723 matches
-
mult mai mare. Toți erau gătiți în uniforme care luceau de parcă erau făcute din zale metalice. Capul, ca și fața, era rotund. Și aproape chel. Avea un fel de podoabă urâtă pe cap care semăna a păr: un smoc de țepi se răsfira în creștet. Dar fața: o gură mică, aproape lipsită de buze, un nas ciudat, mic și deasupra, dominând, doi ochi mari, rotunzi, cu pupile negre, dar fără sprâncene. Păreau să aibă un fel de pliuri de piele deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
lichid pe care ai avea chef să-l sugi. Peruca ei pudomnișoarată cu alb e înclinată într-o parte. Gâtul îi e ațos și împânzit de tendoane. Iată Veriga Lipsă, cu pădurea întunecată care i-a crescut pe obraji, cu țepii scufundați în canioanele adânci care-i traversează fața pornind de sub ochi. Ceva trebuie să se întâmple. Ceva groaznic trebuie să se întâmple. Și trosc. O piersică a alunecat și s-a spart pe podea. Arată ca un cuib din ace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cu bășicile albe încă pline de aer, cu măruntaiele groase și inima vânătă, cleni cu solzi alungiți, ca niște ochi de cristal, știuci ascuțite, dințoase, gata să țâșnească prin aer, zvâcnind din cozi sângerii, bibani dungați, cu spinări împodobite de țepi, lini cu stropi violeți și mustăți de nisip, plătici și lipani subțiri, de-o palmă, fântânei cu aripioare de păsări, mrene și roșioare, văduvițe și păstrăvi împestrițați, somni mătăhăloși, tolăniți pe paturi de gheață. Carașii deschid gurile, se zbat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și l-am apucat de umăr. M-a îmbrâncit și a fugit din nou. L-am urmat, trecând chiar și prin arbuștii țepoși care mă zgâriau pe mâini și pe picioare. Puteam să mă trezesc foarte ușor cu unul din țepii ăia în ochi, dar am avut noroc. Era foarte periculos. L-am prins din nou, de data asta nu s-a mai zbătut atât de tare. L-am imobilizat cu brațele, să-l calmez, ca să ne putem întoarce la casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
vorbesc cu domnișoara Zwida: dar abia acum lucrul acesta îmi e clar, admițând că așa e. Domnișoara Zwida desena un arici de mare. Era așezată pe un scăunel pliant, pe dig. Ariciul era răsturnat pe o piatră, deschis: își strângea țepii încercând în mod inutil să se ridice. Desenul fetei era un studiu în clarobscur, din linii fine și țepoase de jur-împrejur, al cărnii umede a moluștei, care se dilata și se contracta. Discuția pe care o aveam în minte, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
lui pub. Ia uite la ea ! — Ăă... da. M-a dus. — Nici nu pot să-ți spun cât de bine mi-a părut. Scoate un rimel și începe să-și acopere cu și mai multe straturi genele deja ca niște țepi. Îți închipui, aproape că a trebuit să ne căutăm un alt grădinar. Deși, firește, a fost mare păcat. După ce-și făcuse atâtea planuri. Mă uit la ea bulversată. Simt că mi-a scăpat ceva. Ce tot spune aici ? — Ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
care reprezintă povara unui măgar. Încerca să mă Învețe: — Unitatea de bază este djaw-ul, care reprezintă un bob de orz de greutate medie și cu coajă cu tot, dar căruia i se vor fi tăiat, la cele două capete, micii țepi care trec de margini. — Foarte riguros, am spus eu râzând. Profesorul Îi adresă elevului o privire de reproș. Ca s-o dreg, mă crezui obligat să-mi dovedesc silința: — Djaw-ul reprezintă, așadar, cea mai mică unitate de măsură. — Deloc, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Dom’ Goncea v-a dat pe mână și combinația cu Soporan, când prefectul încă era cu ferma aia cu tractoarele din Deltă. Ce tot o dați cu îngerii... Chiosea dormea dus, cu gura întredeschisă, cu broboane de transpirație năvălind printre țepii bărbii nerase. Vergilică îl zgâlțăi de umăr. Tresări. - Îngerii au căzut de la revoluție, dom’ Aulius. Acuma e alt timp. Acușica noi suntem îngerii, dacă e să vorbim așa, mai poetic. Cum ar vrăji-o Burtăncureanu, de-ar fi să v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cu gândurile aiurea, teribilă încleștare, Turnirul lor sângeros și inutil îmi stârnește reacții neînțelese de gelozie, încè nu-mi dau seama care dintre cei doi adolescenți rèzboinici va fi învingètorul, sè fie oare bèiatul cu ochelari, cel pe care niște țepi rèzleți din barbè îl amègesc cu o bèrbèție neatinsè încè, sau bèiatul cel blond, măi copilèros în expresia fetei, dar trèdând de pe acum un viitor cuceritor? Ea stè pe banca de sub nuc, în locul în care mașinile, la vremea aceea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
fie acolo: ciocan și cuie. Pe peretele pendulei bătu, la distanțe diferite, cui după cui și când se terminară înfipse piroane, scoabe, sule cizmărești, spirale, șpițuri și la sfârșit, după ce tot peretele placat cu lambriuri de cireș fu încărcat de țepii oțeloși, înfipse cu forță un târnăcop. Toată lada de scule, golită într-un ceas, oftă ușurată. Se uită mirată la așezarea asimetrică a cuielor și, desigur fără să se întrebe de ce, începu să dezbrace rând pe rând, încet, atentă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sirenă, cealaltă de iguană: o reptilă și o mutantă acvatică. Și, ca un făcut, și legumele se uniră pe tarabe, acum hibrizi de struguri cu măsline, pepeni din care țâșneau castraveți, jumătate roșii, jumătate mere, cartofolămâi, perecepoase, țelineconopidate, portocale cu țepi, pătrunjel cu frunze de dafin, dar și pubele lătrătoare, cărămizile clădirilor aveau ochi de pisică, antenele parabolice cu pistil făceau fotosinteza, astfel că pe ecranele TV ale taximetrelor, în loc de meciuri de fotbal, se transmitea schimbul de energie dintre plante și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
să se comporte ca și cum nu-l cunoștea. El se tăiase și se zgâriase, încercând să se tragă din tufele de trandafiri, fără nici un ajutor din partea ei. Nu poți să fii demn, când te ridici în picioare cu dosul plin de țepi. Și când te privesc cel puțin o sută de oameni. În plus, trebuiau să apară și paznicii. Iar puștiul negru care semăna cu o maimuță dispăruse. Nu-l vedea nicăieri. Vasco realiză că trebuia să-și ia tălpășița de acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
și mâine, cine ,mai știe de vor mai crește codri de brazi și trifoi cu patru foi în câmpie?!?. 1979 Vino, Țepeș! Viața-i paralitică printre-atâtea furăciuni; vino, Țepeș, să-i aduni, să-i înveți politică. Să-i pui în țepi date-n febră pe grătarele roșcate, să stea cu toți hoții-n zebră, trei decenii jumătate. Ne-au promis grămezi de unt de miere și văi cu lapte dar s-au dovedit că sunt hoți de zi, tâlhari de noapte
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
hățișuri de nepătruns. Soarele strălucea cu putere scăldând totul într-o lumină puternică. Era foarte cald, nu bătea nici un firișor de vânt. De pe fruntea lui Cristi prinseseră a curge broboane de sudoare. Pe acolo nu putea trece, tufele pline de țepi alcătuiau o barieră de netrecut. Dacă voia să ajungă mai sus, trebuia să ocolească. Se hotărî să meargă pe sub poalele pădurii, pe acolo pe unde era mai ușor să străbată. Încerca să se țină imediat dincolo de lizieră, așa încât să poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ciuperci să nu-mi aduci acasă! Mama scăpase de procesul ei nesfârșit și tot nu se dădea dusă de-acasă: Eu n-am, dragă, bani de călătorii, las’ că eu am călătorit destul, vă rog (începe să vorbească răspicat „din țepi“), dacă vreți să nu ne certăm - uite, eu sunt foarte calmă - nu-mi mai vorbiți de concedii, plecări, eu oricum nu mai am mult și trebuie să plec, așa că... În dimineața plecării nici nu ieșise în geam să mă petreacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
să mai bat cu unghiile mele lungi În măsuța minusculă de machiaj din culise și m-am uitat la ea. Nu o cunoșteam foarte bine. Abia dacă ne vedeam În afara orelor de antrenament. Părul scurt și blond Îi era făcut țepi si purta o rochiță neagră aproape indecentă. N-aș fi putut să spun ce ochi avea, culoarea irisului era imperceptibilă din pricina tonei de dermatograf cu care fusese machiată. ― Ai emoții? mă Întrebă. ― Da, am răspuns cu voce slabă. Tu nu
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
ore pe un taburet, lângă patul de la reanimare în care zace tata după ce i s-a extirpat tumora de la vezica urinară. Acele din venele lui mă dor, sângele i se scurge într-o sondă, pe obrajii livizi i-au crescut țepi albi. Binevoitoare doar în secunda când le vâr banii în buzunar, surorile și infirmierele îl tratează cu o familiaritate jignitoare, ca pe un moș dat în mintea copiilor. Unde a rămas domnul distins și sigur pe sine de până ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
actuale sau așteptările sale. Orice-ar fi fost, acele idei îi ocupau gândurile, între vis și realitate. Acel fenomen părea să fie nu atât un obicei, cât o capacitate înnăscută. În copilărie, fusese întotdeauna un visător extraordinar. Dar spinii și țepii realității - mai ales date fiind nașterea și creșterea lui - nu-i permiteau să trăiască numai într-o lume a viselor. Lumea adevărată avea dificultăți peste dificultăți și îl învățase plăcerea de a-și croi drum prin ele. În perioada de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ar fi vrut să-i spună multe, dar se rezumă doar la câteva replici din portofoliul împovărărilor ei: - Și ne însurăm, domnule inginer Georgescu? - Mai mult ca sigur! - Și cu celelalte, cum rămâne? Nu era nevoie de detalii, se vedeau țepii din cuvinte. Prin mărime, aceștia întreceau până și clădirea cu cele cinci etaje ale Poștei. Alex, sigur pe sine, știind că nimeni nu are dreptul de a-l supune unui rechizitoriu, și mai ales în public, răspunse impasibil: - În afară de Ina
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
ca apoi să se întâlnească repetat, devenind prieteni și colaboratori în proiectele sale,această poezie fiind inedită și intitulată “Vino, Țepeș!”: “Viața azi e paralitică, sunt prea multe furăciuni, vino, Țepeș, să-i aduni, să-i înveți politică; puși în țepi date în febră, pe grătare mai roșcate, să stea cu toți hoții-n zebră, trei decenii jumătate, ne-au promis dealuri de unt, de miere și văi cu lapte, dar s-au dovedit că sunt hoți de zi, tâlhari de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
whiskey de te ofilea. Con tesa mi-a pus mâna între picioare și mi-a vârât în gură limba cu biluță metalică la jumătatea ei. Am strâns la piept capul contesei și i-am simțit părul împărțit în mii de țepi rigizi, cu fixativul uscat. Am pipăit pe sub bluză sfârcurile contesei și-ntr-unul din ele era un ineluș de alamă. Am scos chiloții contesei și părul ei pubian era aspru și afânat. Am ascultat șoaptele contesei și ele erau dogite
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
talap prin curtea plină de praf, după rațele și găinile speriate, despre data de 25 decembrie, care în copilăria mea, cădea fix de Crăciun în fiecare an, dar ca urmare a citirii presei, mă trezesc imediat cu nervii zburliți ca țepii ariciului, și-mi vin idei din cele mai vindicative. Păi, spune și dumneata domnule, cum ar trebui să mă simt eu ca persoană, ce se dorește imparțială, când citesc de exemplu despre Paris (nu de cel din Troia, ci de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
rare” care-și văd fiecare de treaba lor. Unii, la patruzeci și cinci de ani spun că „am îmbătrânit,” uitând că nu ei (nu noi!) ci pământul, universul au îmbătrânit încă puțin... Trandafirul când înflorește în luna mai, își rezervă țepii pentru apărare nu pentru atac... Câteodată, la necaz ori într-o doară, socotim că „lumea e cam aiurea.” Străduindu-ne a înțelege mai bine ce se întâmplă cu noi și în jurul nostru, n-am putea să ne schimbăm „impresia” aceasta
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
schimbăm „impresia” aceasta?... Când nu-ți ies lucrurile (planuri, afaceri, relații, ambiții s. a. m. d) așa cum ți-ai dorit, îți spui că „n-am avut noroc,” pierzând din vedere faptul că „norocul” mai e și cum și-l face omul. Țepii/Țepele ariciului sunt altceva decât „Țepii/Țepele” oamenilor! Cu ajutorul țepilor lui, ariciul își adună hrana ca să nu moară de foame; oamenii își dau țepi/țepe unii altora spre a lua cu japca ce nu-i a lor! Melcul purtându-și
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
ies lucrurile (planuri, afaceri, relații, ambiții s. a. m. d) așa cum ți-ai dorit, îți spui că „n-am avut noroc,” pierzând din vedere faptul că „norocul” mai e și cum și-l face omul. Țepii/Țepele ariciului sunt altceva decât „Țepii/Țepele” oamenilor! Cu ajutorul țepilor lui, ariciul își adună hrana ca să nu moară de foame; oamenii își dau țepi/țepe unii altora spre a lua cu japca ce nu-i a lor! Melcul purtându-și cu umilință casa în spate este
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]