1,052 matches
-
albaneza mai folosește ablativul atât fără prepoziții cât și cu prepoziții, fapt care diferențiază paradigma substantivului albanez de cea a substantivului românesc. În latină, ca și în greaca veche, paradigma cazurilor era o categorie istorică apărută în urma simplificării formale și abstractizării semantice a lexemelor finale din sintagmele nominale, lexeme care au devenit morfeme cu rol de terminații. Astfel, la un prim nivel de analiză etimologică distingem în cuvântul latin patria structura morfematică pa-tri-a, structură în care fiecare morfem, inclusiv terminația, are
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lor, în același timp o tendință de a reprezenta (...) și o tendință de a găsi plăcere în reprezentări" (Poetica, cap. 4). O componentă intelectuală intră în natura acestei plăceri, ce are un suport sensibil. Activitatea mimetică necesită o muncă de abstractizare care constă în a discerne trăsăturile pertinente ale unui obiect real, pentru a trece la cazul general, reproducându-l. Ea oferă deci, totodată, plăcerea de a afla ca și pe aceea de a recunoaște. Într-adevăr, dacă ne place să
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
proiectate stările sufletești. Peremptoriu în condamnarea sa, el afirmă: "Teatrul naturalist refuză dreptul la visare și chiar capacitatea de a înțelege cuvintele inteligente enunțate pe scenă." După părerea lui Meyerhold, actorul comunică sentimentele, emoțiile personajului pe care îl încarnează prin abstractizarea mișcărilor scenice și nu prin reproducerea realului. "Mișcarea este subordonată legilor formei artistice. Rolul mișcării scenice este mai important decât cel al altor elemente teatrale. Privat de cuvânt, de costum, de rampă, de culise, de clădire, teatrul, cu actorul și
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
strânsă legătură cu psyché-ul. "(...) stăpânirea corpului este un element al noului sistem de joc, fără ca posedarea mijloacelor psihice să poată fi considerată ca secundară. Să spunem mai degrabă că sistemul lui Meyerhold este fondat pe demonstrația formală a fondului emoțional." Abstractizarea jocului scenic eliberează imaginația spectatorului. Meyerhold, care nu caută să facă din scenă o reflectare a realului, îi cere în schimb o reală participare. De aceea el așteaptă de la regizor, care joacă în mod tradițional rolul dirijorului, o atitudine nouă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu face apel la fantezie, ci reflectă cea mai cruntă realitate. În acest sens putem vorbi de apropierea scrierilor lui Teodor Mazilu de satira prin intermediul absurdului practicată de Caragiale, observând în acealași timp și delimitarea acestora de maniera ionesciană de abstractizare și extremă generalizare, de minimă ancorare în realitatea concret-istorică, socială și politică. În altă ordine de idei, cel mai vizibil aspect care leagă proza și dramaturgia lui Teodor Mazilu deopotrivă de viziunea lui Caragiale și a lui Eugen Ionescu asupra
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
timpul în care o face. Roger Caillois ne pune în gardă: analiza unui mit pornind de la un anumit sistem de explicare, oricât de fondat ar fi, lasă inevitabil impresia unei insuficiențe insurmontabile, a adaptării "cu forța", printr-un proces de abstractizare care îl determină să-și piardă, împreună cu caracteristicile sale concrete, și realitatea profundă, reducând diversitatea faptelor la rigiditatea unui principiu sclerozat și socotit aprioric necesar și suficient. Este limpede că extinderea de principiu a unui sistem de explicare îl privează
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
religioase persoanelor cel puțin parțial secularizate (care pot accepta filonul religios tradițional, dar care întâmpină dificultăți în a recepta dogma religiei instituționalizate, constituind o cale de mijloc între secularizarea totală și religia dogmatică); în fine, mitologia ne mai învață că abstractizarea nu e soluția tuturor problemelor, ci doar distanțarea față de ele, și că adevărul este, la urma urmei, "o poveste".144 Prin mit căutăm să ne punem în acord cu transcendentul care formează totul și pe noi în interiorul său iar mitologia
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a omului: "Actul sexual este simplu, reflex și nu are nevoie de o învățare prealabilă: el constă în introducerea penisului bărbatului în vaginul femeii." Nimic altceva în toată cartea. Urmau lămuriri despre graviditate, cu scheme și desene de o maximă abstractizare. E drept că, la sfârșit, pe două pagini față-n față, aproape la fel de stilizați, se aflau desenați un bărbat și o femeie, goi și câși, cu expresia fețelor 92 93 indescriptibilă: puțină vinovăție, un strop de tembelism, o satisfacție sado-masochistă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
căs-ar putea să nu Înțelegem. Norman remarcă energia cu care cei doi se aruncaseră În această discuție, Încercând să uite tragedia la care fuseseră recent martori. „Sunt intelectuali, Își zise el, și modul lor de apărare caracteristic este intelectualitatea. Idei. Abstractizări. Concepte. Este o modalitate de a te detașa de sentimentele de tristețe, de teamă și de claustrare“ Norman le Înțelegea impulsul: și el ar fi vrut să scape de aceleași sentimente. Harry se Încruntă, privind spre spirală. — S-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ele putând crea reprezentări dintre cele mai diverse. Este cazul tuturor noțiunilor ce exprimă valori, sentimente și chiar atitudini. Scânteia din anul 1944 oferă un spectacol fulminant și din acest punct de vedere. Aproape în fiecare argument sunt presărate generalități, abstractizări și noțiuni colective, în definirea cărora se întâmpină întotdeauna greutăți. Poate tocmai de aceea nimeni nu se mai neliniștește cu privire la sensul lor. Una dintre aceste noțiuni cu o îndelungată carieră și care a servit celor mai diverse scopuri este cea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
se anunță mereu printr-o structură care se află în contrast cu ceea ce nu poate fi catalogat drept ideologie (și aici regăsim caracterul referențial al conceptului). Nu mai puțin, întrucât implică un set de idei sistematizate, ideologia presupune un anumit grad de abstractizare, dar și o anumită specificitate ce poate fi regăsită la nivelul caracterului său programatic, întrucât altfel riscă să fie lipsită de eficiență în plan practic. Coexistența ideilor abstracte și a celor programatice, al căror caracter specific are rol practic, indică
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
îi întuneca esență, ci i-o pune în fața ochilor înfrumusețata"207. Chiar termenul idee estetică trimite la un mod de cunoaștere a cărui diferența se manifestă în specificitatea lui operativă. Discursul teoretic se bazează pe concept, care este produsul unei abstractizări, si care presupune subordonarea reprezentării imaginației la unitatea lingvistică. În arta poetica, în schimb, ideea estetică este conținuta în imagine și, în virtutea originii ei sensibile-suprasensibile, nu poate fi redusă la un concept anume, dar atrage o diversitate de posibile concepte
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
cea mai limpede că aptitudinea În fapt este un complex de abilități. Ce ar fi un pianist fără un auz de excepție, o gândire muzicală particulară și o dexteritate specifică, sau un artist plastic fără un simț vizual, capacitate de abstractizare și redare, dublate de o manualitate specială și exemplele pot continua. Aspectul plurigenic și multifactorial de care se vorbește În genetică constituie de fapt acea predispoziție genetică prin care individul se poate manifesta și poate excela Într-un domeniu. Iată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
puternice, precum nihilismul, cât și la unele mai slabe, precum relativismul. Aceste curente neag] obiectivitatea credințelor morale sau atemporalitatea concluziilor morale. (Aceste curente sunt discutate în capitolul 35, „Realismul”, capitolul 38, „Subiectivismul” și capitolul 39, „Relativismul”). În concluzie, gradul de abstractizare a teoriei dreptului natural nu e deloc surprinz]tor dac] înțelegem aceast] teorie că negare a scepticismului moral. iii. O teorie a drepturilor omului Dreptul natural modern din perioada să timpurie, ca și teoriile anterioare antice și medievale, a încercat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de plat]” sau „pedeapsă trebuie fixat] proporțional cu gravitatea infracțiunii” sunt universale la nivelul competenței, dar cer tratament diferențiat. Chiar și principiile care nu cer acest lucru în mod expres vor fi nedeterminate l]sând loc pentru aplicabilitate diferențiat]. 3) Abstractizarea. Aceia care accept] c] argumentele lui Kant identific] unele principii ale datoriei care nu impun o uniformitate rigid] avanseaz] o alt] versiune a acuzației de formalism. Ei susțin c] filosoful identific] principii etice, dar c] ele sunt „prea abstracte” pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care le lu]m, în favoarea vreunei realit]ți abstracte, poate fi considerat] ideal], dar probabil nu este posibil] pentru cei mai mulți dintre muritori atunci când sunt puși în fața unor alegeri complexe. (Vezi în comparație capitolul 28, „Relațiile personale”) Acest accent pus pe abstractizare nu este unic în teoretiz]rile morale. Și alți filosofi înaintea lui Regan și Singer au suținut c], pentru a fi etic], o decizie trebuie s] dep]șeasc] preferințele proprii și subiectivitatea. S-a spus c] etică trebuie s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atinge momentul mitic al creației lumii, este o concepție fără substrat neuroștiințific. Este o încercare de a dihotomiza mintea de corp și a accepta axioma carteziană. Axioma dedublării supune creierul la o stare de ambiguitate. Această ambiguitate conduce creierul la "abstractizări ale abstractului", rupând orice contact cu realitatea. C.G. Jung (vezi Cap. III, nota 138) afirmă că, datorită caracterului atemporal al "inconștientului colectiv", se obține "experiența eternității", reacția traducându-se printr-o regenerare totală a vieții psihice. Contrar acestei opinii, experiența
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
orice contact cu realitatea. C.G. Jung (vezi Cap. III, nota 138) afirmă că, datorită caracterului atemporal al "inconștientului colectiv", se obține "experiența eternității", reacția traducându-se printr-o regenerare totală a vieții psihice. Contrar acestei opinii, experiența neurologică demonstrează că abstractizarea abstractizării, fără sfârșit, poate întrerupe armonia (homeostazia creierului). Dehaene și Changeux dezvoltă global neuronal workspace sau "rețeaua neuronală globală" cu două sisteme ordinatoare, unul încapsulat, conținând neuroni specializați pentru tipuri de informații specializate (ca vedere, auz, palpare etc.) și unul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
contact cu realitatea. C.G. Jung (vezi Cap. III, nota 138) afirmă că, datorită caracterului atemporal al "inconștientului colectiv", se obține "experiența eternității", reacția traducându-se printr-o regenerare totală a vieții psihice. Contrar acestei opinii, experiența neurologică demonstrează că abstractizarea abstractizării, fără sfârșit, poate întrerupe armonia (homeostazia creierului). Dehaene și Changeux dezvoltă global neuronal workspace sau "rețeaua neuronală globală" cu două sisteme ordinatoare, unul încapsulat, conținând neuroni specializați pentru tipuri de informații specializate (ca vedere, auz, palpare etc.) și unul de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
românești pe plan internațional : Pentru mine, ca scriitor, în primul rînd, mi se pare fundamental, ca interes artistic, însăși transpunerea în formule generalizatoare de artă a politicii partidului nostru. Politica, oricare ar fi ea, reprezintă o formă de esențializare și abstractizare a realității. Arta este chemată, cred, și în primul rând arta cinematografică, să transpunem în imagini această politică. Prin această politică suntem superiori multora, prin această politică am devenit ceea ce sîntem, prin ea ne definim personalitatea națională. [...] Nu-i putem
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
proprietatea unei colecții, altfel spus, a unei mulțimi. Nu există obiecte vizibile care să fie 2 sau 3”; există numai mulțimi formate din două sau trei obiecte. Modul în care am definit numerele naturale este de fapt un proces de abstractizare în care ne ridicăm de la mulțimile concrete (doi copii, trei flori) la noțiunea de „doi”, „trei”, care este un număr natural. Acest proces de abstractizare constă în formarea clasei de echivalență alcătuită din mulțimi finite, de aceeași putere. În formarea
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
trei obiecte. Modul în care am definit numerele naturale este de fapt un proces de abstractizare în care ne ridicăm de la mulțimile concrete (doi copii, trei flori) la noțiunea de „doi”, „trei”, care este un număr natural. Acest proces de abstractizare constă în formarea clasei de echivalență alcătuită din mulțimi finite, de aceeași putere. În formarea conceptului de număr Piaget consideră ca fundamentală experiența fizică bazată pe acțiuni concrete cu obiectele, pe lângă experiența logico-matematică care dă naștere operațiilor formale. J. Piaget
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
de a avea un anumit număr de elemente. De asemenea, copilului i se poate cere să deseneze mulțimi cu atâtea obiecte câte liniuțe sunt pe etichete precum și cu tot atâtea obiecte câte reprezintă cifra. Aceasta reprezintă un nivel superior de abstractizare și anume recunoașterea cifrelor și asocierea lor cu mulțimile corespunzătoare. În unele cifre i se poate cere copilului să identifice cifra care denumește proprietatea - număr a mulțimii. I se poate cere, deci, să aleagă atât cifrele care corespund unei mulțimi
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
acestea. Educatoarea trebuie să urmărească și să precizeze concluzionând experiențele individuale ale copiilor, că 5 poate fi format din 1 și 4, din 4 și 1, din 3 și 2 și din 2 și 3. La un alt nivel de abstractizare sarcina poate fi rezolvată prin intermediul unor fișe de activitate independentă de tipul următor. Aceeași solicitare poate fi rezolvată și printr-un joc didactic, „Ghici cât am în cealaltă mână”, a cărui sarcină didactică constă în determinarea unui număr de
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
matematic. Pe această linie se înscriu: a. o foarte bună cunoaștere a obiectivelor și strategiilor didactice ale predării-învățării matematicii la clasa I; b. antrenarea cât mai multor analizatori în perceperea și intuirea experiențelor didactice care vor conduce, prin generalizare și abstractizare, la formarea conceptului de număr natural; c. variate și nuanțate exemplificări cu ajutorul materialului didactic, concordante cu specificul gândirii preșcolarilor, pentru ilustrarea situațiilor posibile, urmate de sublinierea notelor caracteristice, ce conduc spre generalizări și abstractizări; d. abordarea interdisciplinară a număratului, ce
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]