și ostil puterii, ține un jurnal secret și decide să-și adăpostească periculosul manuscris tocmai la Adrian. Toate aceste agresiuni
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
dintre foștii săi tovarăși. Crezuse În existența unei solidarități a «inteligenților», dar foștii săi tovarăși, de care se credea foarte legat, preferaseră să-l trateze ca pe un «fost polițist» și să-l excludă. După toate aparențele, le servise de țap ispășitor. Se considera victima unui complot intelectual (Intellektueller Spinnerei). După Închiderea Școlii Karl Marx, Ralph fusese obligat să se Întoarcă În poliție, cu gradul de locotenent-colonel. Acolo, făcuse treaba buna Într-o perioadă foarte dificilă: dezarmarea MfS, asigurarea ordinii publice
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
considerat drept „principala eroare”. În paralel Însă, a continuat denunțarea complicităților dintre „comuniști” (sovietici) și occidentali, cărora le-ar fi căzut victime Românii și România, la „Yalta și la Malta”, „comploturile” din 1944 și 1989 etc., precum și condiția lor de țapi ispășitori ai mai multor regimuri autoritare sau totalitare succesive. Literatura lor este una a lagărelor și Închisorilor, o revendicare de legitimitate Întemeiata pe suferință și pe profetism (angajament precoce Împotriva comunismului, considerat principala calamitate politică din istoria României). Cel de-
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
element poate fi o idee, o problemă, o persoană exterioară. Dar semnificativă este situația când un alt membru al familiei este „triunghiulat”; - mecanismul triunghiulării apare cel mai frecvent în relația părinți-copii. Sunt posibile trei tipuri principale de triunghiulare: copilul ca „țap ispășitor”, când părinții îl identifică drept sursă a neînțelegerilor. Dacă sunt mai mulți copii, cel mai „obraznic”, mai leneș sau mai... este ales.); copilul ca mediator în relațiile maritale tensionate; triunghiul pervers, atunci când se formează o coaliție între un părinte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a moralității și eticii. Dar este la fel de probabil ca evenimente teribile de o asemenea magnitudine pot duce la o Întărire a vechilor poziții, la xenofobie, la o slăbire a moralității personale și publice și la găsirea de tot felul de țapi ispășitori. Natura răspunsului uman va depinde de faptul dacă efectele sistemice dăunătoare În creștere ale activităților omului crează un sentiment al vulnerabilității și responsabilității comune pe care o Împărtășim cu toții pe Pământ sau dacă frica generată de fenomene catastrofice crează
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
față de minorități și, mai larg, în cea a relațiilor intergrupale își dau întâlnirea o serie de teorii dezvoltate în psihologia socială: valori/atitudini/comportament; stereotipii/prejudecăți/discriminare; atribuirea și locul controlului; teoria identității (minimale) sociale („noi” și „ei”); „frustrarea relativă”, „țapul ispășitor”; „conflictul realist” (vezi Chelcea și Iluț, 2003). Apreciez că, pentru a înțelege mai bine comportamentele și acțiunile indivizilor, trebuie să facem apel la un concept mai larg, ce cuprinde și valorile și ideologia, dar și alte comportamente cognitive, pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
M. Rokeach - trimit la stimarea necondiționată a celor cu același mental și la detestarea până la ură a celor cu păreri divergente. De aici puternica predispoziție pentru prejudecăți și discriminare față de „ei” și prețuirea față de „noi” (grupul de apartenență). 2) Teoria „țapului ispășitor” (Dollard et al., 1939), și ea de sorginte psihanalitică, are în centru mecanismul frustrării. Dacă frustrarea nu poate fi depășită prin acțiuni (agresive) asupra agentului frustrant, atunci agresiunile (fizice sau simbolice) se îndreaptă spre alte ținte, care îndeplinesc rolul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Dollard et al., 1939), și ea de sorginte psihanalitică, are în centru mecanismul frustrării. Dacă frustrarea nu poate fi depășită prin acțiuni (agresive) asupra agentului frustrant, atunci agresiunile (fizice sau simbolice) se îndreaptă spre alte ținte, care îndeplinesc rolul de „țap ispășitor” și care sunt, de regulă, out-grup-urile, „ceilalți” mai vulnerabili. 3) Teoria conflictului real, formulată ca atare de R. Levine și T. Campbell (1972), dar avându-și originea în experimentele și elaborările teoretice ale lui M. Sherif și ale colaboratorilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai puțin mascate din partea populației autohtone. Îndeobște mișcările de dreapta, dar chiar și opinia publică majoritară din aceste țări vede în minoritățile etnice o gravă amenințare la adresa culturii naționale și, mai pragmatic, la slujbele și salariul lor. Imigranții sunt făcuți „țapi ispășitori” însă și pentru alte necazuri sociale (dezordine, criminalitate etc.). Cred că, judecând într-un spirit umanist echitabil, nu putem blama așa de ușor și simplist populația majoritară autohtonă. E vorba nu doar despre stereotipii și prejudecăți, ci și despre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Germanii sunt dezamăgiți de schimbările târzii. Românii abia dacă pot recunoaște că aparțin unei "societăți a sărăciei în massă" (11). La Cluj, autorul descoperă mulțimea de români săraci și proletarizați. Sistemele totalitare și, la scara imediată, intrasistemele lor, își găsesc țapul ispășitor, pentru a putea înfrunta un timp scăpat de sub control. Învinșii de toate felurile arată cu un deget moral învingătorul, "polițistul universal SUA" (175), care a monopolizat, chipurile, cu tertipuri, adică în fel și chip, dar singur, puterea. Autorul tratează
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
spre idolatrie - chiar dacă textul nu este explicit, rabinii îl vor interpreta în sensul acesta. Apoi, personajul este stigmatizat ca dușman înverșunat al blândului Iosif. Potrivit Testamentului lui Zabulon, acesta i‑ar fi sfătuit pe frații lui Iosif să omoare un țap, căci voia să atingă de sângele lui haina mezinului, pentru a‑l face pe Iacob să creadă că acesta nu mai era în viață (cap. 2 sq.). O reputație pe măsura acesteia este confirmată și de Testamentul lui Dan. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
înțelege. În plus, el este lipsit de orice competență exegetică. Căci, dacă ar fi fost altfel, și‑ar fi dat seama că diavolul apare de mai multe ori în Biblie: în Geneză, în chipul unui șarpe înșelător; în Levitic, ca „țap ispășitor” (Azazel); în Cartea Judecătorilor, ca „fiul lui Belial” și în Cartea lui Iov, ca „vrăjmaș”. În fine, Celsus se dovedește a nu fi nici un bun filozof, dat fiind că nu înțelege necesitatea existenței diavolului pentru desăvârșirea spirituală a omului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Le Livre..., p. 145. . În legătură cu această identificare, vezi Or. sib. III, vv. 388‑400. . Imaginea celor zece coarne apare de asemenea în Or. sib. III, vv. 381‑400. . Este vorba de vedenia berbecului (mezii și perșii: 8,20) și a țapului (grecii: 8,21). Confruntarea dintre cele două imperii este descrisă în felul următor: „Și pe când stăteam nemișcat încercând să înțeleg [acestea], iată un țap care venea dinspre apus și miazăzi pe deasupra pământului, fără să‑l atingă, și care avea un
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
III, vv. 381‑400. . Este vorba de vedenia berbecului (mezii și perșii: 8,20) și a țapului (grecii: 8,21). Confruntarea dintre cele două imperii este descrisă în felul următor: „Și pe când stăteam nemișcat încercând să înțeleg [acestea], iată un țap care venea dinspre apus și miazăzi pe deasupra pământului, fără să‑l atingă, și care avea un corn între cei doi ochi. Și venind către berbecul cu coarne pe care îl văzusem stând în fața fluviului Ubal, s‑a năpustit asupra lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
București, 1982; Mersul pe ape, București, 1996; Dosarul „Marin Preda”, Timișoara, 1999; La ce folosește Parisul? Evocări și dileme din exil (în colaborare cu Mioara Cremene), București, 2000. Traduceri: Maria Zambrano, Confesiunea - gen literar, Timișoara, 2001; Mario Vargas Llosa, Sărbătoarea țapului, București, 2002 (în colaborare cu Luminița Răuț); J.[uan] J.[esús] Armas Marcelo, Precum în cer, așa și la Havana, București, 2003. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, Suflete anesteziate, LCF, 1982, 52; Laurențiu Ulici, Vieți paralele, RL, 1983, 9; Victor Cubleșan
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
Diplomatul, tăbăcarul și actrița, pref. edit., București, 1972; F. Aderca, Domnișoara din str. Neptun. Orașele scufundate. Copilul cu vioara. Scurt roman al unui ogar, pref. edit., București, 1982, Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor. Revolte, pref. edit., București, 1987, Zeul iubirii (Țapul). Femeia cu carnea albă. Nuvele, pref. edit., București, 1993; Scriitori români peregrini (Traiectorii literare în timp și spațiu), pref. și postfața edit., București, 2002 (în colaborare cu Silviu Bădia). Traduceri: Charles Ferdinand Ramuz, Viața lui Samuel Belet, pref. trad., București
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
preocupările pentru aceste afecțiuni au fost inexistente. Copii suferinzi de tulburări mentale erau incluși în categoria peiorativă de idioție (alienare profundă și congenitală). Formele clinice ca psihoza erau necunoscute sau mai bine zis, nerecunoscute, copii „cu probleme” erau adesea obiectul „țapului ispășitor” și de regulă respinși, abandonați sau închiși. Problemele încep să se schimbe cu anul 1900, când Maria Montessori, medic psihiatru, revoluționează domeniul subliniind că acei copii cu deficiențe nu sunt în afara legii. Ea adaugă: “ copiii numiți idioți au dreptul
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
zările întinse îți sorb privirea parcă; Se-adună depărtarea. Și nemișcat rămân În bătătura țării, ca-ntr-o ogradă largă În care împreună cu-ai mei rămân stăpân. Iar prin păduri, cu coarne pe spate despletite, Am cerbii mei și țapii cei negri și țântați; Am urșii ce-și sug laba în hrubele tihnite, Visând un vis sălbatic, de iarnă din Carpați. Semn de belșug, zăpada câmpiile încarcă, Și-i totul de-o lumină solemnă inundat. Se-aud chemări de muncă
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
pot fi anemice, moderate sau stufoase), gradul de ordine (șiruri, coloane, mulțimi), starea de spirit a participanților (candoare, disperare, nebunie, frică). Coada dezvoltă trăiri intensive, un „spirit” propriu, o cultură specifică (cultura „bancului”), modifică atitudinea populației victimatizate, incită la găsirea „țapului ispășitor”, totdeauna altul decât cel cu adevărat responsabil. O „anatomie” a cozii ne dezvăluie proprietatea de „organism viu” a acesteia, calitatea de „celule” a participanților (indivizii pot fi osoși, musculari sau lacși), calitățile „inimii” și ale „creierului” cozii, modul de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
avea loc câte o plenară în care se discuta problema aprovizionării, „măsurile” luate se lăsau cu câte o nouă penurie. Uneori se mai „rotea” câte un activist acuzat de proastă gestiune, mai era sacrificat câte un cap - un caz de țap ispășitor sau „acar Păun”, celebru în epocă, era traficantul de vinuri ștefănescu, condamnat la moarte pentru speculă. Se făcuseră despre el și două comedii de propagandă, Secretul lui Bacchus și Secretul lui Nemesis, cu ștefan Mihăilescu-Brăila (în rolul negativ - memorabil
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în plan vizibil de o represiune teoretică, prin intermediul ședințelor și întrunirilor, cu scopul de a fi flagelați verbal protestatarii. Au fost excluși din partid și cei considerați a fi fost incapabili să stopeze „actul huliganic”, fiind necesar să fie găsiți țapi ispășitori și la un rang înalt, din nomenclatura întreprinderii. ședințele s-au derulat ritualic, așa cum am precizat deja, tinzând să minimalizeze din punct de vedere politic revolta de la Brașov și chiar să o nege, reducându-i pe protestatari la stadiul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
foarte curând - și din partea unor „colegi” de breaslă. Incapabili, dintr-un motiv sau altul, să descifreze în spatele propagandei oficiale dedesubturile mecanismelor diversiunii, și-au îndreptat ținta atacurilor împotriva unor persoane din rândurile lor „identificate ca marii vinovați”: eterna căutare a „țapilor ispășitori”. (În cartea Sugestia și sugestibilitatea, pe care am publicat-o cu I. Ciofu cu câteva săptămâni înaintea desființării, mă ocupasem, de altfel, în cadrul subcapitolului „Permanența elementelor magice și mitice”, de psihologia unor asemenea mecanisme.) Mă gândisem de multe ori
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Din păcate, în astfel de situații, s-au ivit și laturi negative, căci unii cred că s-ar putea salva și spinarea altora. Ca de multe ori în astfel de situații, unii au devenit victime ale manipulărilor, și-au căutat „țap ispășitor” în propriile rânduri, în loc să caute vina în viciile sistemului, care, după cum era știut, iniția în mod periodic acțiuni de curățire și de intimidare. Deosebit de atacați au fost cei ce nu voiau să se plece, mai ales directorul V.Radulian
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fiind că în felul acesta se va putea elibera înainte de termen. A.N.: A, i s-a promis că va fi liber... N.I.: Da, sigur că da, dar până la urmă a fost executat. A.N.: Da, el a fost un țap ispășitor... N.I.: Da, da. A.N.: Cât a durat toată... N.I.: Experimentul psihologic Pitești a început la 6 decembrie 1949 și a durat până în iunie 1951, după care a continuat la Gherla până în 1952. A.N.: și la Pitești până când
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]