1,588 matches
-
fi recuperate din alte surse. Astfel, șematismele bisericii greco-catolice precizează faptul că hramul acestei biserici este ""Sfântul Ierarh Nicolae"" iar data exactă a consacrării a fost 30 August 1839. Biserica are un plan dreptunghiular ce se termină spre răsărit cu absida altarului, decroșată cu cinci laturi. Intrarea în biserică, fără decorațiuni sculptate, se face pe latura de sud. Tot pe latura de sud întâlnim un pridvor care se continuă și pe latura de vest. Interiorul edificiului este compartimentat conform canoanelor bisericești
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
de lemn. Acest perete este continuu doar în partea inferioară, partea superioară fiind înlocuită cu mici stâlpi de lemn, spațiile astfel create dând posibilitatea urmăririi slujbei. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. Tot o boltă semicilindrică întâlnim și în absida altarului, puțin retrasă de la pereți și terminată printr-un timpan. Trecerea din naos în altar se face prin intermediul a trei intrări: cele două intrări diaconești respectiv intrarea destinată preotului. În naos se află și un mic cor pe a cărui
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
pornit din console profilate, este decorat cu o salbă de rozete, însoțită de chenare din linii frânte. Grinda-meșter are, la mijlocul fiecărei travei a naosului, câte o cheie de boltă de formă dreptunghiulară, cu un bulb central sculptat. Biserica nu are abside laterale. Absida altarului este vizibil marcată de retragerea pereților față de linia naosului. Planul absidei este pătrat. Pronaosul are un tavan orizontal din scânduri, naosul și altarul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Biserica are o frumoasă prispă pe latura de
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
console profilate, este decorat cu o salbă de rozete, însoțită de chenare din linii frânte. Grinda-meșter are, la mijlocul fiecărei travei a naosului, câte o cheie de boltă de formă dreptunghiulară, cu un bulb central sculptat. Biserica nu are abside laterale. Absida altarului este vizibil marcată de retragerea pereților față de linia naosului. Planul absidei este pătrat. Pronaosul are un tavan orizontal din scânduri, naosul și altarul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Biserica are o frumoasă prispă pe latura de sud, cu
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
din linii frânte. Grinda-meșter are, la mijlocul fiecărei travei a naosului, câte o cheie de boltă de formă dreptunghiulară, cu un bulb central sculptat. Biserica nu are abside laterale. Absida altarului este vizibil marcată de retragerea pereților față de linia naosului. Planul absidei este pătrat. Pronaosul are un tavan orizontal din scânduri, naosul și altarul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Biserica are o frumoasă prispă pe latura de sud, cu umerași ciopliți. Stâlpii prispei, de secțiune pătrată, sunt decorați la mijloc cu
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
reparat biserica, înlocuindu-i acoperișul, pentru a o face potrivită pentru desfășurarea slujbelor religioase. Biserica, de dimensiuni modeste, păstrează planul tradițional dreptunghular (lung de aprox. 8,3 m și lat de aprox. 5 m) la care se adaugă spre răsărit, absida altarului decroșată, poligonală, lungă de aprox. 3,25 m. Întreg edificiul bisericii este înconjurat de un pridvor, ceva mai îngust în partea din spate (latura de nord a bisericii) față de latura de sud a bisericii, unde acesta are o lățime
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
și Stâna, ultima aflată în cadrul Mănăstirii Bic de lângă Șimleu Silvaniei. Naosul, acoperit de o boltă semicilindrică, prin dimensiunile sale: lungime 4.8 m, lățime 3,25 m și înălțime 4,55 m se apropie de forma unui cub. Trecerea spre absida altarului se face prin doar două uși, una pentru preot iar alta pentru diacon. Altarul este acoperit de o boltă semicilindrică ce se termină în partea de est prin intermediul a trei fâșii curbe. Pronaosul bisericii, înalt de aprox. 2,2
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
bisericii, înalt de aprox. 2,2 m este tăvănit. Întreg edificiul este protejat de un acoperiș cu două secțiuni: prima - ce acoperă pronaosul și naosul ajunge la înălțimea de 6,55 m, iar cea de-a doua, mai scundă, adăpostește absida altarului. Deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Acesta este relativ scund, de aprox. 11,7 m. Galeria turnului, deschisă, este acoperită de fleșa turnului, ce se termină cu o cruce. Ceea ce deosebește această biserică de restul bisericilor de lemn din
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
ce poartă steagul, Patriarhul Avraam dar și Pilda Pelicanului. În părțile laterale ale bolții naosului au fost redați Evanghelistul Luca, Sf. Proroc Iacov, Evanghelistul Matei, Sf. Proroc Ilie precum și alte scene care, datorită stării de degradare nu pot fi recunoscute. Absida altarului este decorată cu portrete de sfinți părinți: Sf. Spiridon, Sf. Silvestru, Sf. patriarh Alexandru sau Sf. patriarh Macarie. Bolta absidei este decorată cu imaginea porumbelului, simbolul Sf. Duh. Spațiile dintre imagini au fost completate cu decorații vegetale, realizate într-
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
Proroc Iacov, Evanghelistul Matei, Sf. Proroc Ilie precum și alte scene care, datorită stării de degradare nu pot fi recunoscute. Absida altarului este decorată cu portrete de sfinți părinți: Sf. Spiridon, Sf. Silvestru, Sf. patriarh Alexandru sau Sf. patriarh Macarie. Bolta absidei este decorată cu imaginea porumbelului, simbolul Sf. Duh. Spațiile dintre imagini au fost completate cu decorații vegetale, realizate într-o cromatică dominată de culori vii precum galbenul, roșu sau verdele, specifice canoanelor barocului. În cazul iconostasului bisericii se remarcă faptul
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
biserica din Vărteșca, aveau hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Sub aspect planimetric, biserica de lemn din Vârteșca constituia un caz singular printre bisericile de lemn din Sălaj. Unicitatea acestui plan consta în faptul că biserica avea pronaosul poligonal iar, absida altarului era pentagonală, nedecroșată. Intrarea în biserică se făcea prin latura de vest, ușa fiind adăpostită de o mică prispă. Acoperișul, unitar, inițial a fost din șindrilă, ulterior fiind pusă tablă. Peste pronaos se afla un mic turn-clopotniță îmbrăcat în
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
pusă tablă. Peste pronaos se afla un mic turn-clopotniță îmbrăcat în tablă. Turnul, în partea superioară avea deschizături dreptunghiulare pentru ca sunetele celor două clopote să poată fi auzite. Pronaosul bisericii era tăvănit, în timp ce naosul era acoperit de o boltă semicilindrică. Absida altarului era acoperită de o boltă sub forma unui sfert de sferă, realizată din lemn. Pereții interiori erau tencuiți, ulterior pictați. S-a considerat că aceste picturi nu prezintă importanță. Bolta naosului era pictată în albastru, fiind reprezentate steluțe. Printre
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
S-a considerat că aceste picturi nu prezintă importanță. Bolta naosului era pictată în albastru, fiind reprezentate steluțe. Printre acestea au fost inserate patru medalioane în care erau reprezentați sfinți. Decorul albastru cu steluțe era utilizat și în cazul bolții absidei altarului.
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
proaste în care se afla. Biserica, prin dimensiunile pe care le are, comparativ cu alte biserici de lemn din zona Sălajului, poate fi considerată una de dimensiuni mijlocii spre mari. Planul bisericii este dreptunghiular, având în partea de răsărit o absidă decroșată, cu cinci laturi. În partea de vest, biserica are un pridvor cu patru stâlpi masivi decorați cu crestături și rozete. Consolele care leagă stâlpii pridvorului descriu un arc de cer, fiind împodobite cu o dungă decorativă ce urmărește curbura
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
Cadrul ușii este profilat în partea superioară sub forma unei acolade, ușa de la intrare fiind realizată din scândurele prinse cu cuie de fierărie. Acoperișul, comun pentru spațiul destinat naosului și pronaosului, este cu puțin mai scund în zona ce acoperă absida. Coama acoperișului, în extremitatea estică a naosului, respectiv a absidei altarului este decorată cu câte o cruce de metal. În partea de vest, deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Acesta are un plan pătrat, având un foișor ușor ieșit în
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
acolade, ușa de la intrare fiind realizată din scândurele prinse cu cuie de fierărie. Acoperișul, comun pentru spațiul destinat naosului și pronaosului, este cu puțin mai scund în zona ce acoperă absida. Coama acoperișului, în extremitatea estică a naosului, respectiv a absidei altarului este decorată cu câte o cruce de metal. În partea de vest, deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Acesta are un plan pătrat, având un foișor ușor ieșit în afară, sprijinit pe console. Galeria foișorului este formată din șase
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
extremitățile estice, sunt amplasate mici copertine cu baza semicirculară. De asemenea, turnul are amplasat în zona mediană un brâu, executat sub forma unei mici streașini. În interior, spațiul este delimitat după canoanele bisericești, regăsindu-se spațiile consacrate: pronaos, naos și absida altarului. Trecerea din pronaos spre naos se face prin cadrul ușii ce copiază forma cadrului intrării în biserică. În peretele ce desparte pronaosul de naos sunt practicate spații delimitate de mici stâlpi profilați. Trecerea din naos în absida altarului se
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
naos și absida altarului. Trecerea din pronaos spre naos se face prin cadrul ușii ce copiază forma cadrului intrării în biserică. În peretele ce desparte pronaosul de naos sunt practicate spații delimitate de mici stâlpi profilați. Trecerea din naos în absida altarului se face prin intermediul a celor trei deschideri, anume cele două perechi de uși diaconești respectiv ușile împărătești. Pentru a se obține mai mult spațiu util, în jumătatea vestică a naosului a fost construit corul. Acoperirea spațiului interior se realizează
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
diaconești respectiv ușile împărătești. Pentru a se obține mai mult spațiu util, în jumătatea vestică a naosului a fost construit corul. Acoperirea spațiului interior se realizează prin intermediul unui tavan de scânduri pentru pronaos, o boltă semicilindrică pentru naos iar pentru absida altarului prin intermediul unei bolți semicilindrice, mai scundă decât cea din naos, terminată spre răsărit prin trei fâșii curbe. Pictura interioară este relativ săracă. În pronaos, pe peretele ce desparte pronaosul de naos, deasupra spațiilor destinate ascultării și vizualizări slujbei sunt
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
Modelul utilizat pentru ușile împărătești a fost preluat și pentru realizarea ușilor diaconești, toate acestea fiind realizate sub forma unor traforuri, fiind reprezentată astfel vița de vie cu ciorchini ce susține medalioane pe care sunt pictate figuri de sfinți. În absida altarului nu se mai păstrează decorul pictat. Cu toate acestea se pot remarca cum îmbinările dintre fâșiile curbe și bolta absidei au fost scoase în evidență prin marcarea lor cu ajutorul unei dungi colorate în nuanțe de roșu, galben și verde
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
fiind reprezentată astfel vița de vie cu ciorchini ce susține medalioane pe care sunt pictate figuri de sfinți. În absida altarului nu se mai păstrează decorul pictat. Cu toate acestea se pot remarca cum îmbinările dintre fâșiile curbe și bolta absidei au fost scoase în evidență prin marcarea lor cu ajutorul unei dungi colorate în nuanțe de roșu, galben și verde. Pe peretele nordic al absidei, deși fragmentar, poate fi deslușită o inscripție. Aceasta indica numele pictorului și data când biserica și-
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
păstrează decorul pictat. Cu toate acestea se pot remarca cum îmbinările dintre fâșiile curbe și bolta absidei au fost scoase în evidență prin marcarea lor cu ajutorul unei dungi colorate în nuanțe de roșu, galben și verde. Pe peretele nordic al absidei, deși fragmentar, poate fi deslușită o inscripție. Aceasta indica numele pictorului și data când biserica și-a căpătat podoaba pictată. Se disting astfel următoarele: "" ... în anul 189... Dionisius Iuga cant. et zograv de Niculea ..."". Din păcate nu se păstrează data
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
XIX. Biserica de lemn din Sântă Maria a fost construită în anul 1857, an însemnat pe ușorul drept al ancadramentului ușii de la intrare. A fost ridicată pe fundație de piatră și are dimensiunile 16x6 m, iar înălțimea atinge 25 m. Absida altarului este decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Biserica este tencuită în exterior, iar pictura interioară, de dată recentă, a fost executată de pictorul Pavel Dumitru, din Oradea, în perioada 1999-2001.
Biserica de lemn din Sântă Măria () [Corola-website/Science/309845_a_311174]
-
o parte a construcției, respectiv corpul principal (“butea”) ar data de la mijlocul secolului al XVI-lea (1558). Oricum, înfățișarea bisericii este deosebită față de toate celelalte, prezentând o poală de acoperiș, care acoperă târnațul de pe latura de sud, se oprește în dreptul absidei și se desfășoară și pe fațadele de nord-vest. O asemenea conformație a acoperișului se întâlnește la biserica din Domin, pe valea Someșului. Absida pătrată decroșată este acoperită cu un tavan de fel ca pronaosul, naosul având o boltă semicilindrică cu
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
toate celelalte, prezentând o poală de acoperiș, care acoperă târnațul de pe latura de sud, se oprește în dreptul absidei și se desfășoară și pe fațadele de nord-vest. O asemenea conformație a acoperișului se întâlnește la biserica din Domin, pe valea Someșului. Absida pătrată decroșată este acoperită cu un tavan de fel ca pronaosul, naosul având o boltă semicilindrică cu nașterea pe grinzi longitudinale, așezate în consolă pe pereții din bârne de stejar. Prispa este un volum de accent, cu cinci stâlpi ciopliți
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]