3,115 matches
-
era vizată doar teoretic, ci, deseori, sortită unei execuții reale. Citeam zilele trecute Memoriile lui Raymond Aron, din care nu lipsesc portretele unor contemporani, între care Jean- Paul Sartre. Colegi la École Normale, au fost despărțiți toată viața printr-un abis ideologic. Refuzând deopotrivă comunismul și fascismul, Aron n-a căzut pradă nici uneia dintre sirenele totalitarismului la modă în secolul XX. Sartre a cochetat cu amândouă. Și a scris contra lui Aron câteva pamflete oribile. La Aron se referă, vai, faimosul
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
Heidegger, Kierkegaard, Șestov, Bachelard, dar nu mai puțin șantierele mereu deschise, precum cel al „ediției fără sfârșit” care e Ulysse, reluat, rescris, extins... Și, în aceiași ani, munca la cartea ce avea să rămână postumă și nedefinitivată, Baudelaire și experiența abisului... Note confesive, corespondență, amintiri ale unor oameni apropiați (Ștefan Lupașcu, Cioran, Claude Sernett, José Corti, Jean Lescure...) reconstituie cadrul biografic și de laborator scriitoricesc al lui Fondane din acei ani tulburi, de ferventă căutare a unui adevăr propriu, a unei
Cu Benjamin Fondane dincolo de Istorie by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/5570_a_6895]
-
unei poezii care se vrea, în primul rînd, mărturie și „afirmare a realității”, iar nu un joc intelectual sau o formă strict estetică, dezangajată, de cunoaștere? Poetica patetică și impresionantă a lui Fondane - o poetică a hohotului, a rupturii, a abisului, dezvoltînd estetica dramatică a unui Ulise care nu va mai ajunge nicicînd în Ithaca, a unui Iov care nu-l va regăsi nicicînd pe Dumnezeu - ne face să resimțim progresiv, dar cu ce forță!, că exodul modern, asemenea exodurilor precedente
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
și bastarzii ficțiunii. Am să vă dau un exemplu: dragostea. Dumneavoastră ați cunoscut dragostea? Eu nu, doar o dată, în adolescență, și încă o dată, acum câteva luni, când am întrezărit-o doar, așa cum cineva vrea să distingă ceva pe fundul unui abis. În viața mea au fost patru sau cinci femei și acum, la sfârșit, când pot trage linie, trebuie să spun că toate au fost fantasme, siluete, visuri, umbre trecătoare... Da, pentru mine asta a însemnat dragostea. Să trăiești o scurtă
Luis Landero - Portretul unui bărbat imatur () [Corola-journal/Journalistic/5607_a_6932]
-
de soția sa Ana, și șvabul Gregor riscă totul, iar regizoarea a reușit să creeze în marginea poveștii rama unei istorii din care ne parvin încă relatări terifiante. Filmul a primit premiul pentru cel mai bun scurtmetraj românesc, oferit de Abis Studio, dar și premiul publicului. Fără îndoială, Olivia Căciulescu în Categoria grea (2010), care a primit o mențiune specială a juriului, mizează pe acumulările treptate de tensiune asemeni gazului grizu în subterană. Nu am văzut o mai bună redare a
The Best of Next by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5642_a_6967]
-
Fericirea din Danemarca, restaurantele sale, dramele TV, egalitatea de sexe din Suedia, romanele polițiste, giganții din comerțul cu amănuntul, școlile din Finlanda, bogăția de petrol din Norvegia și cântecele sale ciudate despre vulpi, dar și revenirea spectaculoasă a Islandei de la abisul financiar- toate acestea au creat, de-a lungul timpului, ideea "miracolului scandinavian". Însă, fiecare parte a acestui puzzle ascunde "secrete murdare". De exemplu, ce credeți că se ascunde în spatele celei mai fericite țări? The Guardian a spus "de ajuns!". Țările
Secretele murdare ale țărilor scandinave. Adevărul din spatele miturilor by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54866_a_56191]
-
sale un superficial strat hitchcookian pe care ești numaidecât tentat să-l recunoști, însă, așa cum o demonstrează în acest ultim film, De Palma este interesat mai mult de copia copiei copiei decât de original, așa cum o invocă numeroasele puneri în abis și mizanscene speculare. Nu trebuie uitat că la începuturi regizorul își dorea să joace rolul unui Godard american, trama intelectualistdiscuț ionist-eseistică a filmelor regizorului francez fiind însă departe de realizările filmice ale lui De Palma. Mai degrabă, De Palma s-
Domnișoara Christina și domnișoara Isabelle by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3328_a_4653]
-
România), Fabricat la As al Ivetei Grofová (Slovacia), Țiganii din Shanghai al lui Marko Naberšnik (Slovenia) și Examenul al lui Péter Bergendy (Ungaria). Cele șapte filme din competiție ne plasează când în trecut, când în prezent, instituind o punere în abis a istoriei și a rupturilor ei de nivel cu o umanitate aflată mereu în fața unor provocări care amestecă derizoriul cu cruzimea. Filmul lui Karl Markovics prezintă sec cele câteva zile din existența unui delincvent juvenil, Roman Kogler, în vârstă de
MECEFF 2013 – un mare festival mic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3468_a_4793]
-
privirea de la statuie. Spuse că în clipa aceea simțise și teamă și fascinație; teama de a-și întoarce capul și o dorință aprigă so facă. Își aduse aminte că odată, în cheile de la Humahuaca, pe marginea Gâtlejului Diavolului, în vreme ce contempla abisul negru de la picioarele lui, o forță de neînvins îl împinsese brusc să sară pe marginea cealaltă. Iar în momentul acela i se întâmpla ceva asemănător: parcă s-ar fi simțit împins să sară peste o prăpastie întunecată „pe partea cealaltă
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
ce avea să mi se întâmple mai apoi, aș fi fugit spre ea.“ „Sigur că da“, se gândi Bruno. „Și care bărbat, tânăr sau matur, prost sau deștept, n-ar fi făcut la fel?“ - Mă fascina, adăugă Martín, ca un abis întunecat și, dacă ajungeam la disperare, era tocmai fiindcă o iubeam și aveam nevoie de ea. Cum ne poate aduce în pragul disperării cineva de care nu ne pasă? Căzu pe gânduri un lung răstimp și apoi reveni la obsesia
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
aluzie la scriitură și la actul scrierii, devine oglinda în care se reflectă scriitura vilamatiană, pentru a-și dezvălui semnificația narcisistă. Vila- Matas inventează alte metafore, printre care aleea („de la sfârșitul lumii [...] locul ideal pentru a scrie cu adevărat...”) sau abisul. Actul scrierii capătă succesiv semnificația drumului, a călătoriei, a depășirii unei frontiere, a unui prag, pentru a merge mai departe, pentru că „a scrie înseamnă a avansa în lumea urmelor, până la ștergerea urmelor, a tuturor urmelor”. Presărate pe tot cuprinsul cărții
Scriitura narcisistă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3677_a_5002]
-
fi chiar «ferestre» transparente, cu vedere spre realitate. Or, dacă imaginile din oglinzi ne pot, la extrem, revolta, realitatea de dincolo de ferestre ne înspăimîntă. Pentru că prin astfel de «ferestre» poți vedea afară, dar poți - cu puțin curaj - să zărești și abisul din tine însuți. Și, de acolo, de undeva, Nenea Anghelache, «cuminte», ne face cu ochiul!”. Dintr-un atare punct de vedere însuși carnavalul, care e un fundal lesne de constatat al creației caragialiene, n-ar constitui decît un ritual cu
Caragiale între contraste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3691_a_5016]
-
Lume de tot soiul și de toată teapa, lume multă, toată lumea, ar fi spus altcineva, un prozator de demult. Pe toți, Alexandru Vlad se străduiește să-i înțeleagă, să-i arhiveze intim, altfel decât funcționă rește și reprobator. Are intuiția abisurilor (mult mai adânci decât convenț iile morale), are știința momentelor faste. Și mai are ceva: curajul dialogului franc cu propriul sine. Destule dintre portretele de aici fac pandant cu câte o introspecție lucrată minuțios. Este și cazul celor două secvențe
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
pod, spectatorii părăsiseră lojele...”. De fapt, abia atunci cînd urcă și se afundă în singurătățile muntelui narațiunea capătă perspectivă. Orășelul fără identitate precisă în care se reunesc poveștile lui Luci și Emil se vădește astfel ca o adevărată punere în abis a romanului - un spațiu semiînchis, în care apariția „veneticilor” bucureșteni generează dezechilibre și frustrări. În ceea ce are mai caracteristic și mai rezistent, Toate bufnițele e un roman „sadovenian”, prin care se exprimă o sensibilitate evazionistă, retractilă, vag „tradiționalistă” și nițel
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
o scrisoare de la aceeași expediată din lagărul de la Drancy, muiată în lacrimi, alte fotografii de familie, un câine din ceară galbenă cu care Marcel se juca în copilărie, vioara tatălui și cam atât. O carte sfâșietoare despre „mai nimicul smuls abisului”, după cum titrează „Le Monde des Livres” din 29 martie.
Ce rămâne când nimic nu rămâne () [Corola-journal/Journalistic/3746_a_5071]
-
o schiță a literaturii europene, axată pe momentele decisive ale gândirii artistice de la început până în zilele noastre 1. Definind ființa umană europeană drept aceea care aspiră irepresibil la a deveni text în textul homeric, singurul în măsură să pună în abis cartea lumii (p. 6), criticul consideră că toate operele literare din acest spațiu cultural tind a face corp comun cu poemele homerice, ca sporuri ale acestora (p. 61). În interpretarea sa, la originea literaturii europene s-ar afla Iliada și
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
seama că i-a atribuit în chip eronat eroului lui Longos calitatea de podgorean (p. 254). Publică o antologie de texte alcătuite de niște copii solicitați să-și povestească visele și constată că un băiat de șapte ani privește în abisul timpului, ca Hesiod când explică sfericitatea pământului prin faptul că trupurile omenești căzute în bătălii au teșit solul (p. 357). Oglindă a vieții autorului modern,Ocheanul întors ia adesea drept reper operele Antichității. 1 Referințele sunt la Meteorologia lecturii, Cartea
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
altele, prin dimensiunea biblicoreligioasă. Riscînd un joc doar aparent forțat de cuvinte, aș spune că demersul său are un caracter bio-Biblio-grafic... Imaginea de pe coperta volumului - tabloul Un bătrîn și nepotul său al renascentistului italian Domenico Ghirlandaio - este pusă, discret, în „abisul” unora dintre imnurile componente, ca o posibilă sugestie testamentară: „autoportret în ghirlandaio cu/nepotul în care bunicul stingerea și-o distilă din/golul atom al chiverei aurite roz picurîndu-și/derma vulcanică în ascensiunea copilului și de-/colorîndu- se mișcat pînă
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
cât timp ar fi fost la timp. Referindu-se la o carte despre agonia lui Kant, St. Barsacq scrie: „Ne-am fi dorit și despre Cioran o asemenea carte: relatarea unei lente degradări, «filtrare» cu încetinitorul a căderii sale în abis.” Ba, Doamne ferește!, nu mi-aș dori deloc! Ce-i cu voyeur-ismul ăsta pervers? E drept că Cioran însuși scrisese, în Syllogismes de l’amertume, „...ce reconfortantă e curiozitatea de a afla cum ne pierdem rațiunea”, dar vorbele lui nu trebuie
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3832_a_5157]
-
uneia dintre cele mai consistente averi din oraș (familia Cavalcanti „era dintre cele mai puternice din Florența, prin membrii, posesiunile și averea ei”), magnat influent politic, fiul unuia dintre principalii conducători ai partidului guelfilor. Socialmente, însă, între ei era un abis: Guido își putea permite să-l sfideze cu arma în mînă pînă și pe Corso Donati. Manetto Portinari, fratele Beatricei, prieten „imediat următorul după cel mai de seamă”1, nu era dintr-o familie la fel de titrată ca a lui Guido
Marco Santagata: Dante. Romanul vieții lui Dante by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3382_a_4707]
-
fals prozaism. Miza poetului nu este socială, nici politică (semnificativ, numai cîteva versuri din întregul volum au căzut la cenzură). Cartea de iarnă nu e despre realitate, ci despre abisalitate. Sperietoarea din cîrpe, păpușa de cîlți sînt embleme ale acestui abis, descoperit în plin cotidian, în familiarul „protector”, în jocurile copilului resemantizate de un poet tragic. Ioan Es. Pop va duce în marea poezie această intuiție extraordinară pe care tînărul Ion Mureșan a avut-o, fără a o urma în lirismul
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
Angelo Mitchievici Domnișoara Christina (2013) Regia: Alexandru Maftei. Cu: Ioana Anasatasia Anton, Maia Morgenstern, Tudor Istodor. Genul filmului:Dramă. Premiera în România: 01.11.2013. Produs de: Abis Studio. Distribuit în România de: Abis Studio. Într-un poem reușit, intitulat Bazar sentimental , Ion Minulescu descrie budoarul unei dame care cultivă cu obstinația amatorului un erotism informat cultural transformându-și budoarul într-un fel de anticariat, un bricà- brac
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
Angelo Mitchievici Domnișoara Christina (2013) Regia: Alexandru Maftei. Cu: Ioana Anasatasia Anton, Maia Morgenstern, Tudor Istodor. Genul filmului:Dramă. Premiera în România: 01.11.2013. Produs de: Abis Studio. Distribuit în România de: Abis Studio. Într-un poem reușit, intitulat Bazar sentimental , Ion Minulescu descrie budoarul unei dame care cultivă cu obstinația amatorului un erotism informat cultural transformându-și budoarul într-un fel de anticariat, un bricà- brac senzual, ridicând, în același timp, kitschul
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
Ca și Aurora al lui Cristi Puiu, mutatis mutandis, filmul lui Porumboiu este făcut în oglindă, el reprezintă un manifest de generație, dar și o expresie a unei viziuni estetice de maturitate, un metafilm. Acest fapt justifică numeroasele puneri în abis din filmul lui Porumboiu, puneri în abis care joacă rolul unei autoscopii pe care o traduce la un nivel profan endoscopia prezentată în detaliu, însă și aceea posibil trucată. Revenim astfel la gastrita improbabilă, altfel autentic ulcer al regizorului, metaforă
Lumini și umbre cinematografice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3188_a_4513]
-
mutatis mutandis, filmul lui Porumboiu este făcut în oglindă, el reprezintă un manifest de generație, dar și o expresie a unei viziuni estetice de maturitate, un metafilm. Acest fapt justifică numeroasele puneri în abis din filmul lui Porumboiu, puneri în abis care joacă rolul unei autoscopii pe care o traduce la un nivel profan endoscopia prezentată în detaliu, însă și aceea posibil trucată. Revenim astfel la gastrita improbabilă, altfel autentic ulcer al regizorului, metaforă a unei viscerale și dureroase scufundări psihologice
Lumini și umbre cinematografice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3188_a_4513]