4,715 matches
-
amestecând realități istorice, fragmente biografice, inversând roluri și glisând în permanență între două lumi - cea a anului 1984 și cea a fictivului 1Q84. Efectul este fascinant, asemănător cu acela izbutit de David Lynch în Mulholland Drive. Povestea nu se mai țese în jurul unor personaje ci a unor roluri pe care când un personaj, când altul, le îndeplinesc. De exemplu, după moartea liderului sectei, chiar Tengo intră în transa ciudată în care cădea acesta, și întreține relații sexuale cu Fukaeri. Sau, după ce
Înapoi în 1Q84 by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4534_a_5859]
-
roman despre o femeie care își minte iubitul în legătură cu trecutul ei de torționară nazistă. Nici celelalte nu exclud minciuna din arsenalul mijloacelor de a cuceri sau seduce. Nuvelistul nu adoptă un punct de vedere moral asupra minciunilor (inevitabile?) care se țes între doi oameni care se iubesc și care nu conduc neapărat la suspiciune sau la divorț, ci consolidează adesea o relație pe care adevăruri mărunte ar putea-o distruge. În Cititorul, minciuna era uriașă, trecând cu buretele peste o întreagă
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4536_a_5861]
-
cărții o perenitate remarcabilă. În linia generală a prozei woolfiene, stilizată precum cele mai bune poeme, cu punctuație aforistică și rezonanță retorică, cu imaginație nomadă, Orlando folosește o scală tonală amplă. Oscilând între nord și sud, occident și orient, personajul țese o atmosferă de vrajă artistică. Iată, de pildă, această secvență din Marele Îngheț londonez, care oprește în loc timpul (îmi amintește un poem de Seamus Heaney): „În vecinătatea Turnului Londrei, acolo unde fluviul înghețase până la o adâncime de vreo douăzeci de
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
surprind iubiri și prietenii, aventuri șocante, și de fiecare dată Belano sau Lima părund în viețile altora, le ating sau le răstoarnă. Ei se află în continuă mișcare, în diferite locuri, seamănă cu doi magneți puternici, ascunși sub urzeala ce țese firele vieții celorlalți și le tot schimbă țesătura. Se naște astfel o uriașă frescă a lumii latino-americane, dar ai nevoie să urmărești, ca pe un covor plin de figuri geometrice închizând siluete și locuri, fiecare cu propriile culori și contururi
Nebuni întru Poezie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3429_a_4754]
-
pentru care nu au fost invitați regizori, la Național, care să facă pentru ea un spectacol. Un spectacol important. Așa cum a făcut constant Horia Lovinescu pentru Ștefan Iordache, la „Nottara”. În 2002, mă uitam cu cîtă inocență și delicatețe își țese iubirea Mihaela, personajul ei din filmul lui Cristian Mungiu, Occident. Pe sub gene. P e urmă, un rol ca o mică bombă, care nu știi dacă explodează sau nu: Zina din Inimă de cîine, regizat de Yuri Kordonskiy. Zîmbethohot de rîs
Tania Popa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3449_a_4774]
-
cîmp moral, tinzînd spre angelizare: „precum sideful negrăit și vrednic/ licărul seminal/ smălțuie embrionul divin/ în uterul nopții (...) și rupt de carnea veche/ ce miros acriu de placentă/ poartă prin cete/ Îngerul prea ostenit de strigarea/ numelui meu” (Cîmp luminos țesut din raza minții). Aspirația spre transcendență e aici cu atît mai semnificativă cu cît străbate stratul anatomo-fiziologic, uriașul freamăt trupesc spre a-și articula imaginea. Drumul terestru, constrîns pînă la un punct de visceralitate, capătă o perspectivă ascendentă. Deși „întîrzie
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
pe vremuri, cu această ocazie nu se muncea pentru că cine lucra era lovit de o boală din care nu își mai reveneau până la moarte. De asemenea, boii nu se înjugau pentru a nu îmbolnăvi. În plus, în trecut nu se țesea nimic deoarece cu pânza țesută în această zi nu se îmbrăcau nici măcar cei morți, deoarece nu puteau fi primiți pe cealaltă lume. În unele zone din țară, de Izvorul Tămăduirii se făceau vrăji. Se spunea că femeile care lăsau în
Ce este interzis să faceți de Izvorul Tămăduirii. Tradiții și obiceiuri by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35120_a_36445]
-
nu se muncea pentru că cine lucra era lovit de o boală din care nu își mai reveneau până la moarte. De asemenea, boii nu se înjugau pentru a nu îmbolnăvi. În plus, în trecut nu se țesea nimic deoarece cu pânza țesută în această zi nu se îmbrăcau nici măcar cei morți, deoarece nu puteau fi primiți pe cealaltă lume. În unele zone din țară, de Izvorul Tămăduirii se făceau vrăji. Se spunea că femeile care lăsau în biserică, peste noapte, în joia
Ce este interzis să faceți de Izvorul Tămăduirii. Tradiții și obiceiuri by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35120_a_36445]
-
când evreii i-au stropit cu apă pe adepții lui Iisus care aduceau vestea Învierii. De asemenea, în a doua zi de Paște, o altă tradiție spune că finii trebuie să meară la nași cu mai mulți colaci, un covor țesut în casă și un ulcior.
Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Paște by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36052_a_37377]
-
pline de mâzgă, putrezite, și însuși «castelul» erau învăluite cu un strat fin, vâscos, parcă agenții întunericului le-ar fi însemnat pe furiș până la noaptea următoare, când poate continua pieirea tenace, mistuitoare. Când luna, departe, din înalturi, de deasupra învelișului țesut din nori se rostogoli, pe neobservate, pe linia orizontului dinspre apus, și ei se holbau, mijindu-și ochii prin cavitatea mută a intrării principale de odinioară, iar la lumina încremenită în despicăturile ferestrelor înalte au înțeles încet că până se
Infernul văzut ca fractal by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3610_a_4935]
-
și iubire de celălalt. Documentarea scrupuloasă, observațiile de rafinament, impresia generală de autenticitate, de romandocument al unei epoci și lumi la care avem prea puțin acces, dar și condimentarea prozei cu elemente de atmosferă, detalii care susțin vălul de magie țesut de autoare asupra lumii arabe din celelalte două romane fac din Omar cel orb o încheiere pe măsură a trilogiei Danielei Zeca. Chiar dacă în romanul ei se simt de această dată mai mult rigoarea și pasiunea documentării decât entuziasmul și
Lumile lui Omar cel orb by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3631_a_4956]
-
la Ispirescu, Collodi, Creangă, Barrie, Baum și Carroll? Dar nucleele absurdiste și imaginarul suprarealist? De fapt, O. Nimigean scrie un roman patafizic. De aici derutele comentatorilor. Moto-ul din Dimov pregătea un scenariu complex. Nu Zenobialui Naum, ci onirismul estetic țesut în filigrane patafizice. Mortido este o colecție de confesiuni patafizice. Ambiția lui Nimigean mi se pare mai mult decât o provocare. Crimele lui Abăza, urmărite minuțios de indivizi și euri stranii, definesc, minuțios, o poetică a patafizicului. Destul de puțin cunoscut
Un roman patafizic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3652_a_4977]
-
prozelor deschise, conexând lumi disjuncte și obligându-le să semnifice împreună într-un paralelism cu atingeri scăpărătoare. Dacă proiectul e riguros desenat - o simfonie, o partidă de golf -, în rigorile lui încap oricâte paranteze, sunt libere înmuguririle colaterale, timpurile fluctuante țes desene complicate în așteptarea unor mereu reînnoite interpretări. Cuvintelecheie ale jocului de golf (joc, parcurs, mers, natură, drum, lecții) sunt utilizate ca repere ale parcursului existențial al autoarei și al personajelor sale: „întâia dată mă simțeam narator transpus în ceea ce
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
fost primit cu entuziasm nereținut atât în România, cât și în străinătate. Nicolae Manolescu observă că aceasta e o „carte ieșită din comun, nici numai memorialistică, nici numai ficțiune, cu câte ceva din amândouă, și deopotrivă extraordinară prin modul în care țese pe canavaua istoriei numeroase destine individuale. Am întâlnit rareori într-un roman, cum este în definitiv cartea lui Varujan Vosganian, o atât de mare densitate de viață umană și de evenimente cruciale în existența unei comunități. Bogată, variată, palpitantă, cartea
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
mănăstirii, în tihna ceasului de noapte, când până și clopotele din turnul bisericii tac, iar toaca-și odihnește lemnul la ușa ei și doar greierii, cu țârâitul lor, dau glas liniștii, stau în cerdacul măicuței Măcrina, pe lăița cu velințe țesute de mână și la masa la care, timp de peste șaizeci de ani, Profesorul își așternea pe hârtie gândurile, frământările, își rezolva nedumeririle, își scria lucrările”. O asemenea mărturie-document am pus-o imediat în legătură cu o alta la fel de emoționantă a celei care
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
său propriu pe care eu o numesc poezie. Iar aceasta, la rîndul său, poate merge mai departe decît cuvintele, le poate elibera din închisoarea lor conceptuală, le poate reda vocația desemnării. Cum? Tocmai prin aceste ritmuri pe care cuvintele le țes. Sprijinindu- se pe sunete lungi și scurte, pe asonanțe, ritmurile poemului deschid cuvintele înspre o altă direcție decît cea a conceptelor, împiedicînd spiritul să se închidă în ele. În poem, cuvîntul își recîștigă capacitatea de a arăta, de a restitui
„Ce bine că Turnul Babel s-a prăbușit!“ () [Corola-journal/Journalistic/2925_a_4250]
-
Una din formele virulente de manifestare e cea a localismului agresiv și resentimentar. E posibil ca ea să fie o reacție la îndelungata și contraproductiva centralizare în care excelează statul român. Ocupând un teritoriu viran, diverși pescuitori în ape tulburi țes, încet, dar sigur, o nouă ideologie. Incapabili să facă față concurenței la nivel național, își oblojesc rănile în festivisme locale prin aprecieri care exclud din start două valori: democrația și rațiunea. Oricine trăiește în afara celor „zece hectare de europenitate” din
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
și ne-au înjurat. Trecem peste", a argumentat fostul lider democrat-liberal, care militează pentru urgentarea fuziunii, evitându-se astfel întâmpinarea altor piedici. Nu există prea repede. Trebuie făcută fuziunea până la 1 iulie. Cu cât se stă mai mult să se țeasă, să se coasă, cu atât se găsesc diverse chestii greu de înghițit", a conchis Radu Berceanu, legat de acest subiect. De altfel, nici președintele PDL, Vasile Blaga, nu pare foarte preocupat de faptul că partidul pe care îl conduce nu
Radu Berceanu dă termen limită pentru fuziune PNL-PDL by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29493_a_30818]
-
Călinescu, a fost desființat. Din revistă nu s-a mai păstrat decât afișul de la chioșcurile de ziare: "Un mare scriitor, Mihai Fărcășanu". În timp ce el zăcea inactiv și umilit, Pia se ascundea la Lili Teodoreanu. Cu o perseverență uimitoare Pia a țesut o întreagă rețea de relații care i-au facilitat scoaterea lui Mihai din țară. Pia era conștientă că soțul ei va fi până la urmă prins și o dată cu el vor fi băgați în pușcărie membrii familiei și prietenii care-l ascunseseră
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
Marius Ianuș În lumina blândă, albă a amiezii au venit în taină meșterii zăpezii și-au țesut cu grijă un covor frumos ca să-L veselească pe Pruncul Hristos. Fulgi de nea îi vestesc sorții că El nu e robul morții ! Și-au țesut cu grijă un frumos covor ca să nu-și rănească Pruncu-al Său picior și să
Colind cu zăpadă by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/2919_a_4244]
-
În lumina blândă, albă a amiezii au venit în taină meșterii zăpezii și-au țesut cu grijă un covor frumos ca să-L veselească pe Pruncul Hristos. Fulgi de nea îi vestesc sorții că El nu e robul morții ! Și-au țesut cu grijă un frumos covor ca să nu-și rănească Pruncu-al Său picior și să nimerească magii mândrul loc unde-au înflorit florile de foc. Fulgi de nea îi vestesc sorții că El nu e robul morții ! Ca să nimerească magii mândrul
Colind cu zăpadă by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/2919_a_4244]
-
cu The Last Runaway, în care quilt-urile însoțesc povestea quakerilor din Dorset stabiliți în Ohio înainte de Războiul Civil). Istoria din fragmente prinde contur, ritm, simfonizând diferențele. Defragmentarea e metoda de lucru. Cele 103 istorii sunt petece colorate din care se țese „acoperământul”. Recuperarea prin memorie verbalizată are efectul punerii laolaltă a discordiilor în căutarea unui sens. Ca pe monitorul computerului, defragmentarea identifică nenumăratele căsuțe rebele, le lucrează în flash-uri iuți ca, după câteva minute, ele să apară compacte, gata să
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
în flash-uri iuți ca, după câteva minute, ele să apară compacte, gata să întrețină, o vreme, legăturile și unitatea ocrotitoare a lumii. Medgidia... poate fi comparată cu Cartea șoaptelor (cum a și fost). La Varujan Vosganian, lumea de negustori țese laolaltă așezările omenești și le împiedică să dispară cu totul când vechi orânduieli se destramă sub lovituri ale Istoriei: „Un năvod cu fire subțiri lega orașul să nu se risipească. Negustorimea.” Romanul însuși, ca specie, este un bun negustor - adună
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
conservată întreagă prin neverbalizare se petrece fără bemoli. Enunțurile apocaliptice intonate fortissimo sunt - câteodată, contrariant - subminate și tulburate de amintiri de alt accent și cu alte sensuri. Dar nu e greu de identificat partitura fiecăreia dintre cele trei voci care țes în canon povestea. Cartea are forță și citită oarecum aburit, cu receptarea tensionată și inconfortabilă a mesajelor ei contradictorii, dar și defragmentat, cu identificarea celor trei partituri și a împletirii lor abile și hărțuite. Tot aici, Tia Șerbănescu și Femeia
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
acest optimist mesaj, profetizând victoria apărătorilor literaturii asupra dușmanilor ei, scriitorul spaniol Enrique Vila-Matas își încheie romanul metaficțional El mal de Montano (2002), al doilea dintr-o tetralogie dedicată problemelor și soartei literaturii în pragul secolului XXI. Trama acestuia se țese imprevizibil în jurul obsesiilor unui narator protagonist „bolnav de literatură”, precum Don Quijote (și nu mai puțin Vila-Matas și Kafka). El însuși scriitor, Montano își propune să salveze „literatura reală, cea adevărată” și „durabilă” amenințată cu moartea de exponenții unei literaturi aparente
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]