4,028 matches
-
agonisești grăunțe Și la gură nu legi sacul, Te-i uita luuung... la plăcinte. 1. Unui chefliu Ținând-o într-un bairam Și cu ochii după fuste, Ajunse dar’ la liman, Savurează mai nou... huște. 2. Unui chefliu Când sorbi țuica tacticos Ai de grijă, măi frățâne, Să o bei, dar’ cu folos, Tu pe ea, nu ea pe tine. 1. Unui leneș Se zvonise, nu degeabă, Că-n loc de-a smulge ciulini Ce-i năpădiră ogradă, Ar tăia frunză
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1417105588.html [Corola-blog/BlogPost/382089_a_383418]
-
sălile cu pretenții, se adunau în masă prin arenele de lupte taurine, asisitând la legendare reprezentații de artă flamenco, îmbibate de obidă și năduf. Nici criticii care strâmbau din nas, pe motiv că „flamenco în arenă e ca și cum ai bea țuică dintr-o chiuvetă” nu reușeau să stăvilească năvala poporului asuprit. Cuplul format de cântărețul „Caracol” și dansatoarea „Lola Flores” atrăgea publicul ca un magnet irezistibil, potențat fără doar și poate de pasiunea mistuitoare care îi unea pe cei doi protagoniști
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
primite cu poeziile bine învățate și rostite fără răsuflare și cum îi cântăm: Moș Crăciun cu plete dalbe”. Dar mirosul sarmalelor și al acelor preparate care în aceste zile stau pe masa noastră, cum mă îmbrâncesc la amintirea bunătăților și țuica fiartă de pe masa din casa părintească, la „zaibărul” dătător de sănătate, cu atmosfera de familie cu temeiuri strămoșești? Nu pot să mă abțin și să nu zic: Ce de bunătăți făcea mama acasă! Ce sarmale, ce caltaboș, ce piftii, ce
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420885863.html [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
pahar în plus „la bord”, mai face câte-o criză, dar de îndată ce se trezește, își dă seama de șubrezenia temerilor sale și chiar se simte, în sinea lui, rușinat de felul în care a putut să gândească. „O fi de la țuica lu’ nea Marin”, încercă o nouă explicație pentru frământările sale. „Și totuși!... Ce-am băut?!... Doar nu m-am îmbătat dintr-o gură de rachiu!...” Își propuse să se găndească cu orice chip la altceva. Încercă să se înduioșeze, așa cum
BANCUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Bancul_liviu_gogu_1339433486.html [Corola-blog/BlogPost/341970_a_343299]
-
vă rog, să-mi dați voie, să strâng totul mai târziu. Ușa s-a închis, Andrei a mers la bar și s-a uitat îndelung la sticlele cu whiskey, gin, garrone, dar ochii i-a căzut pe o sticlă cu țuică galbenă, pe care era o etichetă cu inscripția: produsă în 1995. A deschis ușa barului a scos sticla și și-a turnat un păhărel din licoarea bahică. Cu paharul în mână s-a așezat în fotoliu la măsuță în așteptarea
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1478762760.html [Corola-blog/BlogPost/376969_a_378298]
-
cameră cu un platou în mână, pe care se găsea mâncarea acoperită cu un capac sub formă de clopot. -Gata, am adus, ce mi-ați cerut, sper, ca de această dată să fie pe placul dumneavoastră. -Nu pleca, e o țuică bună, vrei să bei o gură cu mine? Așa aș avea timp să gust și din mâncare și să văd dacă îmi place, sau nu. -Da, dar puțină. Cum paharul lui era aproape gol, l-a reumplut, iar femeii i-
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1478762760.html [Corola-blog/BlogPost/376969_a_378298]
-
inocent. În pivniță, butoiul cu varză la murat, tot specialitatea lui era. Cobora des la el și pritocea de zor, suflând aer printr-un furtun, dar insista mereu să ne amintească că el nu se duce acolo ca să încerce gustul țuicii de prin damigene, așa cum făceau alții, pe care prea bine-i cunoșteam. În privința asta, până și mama recunoștea că tata nu exagera cu alcoolul decât atunci când avea musafiri. Și numai înainte de mâncare! Oricum, mama se grăbea cât putea de tare
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1417953842.html [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
până și mama recunoștea că tata nu exagera cu alcoolul decât atunci când avea musafiri. Și numai înainte de mâncare! Oricum, mama se grăbea cât putea de tare să pună rapid mâncarea pe masă, ca să nu apuce el să guste prea multă țuică tare, din cea întoarsă. Tot ea mai avea un truc: i-o turna în paharul cu pereții groși, în care încăpea mai puțin. Iar tata se făcea că nu observă... Legat de muratul verzei, tata avea metoda lui infailibilă de
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1417953842.html [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
bun studiile dacă Nu ești în stare să crești plozi Că n-ai nevoie de dădacă Și geme lumea de nerozi? La ce folos învățătura Când e mai bună o fițuică Alege omul scurtătura Și are-ntruna bani de-o țuică De ce nu fac și eu un chef Să-mi cânte rromul cu vioara O noapte-ntreagă cu vreun șef Și să mai urc un pic pe scara, Căpătuielilor și-a legii Că toți zănaticii ajung La sacul lor cu privilegii
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Tirada_nebunului.html [Corola-blog/BlogPost/355493_a_356822]
-
răsărit al Păpușii și de apus al Pietrei Craiului, își are lăcaș tihnit o stână, într-un rai pentru două mii de oi și vaci. Baciul, un bărbat bine făcut, de vreo cincizeci de ani, șolticar pitit, dă pe gât o țuică de prune, adusă de un oaspete școlit și cu ochi lucitori, făcătorul de brânză meșeșugește răspunsuri: - De când n-ai mai coborât în sat, nene ? - Să tot hie, două luni și-o zi ! - Și stai atâta, fără nevastă ? - Rabd mai mult
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dragobete_de_stana_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]
-
o pstrezi în butoiașul de dud. - Fiți bun și nu ne refuzați, adăugă Naie, fiindcă ne simțim tare onorați. Prezența dumnevoastră, conașule, ne face o mare cinste, și suntem bucuroși că ne-ați călcat praguil casei, și se duse după țuica păstrată pentru „zile mari” și musafiri de seamă. - E bine să cinsți cu slujitorii măriei voastre, căci bunul Dumnezeu vă va aduce bucurii și noroc... - În dragoste, parcă așa spune sfântul Ioan Gură de Aur? - Știu eu?!... dar fiți sigur
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vi_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1360224006.html [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
urle. „Scârțâie poarta, urlă câinele, semn de nenorocire” gândi Cârțu. Urcară treptele din piatră și se așezară pe micile scaune cu trei picioare de lângă o masă rotundă tot așa de joasă. -Ce vrei să bei, Cârțule? Am și zaibăr și țuică. -Adu câte un țoi de țuică. -Bine! Marin deschise chepengul de la capătul prispei și coborâ pe scara de lemn. Răcoarea din pivniță îl mai învioră. Pe o etajeră luă două țoiuri de o sută, deja legate cu ață roșie, destupă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
de nenorocire” gândi Cârțu. Urcară treptele din piatră și se așezară pe micile scaune cu trei picioare de lângă o masă rotundă tot așa de joasă. -Ce vrei să bei, Cârțule? Am și zaibăr și țuică. -Adu câte un țoi de țuică. -Bine! Marin deschise chepengul de la capătul prispei și coborâ pe scara de lemn. Răcoarea din pivniță îl mai învioră. Pe o etajeră luă două țoiuri de o sută, deja legate cu ață roșie, destupă o butie, și introduse primul țoi
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
pe obraz. După ce se desprinseră din îmbrățișare Dorel se apropie de vecinul Cârțu și îi întinse mâna. -Bine te-am găsit nea Cârțu! Ce mai faci? Dar ai tăi? -Bine, Dorele. Am venit pe la bătrân să bem un pahar de țuică. -Mă bucur că vă înțelegeți ca vecini. -De ce nu ne-am înțelege Dorele? Doar aici trăim, împreună. Și la necazuri și la bucurii. -Intră în casă băiatul tati! Oi fi obosit. Te hodinește! -Nu sunt obosit. Am ajuns de
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglanda_a_doua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
ce afacere ar mai fi făcut vânzătorii de răcoritoare!? Pe drumul de reîntoarcere, pe vapor, se încinge din nou cântecul și dansul. De data asta suntem serviți cu Quzo, o băutură produsă din anason, care ar vrea să fie precum țuica de la noi dar e departe... de ea! Un fel de mastică mai tare! La un moment dat cineva strigă: „Delfinii! Delfinii!”. Ne uităm cu toți la valuri... Eu reușesc să văd doar unu care ne-a tăiat calea în viteză
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Ioan_nicoara_o_vacanta_in_grecia_ioan_nicoara_1346406992.html [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
din suprafața boxelor lor. Stăm în bloc vechi, ceaușist, cu apartamente micuțe și boxe pe măsură. Însă, datorită înțelegerii vecinilor de care vă zic, am obținut la subsol spațiu destul și să-mi depozitez butoaiele și damigenele cu vin și țuică, care-s clădite până-n tavan pe lângă pereți, dar și să-mi amenajez o cameră de primire! Am montat mochetă pe jos, am pus o masă, am procurat niște scaune ergonomice, că o am o grămadă de prieteni ce mă servesc
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1374760891.html [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
în speranța că, lăsat fără combustibil, ofițerul Ticu ori se va opri din sporovăială, ori va decide să se întoarcă la părinții săi - oricare dintre soluții fiind pe placul ei. - S-a terminat vinul ... , se scuză stângaci gazda. Aduc niște țuică ... - Eu am un principiu în viață, dom'le: nu beau decât vin! Și vinul să fie... vin!... Da' dacă altceva n-aveți ... Disprețul din glasul lui îl deranjează chiar și pe conciliantul Alexandru Marcu, ce nu-și mai ascunde sub
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1374760891.html [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
sună!... De ceva vreme, relicva aceea joacă rol de bibelou, pedepsit de Ralița să stea ne-ntors pe geamul de la bucătărie. Și asta nu din cauză că mecanismul său n-ar mai fi în stare să-și îndeplinească „atribuțiile” pentru care a ... IV. ȚUICA LU' PĂSĂRILĂ, de Liviu Gogu , publicat în Ediția nr. 828 din 07 aprilie 2013. - Al dracu’ Păsărilă!... Al dracu’ Păsărilă!... nu mai contenește Petre Clăpăugea să exclame înciudat, învârtindu-se ca leul în cușcă, prin curtea propriei gospodării. Luă lopata
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_gogu/canal [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
copii Și ne certam între noi, frații, Că nu primeam și jucării Așa cum mai primeau și alții . Ne împăcau bieții părinți Cu ceva fructe din cămară ... Cu câțiva creițari - mărunți, Să nu mai tremurăm pe-afară . Tata-l cinstea cu țuică fiartă, Puțin să se mai dezmorțească Și-l conducea până la poartă, Nu cumva să se amețească . Nu trecuse bine pragul Și noi leșinam de râs ... Moșul uitase toiagul Și se pusese pe nins . Noi ne bucuram în sine, Gândind după
MOŞ CRĂCIUN SAU MOŞ GERILĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Mo_craciun_sau_mos_gerila_al_florin_tene_1356252912.html [Corola-blog/BlogPost/351586_a_352915]
-
fierbinte, rânitul din grajdul vacii, lăturile pentru porci, lemne pentru plită și pentru sobă și gata, restul timpului cu spatele lipit de sobă, cu ochii spre televizorul aflat în colțul celălalt! O ciorbă fierbinte la prânz cu un păhărel de țuică înainte, ceva carne cu o cană de vin și... la sobă! Apoi seara care venea în pas alergător aducea cu ea marea problemă, cum să te dezbraci mai repede, să te ghemui sub plapuma de lână și să aștepți căldura
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410376736.html [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
mie ci lui Băsescu, de parcă m-ar interesa pe ce parte doarme el. Ce frumos și bine era ca burlac. După serviciu o mică bârfă cu colefii la un aperitiv. Așa de plăcere, o măslină udată cu un țoi de țuică. Făcea poftă de mâncare. Pe atunci aspiram doar la atențiile mândrei Eugenia. Nu-mi dădeam seama că mândria ei rezultă din fermitatea unei mămici autoritare. Am trăit atunci clipe de neuitat când timiditatea ne permitea uneori și mici acțiuni după
SOACRA, BAT-O VINA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1410156625.html [Corola-blog/BlogPost/349422_a_350751]
-
pretenție ca, în afara repertoriului pe care îl pregăteam, să cântăm în mod special pentru dânșii melodia preferată a familiei „Sub umbriță de portiță”. În casă ne pofteau să stăm la masă și ne serveau cu aperitive, prăjituri, cozonac, vin sau țuică, după preferința fiecărui colindător. După ce îi colindam pe toți ai casei le cântam colinda de plecare și ne oferea o sumă de bani importantă. Ne urau la rândul lor să avem parte de fericire în viață, să fim sănătăși, iar
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419269870.html [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
cu brânză atârnând, gogoșile pudrate sau pivnița plină cu butoaiele care se loveau în burțile pline ca de naștere sau ca luptătorii de samo, cu vinul alb și roșu de riesling sau otonel, cu butoiașe sau damigene pline ochi cu țuică de prună, galbenă ca gutuia ori cele rubinii cu vișinată. Odaia, cea mai mare, fiind și cea mai curată cameră a casei găzduia permanent lada de zestre, pentru fete când se măritau, două, trei paturi pline până la tavan, camera măsura
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
o pstrezi în butoiașul de dud. - Fiți bun și nu ne refuzați, adăugă Naie, fiindcă ne simțim tare onorați. Prezența dumnevoastră, conașule, ne face o mare cinste, și suntem bucuroși că ne-ați călcat praguil casei, și se duse după țuica păstrată pentru „zile mari” și musafiri de seamă. - E bine să cinsți cu slujitorii măriei voastre, căci bunul Dumnezeu vă va aduce bucurii și noroc... - În dragoste, parcă așa spune sfântul Ioan Gură de Aur? - Știu eu?!... dar fiți sigur
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
-i mai taie din iuțeală. Gătea bine bunica Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin trimise un fecior în beciul construit lângă casă, să aducă o sticlă cu țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]