1,506 matches
-
pădurii Rediu. Deși aflat la limita dintre cele două comune, din punct de vedere administrativ acesta se află pe teritoriul comunei Bosanci. Aici au fost descoperite urme ale prezenței umane datând din perioada neolitică (6500 - 3500 î. Hr) constând din: așchii, lame și nuclee de silex, urme de ceramică etc aparținând, cel mai probabil, culturii precucuteni. Această vatră a continuat să fie locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
încălzire proprietatea de a atrage obiectele ușoare (cenușa etc.). În secolul al IV-lea î.Hr. (aproximativ anul 315 î.Hr.) învățatul grec Teofrast a descris o piatră pe care el o numea "lyngourion" (în latină "lyncurium") și care atrage paiele și așchiile de lemn. Această piatră este cel mai probabil ceea ce azi numim "turmalină". Teofrast credea că acest material se formase din urina unui animal sălbatic, pe care mai tîrziu Plinius l-a identificat cu rîsul ("Lynx lynx"). Timp de peste două milenii
Piroelectricitate () [Corola-website/Science/304178_a_305507]
-
Pe teritoriul satului și în împrejurimi au fost descoperit 11 vetre de stațiuni umane cu o vechime de până la 14,000 ani, iar una dintre ele, amplasată în peștera „Mersâna” are peste 500000 ani vechime. Pe vetre au fost colectate așchii și unele din cremene datând din perioada târzie a paleozoicului (milen. XL-XII î.Hr.). Arheologii au determinat că peștera „Mersâna” a fost locuită în mezolitic, eneolotic și în epoca bronzului. Primele sate au apărut cu crica 3 mii ani î.e.n. În
Brînzeni, Edineț () [Corola-website/Science/302588_a_303917]
-
vorba de o bursă considerabilă. Holmes și Watson pleacă împreună cu Soames pentru a examina camerele profesorului. Detectivul examinează de afară fereastra de la birou, ridicându-se pe vârfurile picioarelor pentru a privi înăuntru. Holmes a găsit alte indicii în biroul profesorului: așchii de creion, o mină ruptă de creion, o tăietură nouă pe suprafața biroului său de aproximativ trei inci (7,5 cm) lungime și un mic bob piramidal de lut negru amestecat cu rumeguș, tot pe birou. El nu a găsit
Cei trei studenți () [Corola-website/Science/325196_a_326525]
-
specii descrise, încadrate în mai mult de 100 de genuri. Această familie constă in principal din saprofiți, care pot fi găsiți atât în păduri foioase și de conifere ca și prin pășuni tufișuri, livezi, în parcuri precum pe compost și așchii de lemn. Multe acestor specii trăiesc de obicei în grupuri sau în cercuri mari. Familia "" crește pe toate continentele (în afară de Antarctică) din primăvară până în toamnă. Expresia "Agaricacee" pentru limba română nu este validitată. În anul 1753, renumitul om de știință
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]
-
în legătura. "Attamyces" și unele specii ale lui "Leucoagaricus" au o relație co-evolutivă cu furnici, fiind astfel de mare valoare pentru pământul pădurilor. În horticultură în special speciile "Leucocoprinus" sunt de importanță ca coloniști și descompunători de compost precum de așchii de lemn. Sporii lor par să fie rezistenți la sterilizarea cu abur. "Agaricus bisporus" este cel mai important burete comestibil cultivat în întreaga lume. El a fost cultivat pentru prima dată la Paris de Olivier de Serres (1539-1619) pe vremea
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]
-
a prins ieri unul. Cică nu avea dinți. Mai spunea că era și șchiop de un picior! Că îi căzuseră potcoavele... Bietul purece! Uită-te și tu cine îmi mănâncă mie zilele! Copil, mamă! a zâmbit Maria. Păi se putea? Așchia nu sare departe de trunchi! Când mă uit la ea, parcă te văd pe tine mică. N-am crezut, în ruptul capului, că o să și trăiești! Cât lingura și vânătă toată! Ai avut zile, fată! Asta e! Când vrea Dumnezeu
Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
ii sunt materiale dure, aglomerate sau pulverulente, naturale (în acest caz au origine minerală ) sau sintetice, cu ajutorul căruia se pot desprinde, prin frecare, așchii mici dintr-un alt material. Se întrebuințează la prelucrarea suprafeței pieselor de metal, de sticlă etc., a pietrelor prețioase, a mineralelor și a altor materiale. Poate fi folosit sub formă de pulbere uscată sau amestecată cu ulei (ex. praf de
Abraziv () [Corola-website/Science/302321_a_303650]
-
mezolitice. Cele mai vechi mărturii ale existenței oamenilor pe teritoriul satului sunt cele două stațiuni mezolitice (mileniile VII-VI) - Răuțel III și Răuțel IV. Acestea au fost descoperite și cercetate în anii 2007-2008, pe locul vetrelor s-au găsit diverse așchii, lamele și alte obiecte din silex. Ambele stațiuni sunt amplasate pe malul drept al râului Răuțel. Locuitorii se ocupau cu cultivarea pământului, creșterea animalelor, în special a vitelor, practicau diverse meșteșuguri: confecționarea uneltelor de muncă și vânătoare, a vaselor din
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
unui semifabricat/obiect neterminat, fără a se îndepărta din el material, se realizează prin operația de îndoire. Îndoirea metalelor se poate executa la rece sau/și la cald. Prin pilire se îndepărtează un adaos de material metalic, sub formă de așchii foarte fine cu ajutorul sculelor manuale numite pile. Operația de polizare are ca scop ajustarea sau/și îmbunătățirea calității suprafețelor prelucrate prin înlăturarea, cu ajutorul unor scule abrazive, a unui strat de metal sub formă de așchii. Execuția de găuri într-un
Operații de prelucrare a materialelor () [Corola-website/Science/321007_a_322336]
-
material metalic, sub formă de așchii foarte fine cu ajutorul sculelor manuale numite pile. Operația de polizare are ca scop ajustarea sau/și îmbunătățirea calității suprafețelor prelucrate prin înlăturarea, cu ajutorul unor scule abrazive, a unui strat de metal sub formă de așchii. Execuția de găuri într-un material compact cu ajutorul burghielor se numește găurire sau burghiere. Găurirea este o operație tehnologică de prelucrare prin așchiere care are ca scop obținerea unor găuri (alezaje) în material plin, prelucrarea putând fi executată cu
Operații de prelucrare a materialelor () [Corola-website/Science/321007_a_322336]
-
o specie mezofilă. Cele mai vechi mărturii a existenței oamenilor pe aceste meleaguri, precum uneltele de cremene, datează din paleolitic (sec. XL-XII î.e.n.). În anii 5000-4000 î.e.n. au existat 2 așezări omenești, pe vetrele lor fiind identificate urme de locuințe, așchii și unelte de cremene, din oase de animale și oale din lut. Alte 4 sate au apărut aici în anii 3500-3000 î.e.n., pe vetrele cărora au fost descoperite urme de case arse, vase de argilă și alte obiecte casnice din
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
întrucât producătorii încă nu înțeleseseră fenomenul. Unul dintre primele procedee industriale a fost "metoda rapidă" sau "metoda germană", practicată pentru prima dată în Germania în 1823. În acest proces, fermentația are loc într-un turn în care sunt introduse și așchii de lemn sau cărbune vegetal. Alimentul conținând alcool este vărsat puțin câte puțin prin gura turnului; pe la baza turnului este introdus aer proaspăt prin convecție naturală sau forțată. Ameliorarea aportului de aer prin acest proces reduce timpul de producere a
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
secolul al XX-lea. Și în prezent în Țările de Jos și Belgia, chibriturile sunt încă numite luciferi. Folosirea lor va dura puțin timp, căci în anul 1835 marchează data de naștere a primului chibrit cu fosfor, ce erau simple așchii de lemn la capătul cărora se aplica o bucățică de fosfor alb, un element toxic. Acesta se aprindeau de la sine când erau scoase din apă în aer, din care cauză era greu de folosit. Cam în același timp, Janos Irinyi
Chibrit () [Corola-website/Science/311585_a_312914]
-
de la sfârșitul neoliticului, au venit triburi de păstori din stepele nord-pontice, care sunt presupuse neamuri indo-europene. Ipoteza prezenței hominizilor pe pământul românesc este sprijinită de unele descoperiri de pe Valea Dârjovului, unde s-au găsit de curând unelte de prund și așchii tăioase lucrate din cremene. La Dârjov s-au găsit și câteva toporașe de mână lucrate din bolovani de silex și cuarțit, prin tehnica de cioplire bifacială, caracteristică culturii abbevilliene. La mijlocul mileniului al VII-lea î.Hr. în SE Europei societatea omenească
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
s-au manifestat ca adevărați deschizători de drumuri. În perioada paleoliticului inferior (1.000.000 - 120.000 î.Hr.), pe teritoriul țării apar primele unelte prelucrate rudimentar din piatră cioplită. În paleoliticul mijlociu (120.000 - 30.000 î.Hr.), apar uneltele din așchii de cremene și cuarțit și care au vârfurile mai îngrijit prelucrate. În paleoliticul superior (30.000 - 10.000 î.Hr.) se perfecționează tehnica cioplirii uneltelor din silex, se construiesc primele adăposturi, simple apărători contra vântului. În epipaleolitic (sau mezolitic: 10.000
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
cardiace și chiar moarte . • Tetanos ( trismus ) : Bacteria tetanosului pătrunde în corp prin tăieturi , zgârieturi sau răni ale pielii . Rănile care sunt în special susceptibile la infecție sunt arsurile , fracturile , rănile adânci sau cele contaminate cu pământ , praf , îngrășăminte naturale sau așchii din lemn . Bacteria eliberează o toxină ( substanță toxică ) care poate determina rigiditate musculară , spasme musculare dureroase , convulsii și chiar moarte . • Infecția cu B . pertussis ( tusea măgărească ) : Tusea este adeseori , însoțită de un sunet caracteristic , de unde și denumirea populară de ,, tuse
Ro_466 () [Corola-website/Science/291225_a_292554]
-
al II-lea al Spaniei, oficiată prin procură. Lancea lui Montgomery s-a rupt în fața regelui, iar Caterina, Diana de Poitiers și prințul Francisc au leșinat. Regele e dus la Château de Tournelles și din capul său sunt extrase cinci așchii, una din ochi și din creier. În următoarele zece zile starea regelui e schimbătoare. Uneori se simte bine încât poate scrie scrisori sau asculta muzică. Cu toate acestea încet încet își pierde vederea, nu mai poate vorbi și apoi moare
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
cea mai mare parte neexperimentați. Coroanele înalte ale copacilor erau de asemenea un factor în favoarea defensivei. Proiectilele de artilerie au fost reglate să explodeze la nivelul coroanei arborilor. În timp de germanii erau protejați de tranșee împotriva schijelor proiectilelor și așchiilor rupte din copaci de explozii, atacatorii, care operau în loc deschis, se aflau în poziții vulnerabile. Spre deosebire de germani, care căutau să se adăpostească în tranșee săpate în zonele împădurite, artileriștii americani aveau nevoie să găsească luminișuri pentru declanșarea atacurilor. Aceste zone
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
dezvoltată și totdeauna mai lungă decât femurul. Peroneul, în schimb, din cauză că piciorul nu execută mișcări laterale și de rotație, s-a redus foarte mult și este sudat pe o mare întindere a sa cu tibia, având, de obicei, forma unei așchii mai puternic dezvoltate sus, dar neajungând niciodată până la autopod. La locul de articulație a femurului cu tibia (genunchi) se găsește un os numit rotulă. Segmentul al treilea (autopodul) este format dintr-un tarsometatars (sau osul metatarsotarsian), provenit din fuzionarea oaselor
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
talusului, care afectează cartilajul și reprezintă 0,06%-0,09% din totalul traumatismelor membrului inferior. Locația caracteristică a fragmentului fracturat este domul talar antero-lateral sau postero-medial. Fragmentele fracturate laterale au o formă conică, în timp ce fragmentele mediale sunt sub formă de așchie. Fracturile domului talusului au fost clasificate în 4 stadii de Berndt și Harty (1959), la care a fost adăugat ulterior stadiul 5. Tratamentul ortopedic prin imobilizare în aparat gipsat pentru leziunile fără deplasare este controversat. Tratamentul chirurgical constă în excizia
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
ale nervilor , tulburări ale inimii și chiar moarte . • Tetanosul : Bacteria tetanosului intră în organism prin tăieturi , zgârieturi sau răni ale pielii . Rănile cele mai predispuse la infecție sunt arsurile , fracturile , rănile profunde sau rănile contaminate cu pământ , praf , bălegar sau așchii de lemn . Bacteria eliberează o toxină ( otravă ) care poate determina contractură musculară , spasme musculare dureroase , convulsii sau chiar moarte . Spasmele musculare pot fi atât de puternice încât să provoace fracturi ale oaselor coloanei vertebrale . • Tusea convulsivă ( tuse măgărească ) : Tusea poate
Ro_1085 () [Corola-website/Science/291844_a_293173]
-
ale nervilor , tulburări ale inimii și chiar moarte . • Tetanosul : Bacteria tetanosului intră în organism prin tăieturi , zgârieturi sau răni ale pielii . Rănile cele mai predispuse la infecție sunt arsurile , fracturile , rănile profunde sau rănile contaminate cu pământ , praf , bălegar sau așchii de lemn . Bacteria eliberează o toxină ( otravă ) care poate determina contractură musculară , spasme musculare dureroase , convulsii sau chiar moarte . Spasmele musculare pot fi atât de puternice încât să provoace fracturi ale oaselor coloanei vertebrale . • Tusea convulsivă ( tuse măgărească ) : Tusea poate
Ro_1085 () [Corola-website/Science/291844_a_293173]
-
acolo dau drumul la traverse la vale. Mă sui pe deal și privesc cum vin lemnele la vale cu hârâit de parcă ar plânge, și cum, în momentul când părăsesc jgheabul se urcă-n cer și apoi cad cu zgomot stârnind așchii și praf. Îți trimit o poezie. Cândva o să-ți trimit mai multe. Nu prea am ce-ți mai scrie. Când s-o începe școlile, atunci, da. Până atunci, vezi, mai strânge material. Nu uita de vizita la Făltșiceniț. Scrie-mi
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
balta, lăculețul care se formează in fața roții la morile de apă, înainte de a da drumul la apă pe scoc; hailantă, haialantă= cealaltă; hulă= faimă de proastă calitate a cuiva; haznă= folos, noroc de ceva. -"cu litera I" -ieșce, ieșci=așchie, așchii în general pentru aprins focul(O precizare -până în anii 1958 la aprinsul focului principala metodă, procedeu era "cremenea, amnarul și iasca"=un burete(ciupercă mare(fomes fomentarius) care crește la noi pe salcie si foioase care dupa o
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]