1,027 matches
-
și superficialitate în relațiile sociale, înclinație către concesii și compromisuri, spirit mai practic etc. b) tipul astenic Ă cu corpul slab, alungit, mâini și picioare lungi și subțiri Ă căruia i se asociază un profil psihologic numit schizotimic: înclinație spre abstractizare, interiorizare, sensibilitate, meticulozitate dusă uneori până la pedanterie, un simț acut al onoarei, manifestări de ambiție ascunzând adesea un complex de inferioritate etc. c) tipul atletic Ă tipul cu o dezvoltare fizică și psihică echilibrată. Aceste asocieri statistice (care nu implică
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de conflict cu cei din jur. Perioada cu frecvența maximă de izbucnire a conduitelor dezadaptate este pubertatea (10/11-14/15 ani), stadiu psihologic contradictoriu, în care coexistă trăsături psihologice specifice copilăriei (atitudini puerile), cu cele caracteristice adolescenței (capacități sporite de abstractizare și anticipare). Criza de originalitate, proprie acestei perioade, se explică prin situația ambiguă a puberului în societate: nici copil, nici adult; el nu are un statut precis și rămâne nesigur în ceea ce privește rolul său: dacă încearcă să-și afirme într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în două grupe: operații generale Ă prezente în orice act de gândire, și operații specifice, în relație doar cu o categorie restrânsă de probleme. 2. Operațiile generale ale gândiriitc "2. Operațiile generale ale gândirii" Operații generale sunt: comparația, analiza, sinteza, abstractizarea și generalizarea. Comparația constă într-o apropiere pe plan mintal a unor obiecte sau fenomene cu scopul stabilirii de asemănări și deosebiri între ele. De obicei se spune că ea ar consta în stabilirea similitudinilor și diferențelor dintre ele. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
această varietate trebuie să apară cu ocazia unor acțiuni reale. La om, vom vedea, ea poate interveni în mod eficient chiar dacă are loc numai pe planul acțiunilor imaginate. Celelalte două operații generale nu le mai găsim decât la ființele umane. Abstractizarea este o analiză a esențialului, izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau relații esențiale dintre obiecte și fenomene. În abstractizare există conștiința că un anume aspect aparține unei clase întregi de obiecte asemănătoare. Dacă analiza se poate produce foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
are loc numai pe planul acțiunilor imaginate. Celelalte două operații generale nu le mai găsim decât la ființele umane. Abstractizarea este o analiză a esențialului, izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau relații esențiale dintre obiecte și fenomene. În abstractizare există conștiința că un anume aspect aparține unei clase întregi de obiecte asemănătoare. Dacă analiza se poate produce foarte repede, abstractizarea poate dura ani de zile. O experiență repetată ne duce la abstractizări: de exemplu, că sâmburele mare și dur
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o analiză a esențialului, izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau relații esențiale dintre obiecte și fenomene. În abstractizare există conștiința că un anume aspect aparține unei clase întregi de obiecte asemănătoare. Dacă analiza se poate produce foarte repede, abstractizarea poate dura ani de zile. O experiență repetată ne duce la abstractizări: de exemplu, că sâmburele mare și dur caracterizează piersicile. Dar clasificarea științifică a plantelor fanerogame a necesitat multe secole de cercetare. Strâns legată de abstractizare este generalizarea. Noi
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
relații esențiale dintre obiecte și fenomene. În abstractizare există conștiința că un anume aspect aparține unei clase întregi de obiecte asemănătoare. Dacă analiza se poate produce foarte repede, abstractizarea poate dura ani de zile. O experiență repetată ne duce la abstractizări: de exemplu, că sâmburele mare și dur caracterizează piersicile. Dar clasificarea științifică a plantelor fanerogame a necesitat multe secole de cercetare. Strâns legată de abstractizare este generalizarea. Noi recunoaștem o caracteristică drept esențială când este generală, comună multor ființe, obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
produce foarte repede, abstractizarea poate dura ani de zile. O experiență repetată ne duce la abstractizări: de exemplu, că sâmburele mare și dur caracterizează piersicile. Dar clasificarea științifică a plantelor fanerogame a necesitat multe secole de cercetare. Strâns legată de abstractizare este generalizarea. Noi recunoaștem o caracteristică drept esențială când este generală, comună multor ființe, obiecte, ceea ce implică o generalizare. În mod mai propriu, generalizarea este operația prin care extindem o relație stabilită între două obiecte sau fenomene asupra unei întregi
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
descrisă a materialului se înfăptuiește de la sine, chiar dacă nu ne dăm seama. Urmărirea ei conștientă poate avea un efect benefic. În cadrul acestor transformări ale textului intervin numeroase operații mintale. Descompunerea în fragmente este o operație de analiză, intitularea implică o abstractizare, alcătuirea planului mintal presupune un efort de sinteză, iar corelațiile realizează și oarecare generalizare. Pe lângă acestea intervin și acțiuni mintale, operațiile specifice. Când schimb în minte locul unei idei e ca și când aș muta un obiect dintr-un loc în altul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
încerca să identificăm, răspunzând la întrebarea: “Care sunt caracteristicile culturii surzilor?, o serie de elemente ale culturii în general, care capătă sau nu, specificitate în cazul culturii surzilor. Elementele culturii surzilor Limba ca element de bază al oricarei culturi, ca abstractizare a înțelesurilor, presupune existența “cuvântului” ca “simbol al simbolurilor”, a vocabularul construit pe baza unui cod grafic specific (alfabetul) și a regulilor gramaticale. Ea poate îmbrăca atât forma verbală cât și pe cea nonverbală. Limba este un fenomen social, extraindividual
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
trebuie să fie pregătit pentru contextul acțional-social, și nu numai pentru manipularea „performativă” a tehnologiei. Trecerea timpului trebuie să vină cu sens. Era vitezei, era informației, era conștiinței să fie conexate de un rost fără idealizări haotice, fără exagerări, fără abstractizări. Să nu derapăm într-o cultură a agresivității asimilată deliberat, comunicarea să nu fie prin strigăt, acuitățile diluate, simțurile atrofiate... Trecănd peste glume stupide precum „m-am născut geniu, școala m-a tămpit”, s-ar putea conchide că e multă
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
obiectul conflictelor de clasă, reprezentat de sistemul de acțiune istorică" [ibidem, 418], adică de dinamica socială în ansamblu. Mișcarea socială ia naștere în societate și, prin conflict, realizează transformarea ei. Dezechilibrul puterii 4) În fine, la un nivel redus de abstractizare și cu o atenție sporită pentru actori, se situează teoria acțiunii colective a lui Charles Tilly. Istoricul și sociologul american își formulează afirmațiile pornind de la existența unui dezechilibru în distribuția puterii, prezent în toate societățile. În momentul în care grupurile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
național. Procedând astfel, el face o confuzie a cauzelor și un amestec al cauzelor și efectelor. A include configurația de putere și omogenitatea sau eterogenitatea statelor într-o definiție unic) a structurii, înseamn) a combina elemente situate la niveluri de abstractizare diferite. Configurația de putere” abstrage din toate caracteristicile statelor, cu excepția capabilit)ților lor. Includerea omogenit)ții și eterogenit)ții statelor printre elementele structurale confer) mai mult) consistent) definiției, sc)zând astfel nivelul abstractiz)rii. Ea ne determin) s) ne punem
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
eșecul de a rezista tentației de a înv)lui aproape totul în interiorul structurii, face imposibil) utilizarea schemei de sistem a lui Hoffmann, ca fundament al unei teorii a relațiilor internaționale care s) identifice elemente distincte, s) defineasc) diferitele niveluri de abstractizare, s) încerce s) stabileasc) relații cauzale, și s) caute s) descopere pattern-uri ale comportamentului recurent și clasific)ri ale efectelor așteptate, care ar putea fi asociate cu diferite sisteme internaționale. Instrucțiunea dat) celor care studiaz) politică internațional) se apropie
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
marcate de neologisme și de erori bizare în conținut. Cuvântul capătă, la schizofren, semnificații particulare: caracteristice vocabularului schizofrenului sunt perseverația, redundanța, incoerența în expresie (corespunzătoare incoerenței în ideație). Proba de inteligență Raven, care vizează capacitățile de analiză, sinteză, generalizare și abstractizare, este în general bine rezolvată de schizofrenii aflați la debut, deși se remarcă o creștere a timpului de rezolvare. Ca probă non-verbală de inteligență, Raven înregistrează rezolvări bune și chiar foarte bune, în măsura în care procesul psihotic nu este avansat; figurile matriceale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
persoanei). Probele proiective sunt preferabile chestionarelor. La testul Rorschach apar o serie de caracteristici specifice schizofreniei: - alternanță a formelor foarte bune cu forme foarte proaste, păstrarea nivelului intelectual cu distorsiune în maniera de utilizare a intelectului și în modalitatea perceptuală; - abstractizarea formei, cu simbolizarea conținutului în aprehensiune; - fabulații pornind de la detalii perceptuale minore, cu extrapolare a conținutului asupra ansamblului planșei; - fenomene de contaminare (crearea unor forme noi, discordante cu stimulul, într-un registru tematic bizar); - kinestezii marcând interiorizarea profundă, însoțită de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tip desen se interpretează: plasarea desenului în pagină, aspectul formal în desen și aspectele de conținut. În schizofrenie apar: deplasări semnificative ale paginării (spre stînga-jos), deformări semnificative ale trăsăturilor și liniilor (disproporții), modificări de conținut, în majoritatea lor de tipul abstractizării, simbolizării, contaminării. Inventarul de personalitate Minnesota (MMPI) conține o scală (scala 8) a schizofreniei, cu 78 de întrebări foarte variate, vizând simptome din schizofrenia paranoidă, hebefrenie, demență precoce. Scala nu este deosebit de sensibilă: ea diagnostichează schizofrenia la aproximativ 60% din
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
bolnavului îi sunt anunțate sau comentate. Activitatea și limbajul sunt perturbate: apare o jonglerie verbală, jocuri 45 și salata de cuvinte, acțiuni involuntare și impuse, baraje ale discursului sau acțiunii. în timp, peste depanarea mută a amintirilor, apar veleetăți de abstractizare, anumite senzații parazitare (fenomene simple, pure și anideice), fenomene care vor deveni în faza de stare verbalizate, individualizate, tematizate. Aceste fenomene se însoțesc de intuiții abstracte, opriri a gândirii, gândirea amintirilor. Tabloul se va completa în timp cu apariția de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
om subliniează că doar omul este capabil să aibă imagini și să le utilizeze în procesul comunicării sociale, adaptându-se contextului istoric. Astfel, o teorie despre imagine ar trebui să evidențieze în ce condiții omul poate atinge reprezentarea simbolică și abstractizarea și în ce măsură natura umană determină procesul imagologic. Cu alte cuvinte, se pune problema ce anume permite omului să acceseze lumea prin imagini, iar răspunsul trebuie căutat în formele culturale ale reprezentărilor, investigând totodată și felul cum și de ce gândește o
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
discuție cele mai relevante teorii despre imagine, punctându-le pe cele care pot adăuga valoare investigației imaginii, din perspectiva lucrării de față. În acest sens, imaginea a fost legată atât de imaginar și de imaginație, cât și de capacitatea de abstractizare, acestea fiind considerate elemente specifice omului. Din acest punct de vedere, imaginea este rezultatul unui proces de reprezentare în plan abstract, putând fi realizată și în absența obiectului percepției, mai mult decât atât, indivizii pot avea imagini despre obiecte imaginare
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
transformat într-un homo videns care este mult mai sărac în gândire pentru că nu mai are acces, sau are foarte puțin, la imagini abstracte. Așa cum vom vedea, Sartori se folosește de o logică falsă atunci când definește termenii de conceptualizare și abstractizare, filosoful discutând doar despre elemente particulare, despre situații concrete și nu despre elemente cu caracter general, despre serii de însușiri comune. Pe de altă parte, Mitchell îmbogățește cercetările în domeniul imaginii susținând că în cadrul procesului reprezentațional imaginea obiectului prinde viață
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre om întrucât doar omul este capabil să aibă imagini și să le utilizeze în procesul comunicării sociale, adaptându-se contextului istoric. Astfel, o teorie despre imagine ar trebui să evidențieze în ce condiții omul poate atinge reprezentarea simbolică și abstractizarea și în ce măsură natura umană determină procesul imagologic. Cu alte cuvinte, se pune problema ce anume permite omului să acceseze lumea prin imagini, iar răspunsul trebuie căutat în formele culturale ale reprezentărilor, investigând totodată și felul cum și de ce gândește o
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
crearea lumii prin imagini fiind o transformare a acesteia în funcție de ceea ce a fost deja reprezentat în mintea noastră de către ceilalți. În termenii lui Nelson Goodman, societățile sunt adevărate lumi, iar diferențele dintre acestea sunt legate în special de capacitatea de abstractizare a individului, întrucât, așa cum susține Goodman, nu toate nevoile practice sunt susținute de concepte sau de nevoi teoretice 6. În acest sens, nu în orice formă de organizare individul reușește să ajungă la abstractizare și deci să facă saltul de la
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
legate în special de capacitatea de abstractizare a individului, întrucât, așa cum susține Goodman, nu toate nevoile practice sunt susținute de concepte sau de nevoi teoretice 6. În acest sens, nu în orice formă de organizare individul reușește să ajungă la abstractizare și deci să facă saltul de la planul practic la planul teoretic, care ar reprezenta de fapt o reconstruire a lumii prin reprezentare. Goodman face o distincție importantă între imaginile mentale și cele materiale sau, mai exact, între imaginile legate de
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care țin în special de familiarizarea individului cu anumite obiecte sau cu un anumit spațiu. Distincția poate fi întâlnită și la Ernst Cassirer, care explică problema epistemologică a imaginii din perspectiva diferenței dintre planul teoretic și planul practic sau dintre abstractizarea care presupune cunoaștere și familiarizarea care presupune doar prezență 7. Aceste imagini mentale sunt considerate de Goodman a fi tablouri ale minții noastre 8, deși nu au doar o componentă vizuală și nu sunt susținute de un mediu material. Deși
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]