18,258 matches
-
fontă. Modul de montare a căminelor de inspecție TEGRA 600 este următorul (figurile 2.113. și 2.114 ): se sapă groapa de construcție la adâncimea dorită; - se realizează patul de montaj (grosime 10 cm nisipă care nu se compactează; - la așezarea bazei căminului se va ține cont de faptul că racordurile au un grad de libertate de ± 7,5;se conectează conductele de canalizare la baza căminului și se așează baza la nivel; - coloana se taie la înălțimea dorită; - pentru etanșarea
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
etanșare Dn 600 mm; se montează tubul telescop; se instalează rama de fontă a capacului; se montează capacul căminului; se toarnă asfalt în jurul căminului și apoi se spală cu jet de apă. a)săparea șanțului, realizarea patului de montaj și așezarea bazei căminului de inspecție 205 bă. tăierea coloanei și montarea garniturii pe coloană c). fixarea coloanei, umplerea șanțului și compactarea Căminul de inspecție TEGRA 1000 este un concept nou care poate fi folosit ca un sistem de canalizare stradal pentru
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
compactează până la un grad de compactare de 98 - 100%; - se montează capacul redus al căminului, apoi capacul ales funcție de traficul existent în zonă; - la sfârșitul montării se toarnă covorul asfaltic la nivelul capacului de fontă. a). realizarea patului de montaj, așezarea bazei căminului în șanț b). montarea garniturii de cauciuc pentru etanșare și fixarea garniturii c). montarea coloanei la înălțimea dorită și fixarea noii garnituri de etanșare d). montarea capacului redus al căminului și turnarea covorului asfaltic Dacă este necesară o
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
Întrebarea din urmă l-a pus în încurcătură pe băiat, iar pentru domnul R. a fost un semnal și un avertisment. Copilul caută în orice imagine o realitate tangibilă. Oricât ar fi de depărtată, el îi conferă consistența și demnitatea așezării în lumina adevărului. Povestea nu-i închipuire, ci viață reală. Întâmplarea auzită (ori citită) curge în sufletul său ca viață trăită. Există în copil o „forță creatoare” pe care nu toți adulții o iau în seamă, adesea nu știu să
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
o avalanșă de "isme" gălăgioase care se pretind inovatoare. În realitate, nu este vorba de viziuni ale unor noi deschideri creatoare, afirmatoare ale omului, ale existenței pe planuri superioare neîntrevăzute încă, ci o luptă acerbă a destructivului în sine împotriva așezărilor armonioase ale vieții și ale culturii. Epocă a confuziei, a fragmentarismului și disoluției desfigurativul a năpădit nu numai pictura și sculptura, dar și muzica, literatura, filozofia întreaga cultură. Numai că, așa cum s-a întâmplat cu marile schimbări din istoria omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
manifestate în evoluția populației, complexitatea fenomenelor demografice și interacțiunea acestora cu cele social-economice. Date statistice și informații generale despre rușii-lipoveni din județul Iași se regăsesc în unele lucrări de geografie umană care tratează populația județului sau a țării, în monografiile așezărilor, în lucrări de doctorat sau de licență din domeniile filologie, geografie sau istorie, precum și în publicațiile CRLR. Pentru o mai bună înțelegere a caracteristicilor acestui grup etnic, am realizat o prezentare de natură istorică legată de contextul emigrării și de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
caracteristicilor acestui grup etnic, am realizat o prezentare de natură istorică legată de contextul emigrării și de semnificația termenului “lipovean”. Sunt tratate pe scurt componentele cadrului natural care reprezintă “suportul” societății umane și care au constituit elemente de atracție pentru așezarea unor grupuri umane orientate spre un anumit specific al activităților economice. După momentul stabilirii populației rusolipovenești au fost urmărite câteva aspecte legate de continuitatea acesteia în județul Iași: evoluția numărului de locuitori, structura populației pe grupe de vârstă și sexe
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
lingvistice și religioase a acestora, precum și la creșterea gradului de toleranță și îmbunătățirea relațiilor cu populația majoritară și cu alte grupuri etnice. A. Rușii-lipoveni din județul Iași - dinamici socio-demografico-economice I. Cadrul natural ca factor de influență în apariția și dezvoltarea așezărilor și pentru stabilitatea și continuitatea populației rusolipovenești în județul Iași. 1. Așezarea geografică a localităților supuse studiului Județul Iași este situat în nord-estul țării, în Podișul Moldovei, între râurile Siret și Prut, și este intersectat de paralela de 47° latitudine
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
îmbunătățirea relațiilor cu populația majoritară și cu alte grupuri etnice. A. Rușii-lipoveni din județul Iași - dinamici socio-demografico-economice I. Cadrul natural ca factor de influență în apariția și dezvoltarea așezărilor și pentru stabilitatea și continuitatea populației rusolipovenești în județul Iași. 1. Așezarea geografică a localităților supuse studiului Județul Iași este situat în nord-estul țării, în Podișul Moldovei, între râurile Siret și Prut, și este intersectat de paralela de 47° latitudine N ĂN de Țibana, N de Grozești) și de meridianul de 27
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Podișul Moldovei, între râurile Siret și Prut, și este intersectat de paralela de 47° latitudine N ĂN de Țibana, N de Grozești) și de meridianul de 27° longitudine E ĂE de Ceplenița, Tg. Frumos). Populație ruso-lipovenească se găsește în numeroase așezări din județul Iași, însă în studiul de față au fost selectate doar acelea în care această etnie are o reprezentativitate mai mare, lucru esențial pentru realizarea unor interpretări socio-demografico-economice. Cu excepția Municipiului Iași, localitățile vizate se găsesc în jumătatea vestică a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
lui prin extinderea irigațiilor. În Câmpia Jijiei Inferioare, din cantitatea anuală de 517 mm precipitații, 293 mm se înregistrează în perioada de vegetație. 5. Hidrografia Apa reprezintă una din resursele naturale cu o importanță deosebită, ea influențând repartiția populației, localizarea așezărilor omenești și activitățile economice, imprimând un anumit specific peisajului geografic. Teritoriul județului este drenat de două colectoare principale, Prutul în partea de est și Siretul în cea de vest. La intrarea în județ, în apropierea localității Lespezi, Siretul are o
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
au refugiat în Moldova venind din părțile Kievului, Cernâgov, Gomel. Prima consemnare oficială a rușilor de rit vechi din Moldova apare la 1730, când a fost întemeiat satul Dumasca (județul Vaslui). Puțin mai târziu, în jurul anului 1740, au luat ființă așezările Lespezi, Bălășești și Brătești care, prin creșterea numerică a populației și prin extinderea teritorială, au devenit în timp importante centre ruso-lipovenești. Referindu-se la așezările lipovenești din Moldova, episcopul Melchisedek Ștefănescu stabilește începuturile așezărilor comunităților din Manolea, Lespezi, Brătești, Dumasca
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
fost întemeiat satul Dumasca (județul Vaslui). Puțin mai târziu, în jurul anului 1740, au luat ființă așezările Lespezi, Bălășești și Brătești care, prin creșterea numerică a populației și prin extinderea teritorială, au devenit în timp importante centre ruso-lipovenești. Referindu-se la așezările lipovenești din Moldova, episcopul Melchisedek Ștefănescu stabilește începuturile așezărilor comunităților din Manolea, Lespezi, Brătești, Dumasca, Tg. Frumos, Iași, Socolinți în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, iar pentru celelalte așezări în prima jumătate a secolului al XIXlea. În cartea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în jurul anului 1740, au luat ființă așezările Lespezi, Bălășești și Brătești care, prin creșterea numerică a populației și prin extinderea teritorială, au devenit în timp importante centre ruso-lipovenești. Referindu-se la așezările lipovenești din Moldova, episcopul Melchisedek Ștefănescu stabilește începuturile așezărilor comunităților din Manolea, Lespezi, Brătești, Dumasca, Tg. Frumos, Iași, Socolinți în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, iar pentru celelalte așezări în prima jumătate a secolului al XIXlea. În cartea Istoria toleranței religioase în România. Lipovenii, Bogdan Petriceicu Hajdeu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
devenit în timp importante centre ruso-lipovenești. Referindu-se la așezările lipovenești din Moldova, episcopul Melchisedek Ștefănescu stabilește începuturile așezărilor comunităților din Manolea, Lespezi, Brătești, Dumasca, Tg. Frumos, Iași, Socolinți în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, iar pentru celelalte așezări în prima jumătate a secolului al XIXlea. În cartea Istoria toleranței religioase în România. Lipovenii, Bogdan Petriceicu Hajdeu prezintă o povestire a călugărului Partenie pe la mijlocul secolului al XIX-lea; “... nu departe de tîrgul Fălticeni, între apele Moldova și Siret, se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
migrația sezonieră pentru muncă în domeniul construcțiilor și al agriculturii. O parte din cei care au lucrat o perioadă mai lungă în același loc și-au întemeiat familii și s-au stabilit în acele părți. 1.3. Scurt istoric al așezărilor și contextul stabilirii rușilor-lipoveni în județul Iași Orașul Târgu Frumos este situat în bazinul mijlociu al Bahluiețului, în zona de contact a trei mari unități naturale: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc și Câmpia Moldovei. Dispunerea reliefului a dirijat circulația persoanelor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
o perioadă de decădere după construcția căii ferate Iași-Pașcani, care oferea posibilități de transport mult mai mari și mai rapide între capitala Moldovei și alte orașe situate pe magistrala de pe Culoarul Siretului sau în apropiere. După Constantin C. Giurescu, numele așezării este strâns legat de zona geografică foarte frumoasă în care a apărut, fiind înconjurat de păduri și dealuri acoperite cu flori, fînețe și vii. Treptat, arealul pădurilor s-a restrâns și doar numele târgului mai amintește de mediul natural plăcut
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
frumoasă din Hârlău”, “Domnița Ruxanda - de o frumusețe rară”) și de târgurile frumoase care se organizau aici, iar majoritatea călătorilor străini care au trecut prin urbea noastră au remarcat mai mult mediul natural plăcut și mai puțin elementele urbane. Datorită așezării geografice favorabile Tg. Frumos a apărut sub formă orășenească încă de la începuturile sale. În anul 1426, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, târgul devine capitala Ținutului Cârligătura, având în administrare peste 100 de sate. Perioadele de dezvoltare ale așezării au
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Datorită așezării geografice favorabile Tg. Frumos a apărut sub formă orășenească încă de la începuturile sale. În anul 1426, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, târgul devine capitala Ținutului Cârligătura, având în administrare peste 100 de sate. Perioadele de dezvoltare ale așezării au alternat cu perioade de decădere, datorate îndeosebi invaziilor străine (tătarilor). Conform spuselor misionarului apostolic Fra Antonio Giorgini, pe la jumătatea secolului XVII, în urma invaziilor tătarilor și polonilor, în vechiul târg au mai rămas “vreo 20 de case de oameni săraci
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
spuselor misionarului apostolic Fra Antonio Giorgini, pe la jumătatea secolului XVII, în urma invaziilor tătarilor și polonilor, în vechiul târg au mai rămas “vreo 20 de case de oameni săraci”. În timpul domniei lui Grigore Callimachi au fost date legi care urmăreau revigorarea așezării prin acordarea de scutiri fiscale doar pentru populația venită de peste hotare. Locuitorii din preajma târgului nu beneficiau de aceste avantaje tocmai pentru a nu se ajunge la o depopulare masivă a satelor. În aceste condiții în vechiul târg au ajuns numeroși
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
se ajunge la o depopulare masivă a satelor. În aceste condiții în vechiul târg au ajuns numeroși negustori greci, armeni și evrei. “Privilegiul orașului Tg.Frumos” dat de Scarlat Callimachi în 1815 era un program de modernizare și urbanizare a așezării care a făcut ca în scurt timp Tg. Frumos să ocupe locul al XIV-lea în ierarhia orașelor și târgurilor moldovene. În acest document se arată că așezarea avea două vetre: “vatra veche, pe deal” și “locul unde se află
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Scarlat Callimachi în 1815 era un program de modernizare și urbanizare a așezării care a făcut ca în scurt timp Tg. Frumos să ocupe locul al XIV-lea în ierarhia orașelor și târgurilor moldovene. În acest document se arată că așezarea avea două vetre: “vatra veche, pe deal” și “locul unde se află așezat târgul în vatra nouă, este loc șăs și mlăștinos, între pâraie”. Dacă înainte ocupațiile de bază ale locuitorilor erau agricultura, creșterea animalelor, stupăritul, meșteșugurile, în 1859 doar
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nu sunt date cifre referitoare la urmările acestor acțiuni. În prezent comunitatea de aici reprezintă cea mai importantă comunitate urbană rusolipovenească din Moldova. După ce Fântâna Albă a devenit un important centru al credinței starovere și nucleu polarizator, pe cale ierarhică, pentru așezările ruso-lipovenești de pe teritoriul actual al României, la Tg.Frumos a funcționat, o perioadă de timp, o episcopie a staroverilor care, după mai bine de 100 de ani a fost reînființată ca Episcopie Creștină Ortodoxă de Rit Vechi a Bucovinei și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
amplasament (în prezent lucrările sunt la stadiu de fundație). Locul pe care se găsește astăzi orașul Iași a fost populat din vremuri străvechi, aici descoperindu-se urme neîntrerupte de civilizație încă de acum 200.000 ani. El a evoluat de la așezare rurală la așezare urbană treptat, timp de secole. Iașul se dezvoltă ca așezare de tip urban în secolul al XIV-lea, mai cu seamă după întemeierea statului medieval Moldova. Populația așezării crește odată cu intensificarea circulației pe drumurile comerciale, care legau
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
lucrările sunt la stadiu de fundație). Locul pe care se găsește astăzi orașul Iași a fost populat din vremuri străvechi, aici descoperindu-se urme neîntrerupte de civilizație încă de acum 200.000 ani. El a evoluat de la așezare rurală la așezare urbană treptat, timp de secole. Iașul se dezvoltă ca așezare de tip urban în secolul al XIV-lea, mai cu seamă după întemeierea statului medieval Moldova. Populația așezării crește odată cu intensificarea circulației pe drumurile comerciale, care legau orașele de la gurile
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]