1,293 matches
-
Recea, la vest de sat, s-au găsit fragmente ceramice din veacurile IX-X. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția particulară A. Rusu. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 215, 245 (fig. 32/8); Teodor 1997c, p. 107. b) Țarina: la aproximativ 400m sud de sat, la vest de fostele C.A.P-uri Ipatele, pe o prelungire a terasei medii, s-au descoperit fragmente de vase specifice secolelor VII-VIII. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția personală
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
legendă în secolele XIV-XV, ele fiind din perioada veacurilor VI-VII), fig. 6/3-4, 9-10, fig. 7/7, fig. 11/6-9 (greșit trecute la legendă pentru secolele XIV-XV, ele fiind datate în veacurile VIII-IX); Teodor 1997c, p. 121. b) Pe țarină: pe terasa joasă, situată în stânga Bârladului, la aproximativ 1 km sud de Parpanița, s-au găsit fragmente ceramice din veacurile VIII-IX și IX-X. Cercetare Ec. Vulpe, 1943; M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia, 1954. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de vase din secolele VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1956. Materialul se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 198; Teodor 1997c, p. 123. 85. Oncești (comuna Oncești), județul Bacău a) Poarta Țarinei (Dâmbul lui Gologan): cu ocazia unor periegheze, efectuate pe terasa inferioară de pe versantul drept al Pârâului Berheci, din marginea estică a satului, s-au descoperit fragmente de vase medievale. Ulterior, s-a întreprins un sondaj arheologic (1967) care a confirmat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la inițiativa vreunui mare prelat sau mare boier se copiază traduceri după diversele cărți de învățătură religioasă morală de origine bizantină și slavă sau după „cărțile de desfătare“. Din prima categorie face parte, între altele, Cartea ce să chiamă Crinii țarinii, sau Flori prea frumoase care s-au adunat din dumnezeiasca Scriptură pentru mântuirea sufletească și s-au așezat prin osteneala oareșcăruia bărbat binecredincios. După cum anunță și în titlu și apoi în prefață, autorul s-a inspirat din „dumnezeiasca scriptură“ având
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fiind de van sat de tru fie și iu birea de ar ginți, și urmat de mâ nie, lă co mie, zavistie (ură, invidie), lene. Într-un text de în vă ță tu ră morală re li gioa să, Crinii țarinii, recopiat de mai multe ori în secolul al XVIII-lea, deși se vorbeș te de curvie, ea nu se numără printrecele șapte patimi împotriva cărora creștinul ar trebui să lupte. De fapt, patimile, așa cum se explică în capitolul 15, pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a). alai (nu cortegiu funerar) alcătuit din fete-fecioare, în număr variabil, probabil cu semnificație simbolică la origine, 7, 9, 12; b). Vestimentația alcătuită din frunzare așezate direct pe pielea goală -, iarăși semnificație agrariană și simbolică; c). alaiul-colindă. Acesta aleargă prin țarina arsă de secetă, cîntă, joacă, apoi intră în sat și trece ritualic pe la fiecare casă: „Paparuda paparudele joacă, saltă, sar, dansează, fac mișcări în curte, ocol, ogradă, bătătură”. Sau: „Paparuda joacă și cîntă, cîntă și joacă, joacă cîntînd, cîntă jucînd
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Lovinescu scrie despre Dante, Constantin Brâncoveanu și despre regina Elisabeta, M. Blecher despre „vizionarul genial și chinuit” William Blake, Mihai Moșandrei îl înfățișează pe Góngora, Ion Anestin pe Gauguin, Menilek „omul de la Adua”, Nicolas Fouquet, pe „cetățeana” Tallien ori pe țarina Caterina „cel Mare”, Eugen Ionescu îl are în vedere pe „un oarecare van Gogh” etc. Cu fervoare e abordată și eseistica. Aproape șase ani (1932-1938), pe lângă studiile consacrate alchimiei asiatice și celei babiloniene, Mircea Eliade dă la iveală textele ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
un servitor. În istoria Scoției, el era mîna dreaptă a șefului clanului respectiv. ‡‡‡‡‡ Un exemplu edificator: Frederika Wilhelmina Amelia ("Moretta"), cea de-a doua fiică a lui Vicky, se îndrăgostise de Alexandru de Battenberg (Sandro), prinț domnitor al Bulgariei autonome. Țarina Maria, soția lui Alexandru II al Rusiei, îi scrie fratelui ei, Alexandru de Hessa și de Rhin, tatăl lui Sandro: "Victoria este dispusă față de fiul tău, iar John Brown a binevoit să aprobe această căsătorie (sic!)". Citat după Philippe Alexandre
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
dovadă a egolatrismului ei este că i-a cerut țarului Alexandru II s-o trimită pe Marea Ducesă Maria, unica lui fiică, la Londra pentru "inspecție", în vederea unei posibile căsătorii cu ducele de Edinburgh. Țarul a refuzat cu indignare. Atunci țarina a propus o soluție de compromis: să se întîlnească, ea și fiica ei, cu Victoria la Köln. Victoria a fost furioasă, iar pe fiica ei Alice, care a făcut imprudența să-i scrie să accepte propunerea întrucît țarina este bolnavă
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
indignare. Atunci țarina a propus o soluție de compromis: să se întîlnească, ea și fiica ei, cu Victoria la Köln. Victoria a fost furioasă, iar pe fiica ei Alice, care a făcut imprudența să-i scrie să accepte propunerea întrucît țarina este bolnavă și, oricum, aceasta avea o distanță mai mare de parcurs de la Sankt Petersburg pînă la locul lor de întîlnire în Germania, regina a bruftuit-o într-o scrisoare plină de îngîmfare. *** Marea Ducesă a Rusiei, devenită Elisabeta Feodorovna
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
aprilie 1919 la bordul navei de război HMS Marlborough. Cît privește asasinarea familiei imperiale, sursele se contrazic. Potrivit unui raport publicat de New York Times în decembrie 1918, primul om al legii care a investigat cazul, judecătorul Sergheiev, a afirmat că țarina, țareviciul și cele patru principese nu ar fi fost împușcate în casa Ipatiev. Aceeași ipoteză este susținută și de Sir Charles Eliot (care se afla în Rusia în acele zile) într-un raport înaintat guvernului britanic. Eliot însă deținea informația
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
poate vedea, moșul nu este pur și simplu omul bătrân căruia îi datorăm respect, ci o întreagă instituție - oameni buni și bătrâni - , care a asigurat perpetuarea în timp a societății românești. În rândul cuvintelor arhetipale să mai amintim pe lângă vatră, țarină, că tun, bordei și pe argea, argele, care reflectă ideea de construcție, de dăinuire, termen trecut în hidronimie sub numele de Argeș, Argel, Argeluța, de pe văile cărora s-a procurat suprastructura din lemn a unei case - stâlpii și căpriorii, scheletul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
să le zeciuiască din pâne, din fân, din vin și din tot ce se va alege" (Uricar, XX, 82). „1742 - Iulie 24. Constantin Mavrocordat Vv. dă volnicie egumenului de la Barboiu să stăpânească și să dijmuiască moșiile Dragomireștii și Zberoaia din țarină, din fânețe, din prisăci cu stupi și grădini cu legume, după obicei. Oamenii ce șed acolo să se așeze cu egumenul ca să-i facă slujbă" (Academia Română mns. nr. 13). „1760 - Iunie 8. Ion Teodor Calimach Vv. dă volnicie urmașilor lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Mârzac Căpitanul și a moașei lor Nastasia să ție ocinile lor Răpcenii, Lungenii, Hănăsenii, Scor tenii, Cojoceana, Ștefenii, Vorovenii, Țipenii, Gușătenii, Delenii, Căpșeștii, parte din Vâtcani și din Făurei. Să aibă a lua a zecea din toate sămănăturile, din țarini cu pâne și din fânețe și din prisăci cu stupi, însă din 50 unul iar fiind mai puțini câte o para de stup, din grădini cu legumi și din heleșteie și din livezi și din tot locul, cu tot venitul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
el își putea face semănătura lui, să-și așeze prisaca lui, să cosească fânul pentru vitele lui; stăpânul era în drept a-i lua de a zecea din toată roada. Nu numai că se lăsa pe om să-și cultive țarina și săși cosească fânul - dându-ți din zece una, ci erai îndatorit tacit și legal, spune Ghibănescu, a-i lăsa în a lui proprie dispoziție tot ceea ce-i putea asigura lui o sporire economică ca să poată trăi, pentru ca mijlocit și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fie curtean, fie cine va fi arat, de la toți ca să aibă a lua" "(Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XVIII, p. 58). „Înainte de 1660. Frătița vel comis scrie Brăniștenilor să lase în pace tot hotarul Bohotinului și din câmp, și din țarină, și din fânaț, și din pădure, și dintr-apă... nici pe oamenii lui să nu-i învăluiască nici prisăcile lor să nu zăciuiască" (Cr. Bohotinului..., p. 63). „1663 martie 20. Evstratie Dabija Vv. dă volnicie lui Vasile și lui Ignat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-a ocupat și de facerea cislelor, dar și de încasarea impozitelor. După aplicarea Regulamentului Organic, atribuțiile vornicului reducându-se, lui îi revin în principal sarcini administrative. Acelea de a se îngriji ca vitele sătenilor să nu facă stricăciuni în țarină, în grădini, fânețe și la arii. În acest sens el numea un înlocuitor al său care se îngrijea de grajdurile țarinei iar la nevoie să cerceteze stricăciunile făcute de vite prin semănături sau grădini. Persoana care avea asemenea îndatoriri se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îi revin în principal sarcini administrative. Acelea de a se îngriji ca vitele sătenilor să nu facă stricăciuni în țarină, în grădini, fânețe și la arii. În acest sens el numea un înlocuitor al său care se îngrijea de grajdurile țarinei iar la nevoie să cerceteze stricăciunile făcute de vite prin semănături sau grădini. Persoana care avea asemenea îndatoriri se numea nemesnic. Orice locuitor al satului era dator să facă și să îngrijească o porțiune din gardul țarinei. Pe timpul verii paza
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îngrijea de grajdurile țarinei iar la nevoie să cerceteze stricăciunile făcute de vite prin semănături sau grădini. Persoana care avea asemenea îndatoriri se numea nemesnic. Orice locuitor al satului era dator să facă și să îngrijească o porțiune din gardul țarinei. Pe timpul verii paza țarinei o asigurau jitarii, care aveau grija să închidă poarta țarinii (poarta țărnii), să nu lase vitele prin semănături. Pentru munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar la nevoie să cerceteze stricăciunile făcute de vite prin semănături sau grădini. Persoana care avea asemenea îndatoriri se numea nemesnic. Orice locuitor al satului era dator să facă și să îngrijească o porțiune din gardul țarinei. Pe timpul verii paza țarinei o asigurau jitarii, care aveau grija să închidă poarta țarinii (poarta țărnii), să nu lase vitele prin semănături. Pentru munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop de grâu, orz, ovăz
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
semănături sau grădini. Persoana care avea asemenea îndatoriri se numea nemesnic. Orice locuitor al satului era dator să facă și să îngrijească o porțiune din gardul țarinei. Pe timpul verii paza țarinei o asigurau jitarii, care aveau grija să închidă poarta țarinii (poarta țărnii), să nu lase vitele prin semănături. Pentru munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop de grâu, orz, ovăz sau popușoi, din fiecare car. În grija vornicului de sat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
facă și să îngrijească o porțiune din gardul țarinei. Pe timpul verii paza țarinei o asigurau jitarii, care aveau grija să închidă poarta țarinii (poarta țărnii), să nu lase vitele prin semănături. Pentru munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop de grâu, orz, ovăz sau popușoi, din fiecare car. În grija vornicului de sat rămânea pe mai departe și îndestularea pătulelor sau a coșarelor cu produsele de rezervă. Satele erau subordonate administrativ
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnul, ținând seama de situație, prin Carte domnească de apărare hotărăște la 12 martie 1757, ca „De case (bârlădenii) să nu dea nici un ban chirie, nici de pivnițele lor, cum nici din grădini să nu-i zeciuască, ce numai din țarini și din fânețe și din prisăci, de la câmp, să-și dee zeciuiala." Dar cum bârlădenii, bazați pe ceea ce hotărâse Ștefan cel Mare, nu vroiau să plătească nimic, decât din comerțul cu pește, litigiul a durat neîntrerupt „peste o jumă tate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de fascinația misterelor lumii, de retorica tăcerii, de „culmea aspră a tăcerii”, de trufia nedisimulată a celui care se vede întemeind și întrebând lumea prin cuvânt. Specific este faptul că această trufie nu aparține demiurgului, ci truditorului încăpățânat care ară țarina poeziei și sfidează spiritul elitist. În Poeme (1971) se simte o domolire a confesiunii rebele, a patetismului recalcitrant și contestatar. O schimbare a perspectivei se poate observa clar în Favoare (1972) și în Poet al uriașilor (1973), în care, pornind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
să nu se scoată într-o zi mai mulți copăcei decât s-ar putea răsădi, dar fiind că această analoghie nu se poate întocma nemeri, apoi acii rămași să se puie la un loc umbros și să se acopere cu țarină, spre a feri rădăcinile de uscăciune. La răsădire, mai este de luat în băgare de samă ca rădăcinile copăceilor să se întindă deopotrivă în toate părțile și să se acopere cu pământ bun și moale. Se înțelege că asemine meșteșugite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]