65,481 matches
-
de ani i se cere imperativ: „Să ne dați un SMS...”; și: „Ce faci să-ți treacă gâtul?”; o telespectatoare, la telefon: „Vă admir, vă ador, vă iubesc - aveți o emisiune extraordinară...” (emoționant, într-adevăr!): o invitată la emisiune are acasă „o ofticanie” (o fi vorba despre vreo Cro Magnoană? S-ar putea...) etc. Și râde toată lumea, și-i o veselie cu adevărat molipsitoare... „The rest is silence”, vorba danezului... *) Dacă „Realitatea Tv” dispune de un dispozitiv special de gâdilat, mă
Ne-trezirea (bruscă) la... „realitatea TV” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13177_a_14502]
-
istețime. Le scria din când în când copiilor și nepoților, dar rar, fiindcă observase că ei nu aveau timp să citească scrisorile. Lucru firesc, viața din ziua de azi e numai alergătură, oamenii suferă mult, mai ales copiii, pleacă de acasă cu noaptea în cap și se întorc tot noaptea. Câtă vreme ea scăpase de alergătură, avea tot timpul la dispoziție. E adevărat că în unele zile vremea trecea mai greu, chiar dacă se uita la televizor până la sfârșit, fiindcă nu mai
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
de spectacole și este cititor al lui Cioran! Soția sa adaugă un amănunt care îmi era necunoscut: s-a adoptat în Elveția o lege permițând să dispui după voie de cenușa cuiva care ți-a fost apropiat, să aduci urna acasă, s-o răspândești în grădină sau în alt loc (peisaj) preferat al decedatului. Este, desigur, mai puțin complicat decât să urmezi altă tradiție elvețiană, aceea de a urca coșciugul pe un vârf de munte unde să-l așezi vertical, pentru ca
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]
-
Eminescu fondurile venite din Întreaga țară strânse prin liste de subscripții și trimise poetului pe adresa primăriei (unele dintre ele, trimise și direct). Hanrietta Eminescu, sora poetului, consemnează Într-o scrisoare că fratele ei l-a vizitat Într-o zi acasă și au zăbovit la un pahar În plus de vin. Fiind toți purtătorii acestui nume botoșăneni, prezența lor În jurul lui Eminescu se justifică. Nici unul nu ia cuvântul pentru a Întări sau dezminți textul din Universul. 4. În acești ani (1920-1930
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
de natură să le inducă prietenilor sugestia că exemplarul camarad „a făcut-o”. Tot ce se întâmplă după conturarea suspiciunii că nefericitul casier are o lipsă importantă în gestiune este interpretat ca dovadă peremptorie a vinovăției sale: Anghelache nu ajunge acasă până târziu după miezul nopții, trimite vorbă familiei că va lipsi de la domiciliu până dimineața, nu este de găsit nicăieri în localurile familiare grupului, nu vine la birou toată ziua următoare, în fine, dar nu în ultimul rând, sinuciderea. Cu
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
ascund indicii revelatoare. Ele nasc întrebări cu efect controlat, fiind, în fond, parazitare, înșelătoare, destinate îndepărtării atenției de la autenticul motiv al sinuciderii casierului. Iată câteva: cum se face că, deși era zi de leafă, iar nenea Anghelache nu mai ajunge acasă, asupra lui nu se găsește decât niscaiva „mărunțiș în monede nouă de nichel ca de șaptezeci de bani”? Unde este restul retribuției? Apoi: de ce plusul constatat în gestiune nu este în monedă curentă, ci „un pol de aur românesc” din
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
în 1942 și ministru plenipotențiar, însărcinat cu afaceri ad-interim pe lângă guvernul Italiei în 1944. Știa prea bine, ca diplomat cu experiență, în 1945-1946, când e rechemat în țară, că Europa de Est era sortită dezastrului, pentru a nu mai risca o revenire acasă. În 1981, când am propus profesorului Mircea Zaciu proza lui Teodor Scorțescu pentru colecția „Restituiri” pe care o inițiase la Editura Dacia, eram amândoi sceptici că volumul va apărea fără probleme. Dar numele prozatorului exilat, ca și necunoscut, nu se
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
Pînă la șapte seara. Tot personalul simpatic și primitor de la Studio m-a tratat cu înțelegere și compasiune. Afară fiind atît de frig, un cinematograf este, la o adică, un loc bun de dezmorțire, un adăpost dacă ai fugit de acasă sau chiar dacă fugi de tine. Salvezi ușor, astfel, o zi din viață. N-am vorbit cîteva ceasuri după aceea. Tîrziu în noapte mi-am dat drumul. Și nu m-am oprit, ca Șeherezada, pînă nu s-au ivit zorii și
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
psihologice ale românilor: teama de schimbare și spaima de risc. De ce să dăm din mână pasărea comodă a muncii la stat, când orice aventură pe cont propriu se termină c-un faliment? Ce treabă avem cu Europa, când la noi acasă ne simțim atât de bine, cunoaștem pe toată lumea, găsim soluție la orice problemă? Cu insignifiante excepții, n-am dat nici mari exploratori, nici cuceritori și nici personalități obsedate de schimbarea lumii. N-am reformat nimic și nici nu ne interesează
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
trei ori la rînd! (microcosmosul reproduce macrocosmosul: aceeași e relația dintre televiziune și evenimentele planetare) A doua zi Înainte de Înviere. Cuscrul diabolic îi ia pe tineri la mare; “vă urez la amîndoi un Christos a-nviat anticipat”, le spune bătrînilor rămași acasă. După ce și-a înmormîntat un fiu, Niki realizează, difuz, că își pierde și fiica. A treia zi Ca o presimțire stilistică, un preludiu figurativ al viitoarei crime: Niki și Flo, față în față: colonelul cu un ciocan în mînă, în fața
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
lui Flo, pe care îl va pocni de patru ori, calm, precis, determinat, cu acel ciocan. A făcut o treabă bună. Este, după acumularea subterană a întregului film, un gest logic și necesar. După care, colonelul în rezervă se întoarce acasă, se așează la o masă și privește în gol, cu fața înroșită de sînge, ca un clovn înmărmurit de propriul curaj... În ciuda a ceea ce se vede pe ecran, filmul analizează nu fizica, ci metafizica faptului divers. Diagnosticul cel mai exact
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
să asculți confesiunile de un haz nebun, cu pretenții de filozofie a meseriei, ale unei stripteuse de mâna a treia, fostă muncitoare la Textile (în Textile și conserve) și cu totul altceva furia unei soții de fotbalist care tot aduce acasă tricouri schimbate la finalul meciurilor (în Tricouri). Cu atât mai gratuite și lipsite de efect sunt cele câteva proze cu trimiteri la scriitori (Ahura Christi, Nicolae Prepelicaru, Adriana Vitell ș.a.) sau cele în care manuscrisul și profesia de scriitor apar
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
am venit pentru prima oară în România, m-am simțit fericit auzind-o la fiecare pas. Știam pe atunci - grație profesorilor mei, domnii E. Biedrzycki și I. Tiba - destul de bine românește și imediat m-am simțit aici ca la mine acasă. Din păcate, și din aceeași cauză ca și în Polonia de atunci, despre anumite lucruri și despre anumiți oameni nu se putea vorbi sincer și deschis cu colegii români. Ba, nu se putea vorbi deloc. Printre temele așa-zise „tabu
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
română din spațiul germanofon. - Am găsit la Heidelberg foarte multe reviste și cărți apărute în Occident și care, firește, în țară nu existau. Am avut, de asemenea, posibilitatea de a fotocopia foarte multe pagini și aceste fotocopii le-am adus acasă, la Iași. Sigur, mi-a fost frică să nu mi le confiște la graniță, erau lucruri interzise. Noroc că vameșii n-au putut face un control riguros, pagină cu pagină. Și toate aceste extrase, fotocopii le-au utilizat și prietenii
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
de vizionări, de interziceri și de tovarăși, de la Ceaușescu pînă la un Potîngă sau un Topor sau alte cozi de topor - tot acolo, “în spatele colinei”... O spaimă străveche (spaima de moarte) “m-a făcut, la 12 ani, să fug de-acasă, într-o noapte, la gară, unde spectacolul carnavalesc și sublim vulgar al copiilor vagabonzi a calmat isteria mea metafizică. Această fugă «tolstoiană» a mea (după cum observați, toate experiențele fundamentale eu le-am lichidat încă din pubertate) a fost primul meu
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
utopic proiect care se poate imagina în România”), obsesii legate de teatru și de film (“perfecționismul nevrotic”, degradarea spectacolului în timp, epuizarea unor proiecte în “trăncăneală”), sau de rolul Franței în salvarea și recuperarea și lansarea artistului redus la tăcere acasă, sau alte obsesii legate de acest “acasă” (“sînt surprins, surprins plăcut, de monotonia obsesiilor mele”), portrete de epocă și “scandaluri” istorice. De pildă, scrie George Banu, scandalul “Revizorul desparte în două istoria teatrului românesc de după război și pînă în ’89
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
România”), obsesii legate de teatru și de film (“perfecționismul nevrotic”, degradarea spectacolului în timp, epuizarea unor proiecte în “trăncăneală”), sau de rolul Franței în salvarea și recuperarea și lansarea artistului redus la tăcere acasă, sau alte obsesii legate de acest “acasă” (“sînt surprins, surprins plăcut, de monotonia obsesiilor mele”), portrete de epocă și “scandaluri” istorice. De pildă, scrie George Banu, scandalul “Revizorul desparte în două istoria teatrului românesc de după război și pînă în ’89, anul atîtor prăbușiri”. Așa cum în teatrul românesc
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
reflex, a vieții politice, de-a lungul a trei orânduiri. Cu adaosul unei feminități supusă emoționalității, loviturilor faptului curent, întorsăturilor soartei, într-o existență de o mare intensitate factuală și debitoare a două lumi, cea a exilului și aceea de acasă, în reverberatorii atingeri. O existență de luptă, de permanentă concentrare, dusă cu radicalitate, de unde sentimentul de rejet al unor mentori de opinie, altfel de aceeași parte a baricadei, dar jurați moderației, într-o partidă unde anume acesta este atu-ul
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
familie să respecte drepturile și importanța soților lor; libertatea noastră înfrântă în cămin, din pricina neputinței noastre, este călcată în picioare și zdrobită acum de nestăpânirea femeilor chiar aici în for; și pentru că n-am fost în stare să le înfruntăm acasă pe fiecare în parte, tremurăm aici în fața tuturor”. După ce invocă tulburătoarea legendă a nimicirii tuturor bărbaților pe o insulă condusă de femei, oratorul atinge paroxismul cu o cominatio (amenințare) de-a dreptul ilariantă: „Din partea nici unui alt neam nu ne va
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
cu funcții atît de importante au încercat să se ascundă după ce colegul lor de partid și de partidă cinegetică a ajuns la spital. E cumva rușinos pentru demnitarul român să se ducă la vînătoare ? Dacă-i așa, de ce nu stă acasă ? Consilierul prezidențial Ioan Talpeș s-a dat după explicația că era în concediu, pentru a refuza la început să le spună ziariștilor ce știe despre accident. Sfătuitorul președintelui Iliescu nu putea găsi scuză mai lamentabilă. Adică dacă ești în concediu
Vînătoarea penală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13273_a_14598]
-
Sergiu are popi în familie și mă gîndeam că l-o fi apucat vreo tîrzie cuvioșenie de tip Domnul n-a dat, dar nici n-a luat. Și-l rîcîi nițel. Tot senin, îmi povestește Sergiu că s-a trezit acasă, după ce i-a apărut cartea, cu o amendă de un milion jumate fiindcă n-a declarat la fisc drepturi de autor, pentru cartea de pe urma căreia nu luase nici un ban. Probabil, însă, că editorul l-o fi îmbogățit la fisc pe
Birul pe talent by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13291_a_14616]
-
de reîntîlnire. “ Ai văzut că m-a recunoscut și că m-a salutat la sfîrșit? De ce dirijorii la televizor stau cu fața la noi, iar în sală cu spatele?” Acum are o nouă problemă, pe care o dezbate și la grădiniță, și acasă. “Pot să fie doi Horia Andreescu pe pămînt? Că și eu m-am hotărît să am talent și să fiu Horia Andreescu.” Sîmbăta și duminica stă la mama. Duminica din 14 decembrie a rămas acasă. După masa de prînz, înainte de
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
dezbate și la grădiniță, și acasă. “Pot să fie doi Horia Andreescu pe pămînt? Că și eu m-am hotărît să am talent și să fiu Horia Andreescu.” Sîmbăta și duminica stă la mama. Duminica din 14 decembrie a rămas acasă. După masa de prînz, înainte de culcare, ne mai giugiuleam în sufragerie. Televizorul era deschis la Știri, pe Euro News. Aud, ca din alt timp, că Saddam a fost prins. Mă blochez. Uitasem complet de existența lui, așa cum uit chiar și
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
Dacă nu te-ai hotărât s-o cari în spinare pe nătânga asta de Șoșa, ai putea ajunge ușor în America. Acolo, evreul se mai descurcă. Eu mă pot întoarce, dar gândul ăsta mă-nfioară. Sam nu poate rămâne nici o seară acasă. Trebuie să se ducă întotdeauna undeva - de obicei la Café Royal, unde se întâlnește cu scriitorii pe care-i finanțează și cu actrițele care i-au fost cândva amante. E singurul loc unde el este cineva. E de râs, dar
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
pe care-i finanțează și cu actrițele care i-au fost cândva amante. E singurul loc unde el este cineva. E de râs, dar există un singur locșor în întreaga lume - un restaurant de clasa a treia - unde se simte acasă la el. Mănâncă acolo plăcintele pe care doctorii i le-au interzis. Își umple burta în fiecare seară cu douăzeci de cești de cafea. Fumează trabuc după trabuc, știind bine că sunt o otravă pentru dânsul. Îmi cere să merg
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]