654 matches
-
neostoit al cineastului continuă, recent, într-o altă înscenare, Terminus Paradis, la fel de morbid răvășitoare de pubele. Pericolul acestei pasiuni în negativ stă în faptul că artistul are acces fără limite la vitrinele Occidentului. O fi România asta chiar atît de abjectă? Nu mai are ea de arătat lumii, nouă înșine, decît pubela din curtea interioară? Am citit, cu plăcere imensă (în România literară), o pagină de mare onestitate și frumusețe stilistică, avînd ca subiect Școala centrală de fete din Bucureștii interbelici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
români mîna toată. Da, dar aceștia cum Brătienii arătau șarmant în eleganța lor firească. Eleganța lor a făcut Marea Românie (ce regretabil e să te ferești de tradiționalul România Mare, doar pentru că sintagma a fost confiscată de o trecătoare formațiune abjectă!). Unde-s Brătienii? Unde sînt cei care nu mai sînt?" versul lui Crainic. Superba Viorica Cortez îți oferea mîna ei rasată, palpîndu-ți, o secundă, palma și declanșînd astfel indicibile promisiuni. Vaclav Havel n-a trebuit să facă bezele mulțimii. Din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
comunismului, masa votantă românească rămîne constant alături de formațiunile neocomuniste cu tot fardul lor democratic fenomenul trebuie explicat tocmai prin alterarea substanței profunde a unei populații care a rezultat din cea traumatizată de forțele de opresiune dirijate de Moscova, cu abnegația abjectelor echipe autohtone. Așa că normalitate se arată a fi: și invitarea dubiosului galonat la clarificarea unei recente istorii nebuloase prin, evident, învăluirea adevărului, și paradoxala adeziune prin deocheatele sondaje la structurile euroatlantice a unei populații manevrate de forțele criptocomuniste, și suportarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
susceptibile să intre în conflict cu majoritatea. Un astfel de antisemitism predomină în Europa răsăriteană și în România. Cel de al doilea tip este cunoscut în Occident. Acolo antisemitismul este o manifestare socială, o rămășiță medievală a disprețului față de evreul "abject". Acest fel de antisemitism a dispărut aproape cu totul în ultimii 20 sau 30 de ani. În secolul al XX-lea a apărut un tip foarte diferit de antisemitism, îndreptat împotriva unei comunități evreiești aproape complet asimilată, utilă și animată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nou despre noi și ei"206. Iar atunci cînd contele Bellegarde, Guvernatorul Bucovinei care semnase ordinul de expulzare a lui Iorga, a murit într-o bătălie în timpul primului război mondial, Iorga și-a amintit de atitudinea îngăduitoare a acestuia față de abjecții țărani români. Iorga (cu capacitatea lui de evocare) își închipuia că poate Bellegarde și-a găsit moartea alături de un țăran român din Bucovina înrolat cu forța în armata austro-ungară207. Păcat că nu și-a putut depăși naționalismul ca să-și dea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se lasă purtat de nici o pornire, este de preferat entuziasmului gata să țîșnească distrugător în întuneric"6. Acest nou val de violență antisemită a însemnat pentru România reînnoirea incidentelor brutale din universități. Studenții asigurau mult prea des participarea celor mai abjecte elemente ale societății românești. Toate acestea s-au materializat în atacuri împotriva templelor și a magazinelor evreiești 7. Hărțuirea evreilor pe cale birocratică (cerîndu-li-se mită, șantajîndu-i etc.) era și ea în creștere. Lucrurile acestea existau și înainte, dar într-o măsură
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aveau un avantaj de 7 la 3. Departamentul a conchis că Statele Unite nu sînt obligate să accepte rezultatele conferinței 467. Cît despre rolul României la conferință, Schoenfeld a anticipat în mod corect că politica Bucureștiului avea să fie "o copiere abjectă a poziției adoptate de sovietici, indiferent care ar fi aceasta"468. În scurt timp, conferința a devenit o arenă de luptă pentru Cavendish Cannon, reprezentantul american și Andrei Vîșinski, delegatul sovietic. Rezultatul final nu a stat, însă, nici o clipă sub
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
recent desființata Solidaritate. Deși beneficia de sprijinul unor nume importante ale intelectualității polone (Taras: 1986, 70), PRON nu a reușit să se substituie cu succes Solidarității, mai ales pe măsură ce puterea recurgea la metode tot mai imorale și de-a dreptul abjecte în încercarea disperată de a compromite opoziția și de a menține monopolul politic al PMUP. Astfel, încă din primele luni ale existenței KOR, PMUP și securitatea poloneză au marșat pe antisemitismul latent al populației pentru a discredita intelectualitatea aliată cu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
între �n conflict cu majoritatea. Un astfel de antisemitism predomin? �n Europa r? s?ritean? ? i �n Rom�nia. Cel de al doilea tip este cunoscut �n Occident. Acolo antisemitismul este o manifestare social? , o r? m??i?? medieval? a dispre? ului fă?? de evreul �abject�. Acest fel de antisemitism a disp? rut aproape cu totul �n ultimii 20 sau 30 de ani. �n secolul al XX-lea a ap? rut un tip foarte diferit de antisemitism, �ndreptat �mpotriva unei comunit?? i evreie? ți aproape complet asimilat? , util? ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de nici o pornire, este de preferat entuziasmului gata s? ? �?neasc? distrug? tor �n �ntuneric�6. Acest nou val de violen?? antisemit? a �nsemnat pentru Rom�nia re�nnoirea incidentelor brutale din universit?? i. Studen? îi asigurau mult prea des participarea celor mai abjecte elemente ale societ?? îi rom�ne? ți. Toate acestea s? au materializat �n atacuri �mpotriva templelor ? i a magazinelor evreie? ti7. H? r? uirea evreilor pe cale birocratic? (cer�ndu? li? se mit? , ? antaj�ndu? i etc.) era ? i ea �n cre? tere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
exista și chiar există dezinteresat fără politică, ca un univers-paralel cu lumea "de puteri" social-politice. Politikul intervine în cunoaștere; intervine în controlul cunoașterii, doar atunci când anumite cunoașteri le consideră eficiente, utile în strategiile și în luptele sale dintre cele mai abjecte și anti-civice sau doar atunci când alte cunoașteri i-ar "periclita" statutul și aparatul intelectual de manipulare civică. În acest mod cunoașterea din societate este utilizată ca instrument de sporire a puterii, prin combaterea adversarilor de către mecanismele de propagandă politicianistă. Oamenii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
între indivizii moderni pe principiul reprezentării guvernare-opoziție. Raporturile de reprezentare guvernare- opoziție în cadrul societăților moderne nu sunt altceva decât motoare ale conflictelor social-politice. Democrația directă la nivel social și politic se impune ca o necesitate umană și statală, dincolo de pasivismul abject al civililor moderni, spălați la creier de pastoratul tradiției creștine. Guvernarea directă este noua realitate de mâine, dincolo de subconștientul unui pastorat creștin, care proclama liderul și urmarea lui de către turmă drept principii funcționale în politică și în societate. Păstorul și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la obtuzitatea mentală a unor lideri intelectuali, care se dau drept "liberali". Aceștia au reușit să construiască într-un mod voluntar, dar și involutar (fără să conștientizeze ce finalități sociale vor avea gândirile lor slabe, fenomenologic-hermeneutice și sofistice) o societate abjectă și subculturală caracterizată prin: 1) un sistem economic, social-politic corupt, sălbăticit și non-funcțional; 2) distrugere deliberată a școlilor și a sistemelor de educație; 3) restrângerea culturii scrise în spațiul social și civic; 4) clivajul ideologic și politic; 5) segregare și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sunt precare și, în general, nu prea există din moment ce avem un sistem oligarhic, corupt și împărțit pe sfere de influență culturală, ideologică, economică și politică, iar posibilitățile de alegere multiplă în interiorul României nu există. Cum a ajuns societatea românească una abjectă și subculturală? O explicație sau un răspuns plauzibil nu pot veni decât prin urmărirea raportului intelectuali "de elită"-"politicieni". Un raport precar și desuveranizat public, ce ne arată, printre multe altele, fenomenul îndoctrinării societății civile românești. Națiunea română de azi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
plauzibil nu pot veni decât prin urmărirea raportului intelectuali "de elită"-"politicieni". Un raport precar și desuveranizat public, ce ne arată, printre multe altele, fenomenul îndoctrinării societății civile românești. Națiunea română de azi a devenit una subculturală printr-o "americanizare" abjectă și agresivă, în timp ce adevăratul spirit democratic american nu a penetrat mentalul românesc, dar nici pe cel al editorilor. Hayden White îmi spunea, cu destulă amărăciune, că tot ceea ce s-a întâmplat după al Doilea Război Mondial în Statele Unite nu reprezintă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prostituția mediatică pseudo-hollywoodiană (adică americanizarea falsă și formală a României prin formatorii ei intelectuali) sunt coordonatele subclasării societății noastre de azi pe plan european (cultural și politic) și a devenirii românilor în subcultural (producții media, de soap box) și în abject (manelizarea vieții publice și a discursului social-politic). Într-un interviu despre destinul intelectual și politic al lui Heidegger, Richard Rorty afirma că nu a fost primul sau ultimul ticălos care a învățat să scrie cărți excelente. Totuși aceste învățături ale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
înșiră înnegriți cu brațele ridicate spre cer, implorând o rază de soare. Spectacolul insuflă fiori și inspiră cugetări întristătoare asupra modului greșit cum a fost creată lumea bântuită de stihii, vânt, umezeală, ger, neguri, camere de deputați, jurnalistică mincinoasă, corupție abjectă, tranziție prelungită „sine die” fără nici o „luminiță” la capătul tunelului etc. etc... Făptuitorul a toate își poate, mult și bine învârti ca o sfârlează între degete universul său întreg în globul orb al adâncurilor, toate se pot. Sufletul meu singur
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
incorect (2); infect (2); infecție (2); mașină (2); miros (2); mizerabil (2); mîini (2); mucegai (2); nămol (2); neglijent (2); pantof (2); răpănos (2); repulsie (2); România (2); rupt (2); scîrbă (2); suflet (2); talpă (2); tare (2); tot (2); abject; Ady; antreu; aragaz; ba; bacterie; bacterii; bani; bîrfă; boală; bucuros; cafeniu; ca-ntotdeauna; carte; cădere; cămașă; de ce; chimie; cizme; cîine; cîrpă folosită; copii; copilăresc; copilărie; corp; cost; coteț; curățat; dans; Dero; detergent; deziluzie; dezordonat; dizgrațios; dubios; efort; emisiune; eram; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de proporții în zilele noastre, este descătușarea instinctului de reproducere datorită posibilităților moderne de contracepție. În esență acest viciu rezidă în căutarea plăcerii sexuale pe orice cale, fie prin unire bisexuală, fie prin perversiuni sexuale pe care Paulescu le denumea abjecte - cu referire la masturbație; infame - cu referire la homosexualitate, sau criminale - cu referire la avorturi, toate cu scopul de a înlătura finalitatea naturală a instinctului de reproducere. Prin extensie libertinajul este funest mai ales pentru nație „este viermele civilizațiilor înaintate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
exprimând însăși ideea de străin și, implicit, pervers 93". Astfel, Dracula nu reprezintă numai "un celălalt de tip gotic, ci însăși ideea de alteritate și înstrăinare 94". Descris ca un monstru, Dracula poate fi identificat cu ceea ce Julia Kristeva numește "abjectul" sau "procesul de transformare în abject 95". Ca vampir, este o combinație între normal (arată ca o ființă umană) și anormal (nu este o ființă umană), metamorfozându-se constant între "sine" și "celălalt": este în același timp viu și mort
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
implicit, pervers 93". Astfel, Dracula nu reprezintă numai "un celălalt de tip gotic, ci însăși ideea de alteritate și înstrăinare 94". Descris ca un monstru, Dracula poate fi identificat cu ceea ce Julia Kristeva numește "abjectul" sau "procesul de transformare în abject 95". Ca vampir, este o combinație între normal (arată ca o ființă umană) și anormal (nu este o ființă umană), metamorfozându-se constant între "sine" și "celălalt": este în același timp viu și mort, matern și patern, uman și animal
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
îndoindune de normă sau respingând-o. Ocupându-se de metafora oglinzii, care reflectă imaginea noastră, și nu pe cea a vampirului din spatele nostru, atât Nina Auerbach, cât și Veronica Hollinger, după modelul definiției pe care Julia Kristeva a dat-o "abjectului", consideră că atunci "când ne uităm în oglindă nu vedem altceva decât pe noi înșine 101". Aceasta ar însemna că fascinația exercitată de vampiri și monștri asupra noastră provine din identificarea noastră parțială cu aceștia, fie prin închipuirile minții noastre
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
dintre membrii familiei Karamazov, care, atunci când i se reproșează faptul că, pe nedrept, poartă cuiva pică, răspunde: „Iată de ce: este adevărat că nu mi-a făcut nimic, dar În schimb i-am făcut eu lui o ticăloșie din cele mai abjecte și, În clipa când i-am făcut-o, am și Început să-l urăsc pentru aceasta”.) Refuzul laudelor este plăcerea de a fi lăudat de două ori. (Proverbul Își are originea În cugetările moraliștilor francezi, care nu o dată au sesizat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sale retorice putând fi circumscrise de naratologia clasică. Limbajul său tinde spre transparența clinică, aceea care arată tot, limpede, senzațional și epidermic, Într-un gest care nu poate fi apreciat decât privit În Întregime. “Soyez abjects, vous serez vrais” (“Fiți abjecți și veți fi adevărați” ) este deviza viziunii scriitorului asupra literaturii, slogan, de fapt, foarte zolian. De la Mersault, protagonistul lui Camus din Străinul, este puțin probabil ca literatura franceză să fi cunoscut un personaj mai pregnant ca Bruno, profesorul de franceză
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
temelie” Petruș Andrei se recomandă pe sine: Se schimbă lumea azi din temelie, Din rău în tot mai rău se primenește, De cinste nimeni nu mai pomenește, Iar munca a ajuns anomalie. Escrocii toți formează "lumea bună” Căci ne conduc abjectele lichele Iar cântecul sucombă în manele Și-i adevăr suprem orice minciună. Doar crima-i zilnic popularizată Iar viciul este proclamat virtute Cât Iago-și țese, pe ascuns, cabala Toți asasinii ies basma curată Și cauzele tot (toate) sunt pierdute Iar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]