2,940 matches
-
satisfacerii trebuințelor de dezvoltare vor fi animați de forțele de maximizare a abilităților personale în obținerea de noi succese. Astfel, cele două categorii de persoane menționate anterior vor lua o anume decizie, fie prin accentuarea succesului și atracțiilor, fie prin accentuarea eșecului și a pericolelor, conform schemei de mai jos: Maslow oferea ca exemplu luarea deciziei de a urma facultatea într-o localitate apropiată de casă, la o universitate mai puțin prestigioasă sau într-una mai depărtată, dar la o universitate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cade pe pericolul de a lua note mici sau de a fi pedepsiți (situație de nerecomandat) sau de a descoperi lucruri noi și atractive (situația ideală). Deci, rolul educatorului este de a facilita manifestarea motivației de dezvoltare a elevului prin accentuarea atracțiilor, prin implicarea lor în sarcini captivante și evitarea situațiilor jenante sau de eșec. Astfel, teoria motivațională a lui Maslow poate fi folosită pentru a explica următoarele fapte: • copiii ce se simt inconfortabil din cauza foamei, bolii sau proastei condiții fizice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al lui Adam Smith - o vom supune ulterior dezbaterii, iar cealaltă a fost romantismul lui Jean-Jacques Rousseau, care, printre multe alte repercusiuni sociale, a devenit sursa opoziției artistice față de raționalismul științific. Reactivitatea romantismului în fața industrializării Europei s-a exprimat în accentuarea de către artiști a trăirilor interioare ca sursă naturală și prin urmare democratică a înțelepciunii și a inspirației artistice. Disputa a fost curând clasificată drept un conflict între intelect și simțire, la rândul lui personificat în conflictul dintre omul de știință
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lui Cox face o aluzie, nerecunoscută de obicei, la faptul că Terman și Cox cunoșteau metodele și rezultatele frauduloase ale lui Lombroso și că au dorit să testeze empiric validitatea lor (Cox, 1926, pp. 14-15). În ciuda limitelor conceptuale și a accentuării rezultatelor „practice”, cercetarea lui Cox a fost influențată considerabil de Galton numai prin intermediul interesului lui Terman față de acesta (1926). Cercetările lui Galton (1869) au constituit atât un stimulent, cât și un model pentru studiul monumental întreprins de Cox asupra a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ca fiind unul dintre atributele specifice ale conducerii, este puțin câte puțin retrasă maselor și concentrată numai în mâinile liderilor (ibidem, p. 32). De asemenea, rezultă o formalizare a relațiilor. Aceste condiții structurale provoacă procese cumulative, ducând inevitabil la o accentuare a diferențierii dintre conducători și conduși. Orice organizație solid constituită, fie că e vorba despre un stat democratic, un partid politic sau o ligă a rezistenței proletare, reprezintă un teren eminamente favorabil pentru diferențierea organelor și a funcțiilor (ibidem, p.
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Oliver, Marwell și Teixeira (1985). Cei care îndeplinesc roluri de lideri, denumiți de Frohlich, Oppenheimer și Young (1971) antreprenori politici, sunt capabili să modifice motivațiile membrilor comunității prin contribuția la mecanismele de atribuire colectivă, prin organizarea acțiunii colective și prin accentuarea sentimentului eficienței colective, fiind ei înșiși beneficiarii unor recompense specifice. Factorii individuali au fost mult mai insistent investigați. Pentru explicarea participării la mișcări sociale, McCarthy, McAdam și Zald (1988) enumeră ca factori psihologici: autoritarianismul, dorința de consistență cognitivă și deprivarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
direcții de p.t. pentru tot teritoriul european. Programul ESPON a fost lansat după elaborarea ESDP, fiind implementat în cadrul inițiativei comunitare INTERREG III, și are drept obiective: - evidențierea dinamicii teritoriale și a dezechilibrelor apărute la nivelul regiunilor Europei; - aplicarea principiilor ESDP; - accentuarea dimensiunii teritoriale în politica de coeziune teritorială a UE; - crearea unei comunități științifice „teritoriale” europene. În cadrul programului ESPON a fost reluat și aprofundat conceptul coeziunii teritoriale, deoarece a fost considerat ambiguu, necesitând clarificare și consistență logică (ESPON 3.2, 2006
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
important de presiune. ONG-urile - sindicatele, asociațiile patronale, profesionale, cultele - pot exercita, de asemenea, presiuni de trecere a unor probleme în stare manifestă. Teoremă 2: Trecerea unei probleme dintr-un stadiu inferior într-unul superior se produce ca urmare a accentuării unor efecte adverse, a creșterii presiunilor interne/externe, a apariției unor noi oportunități de acțiune pentru soluționarea respectivei probleme. Condițiile mișcării descendente a unei probleme sociale S-a observat că centralitatea unei p.s. nu durează, este strict limitată în timp
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
combatere a sărăciei s-au dezvoltat adesea cu întârziere și cu dificultăți în privința modului în care au fost proiectate. În primii ani după revoluție nu a existat un program specific de combatere a sărăciei, în ciuda creșterii dimensiunilor fenomenului și a accentuării inegalității sociale. În 1995, a fost instituită o primă variantă a sistemului de ajutor social, însă precaritatea aranjamentelor instituționale (finanțarea exclusiv de la bugetul autorităților locale) a condus la o blocare treptată a sistemului (în 2001, doar 5% dintre primării mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Un rol decisiv în desprinderea către modernitate îl are însă educația, care slăbește rezistența la schimbare a vechilor structuri. După cum remarcă Bogdan Voicu, în explicațiile de acest tip „determinismul economic primează, iar doctrina sugerată este cea a unor politici de accentuare a industrializării, de raționalizare a modurilor de producție din agricultură, de stimulare a progresului tehnologic și de investire în educație și infrastructură” „(Voicu, Pop, 2002, p. 263). .Perspectiva sociologică asupra modernizării introduce ca factori determinanți ai acesteia, alături de cei economici
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
capitalul uman, operaționalizat prin stocul de educație, importanța educației pentru dezvoltare ca funcție vitală a societății a fost postulată încă din anii ’60. Eșecul unor instituții precum Banca Mondială în implementarea unor programe de dezvoltare a determinat o regândire a accentuării importanței capitalului social ca precondiție a aplicării cu succes a programelor de dezvoltare economică (vezi dezvoltare comunitară participativă). T Telecentru - Bogdan Voicu Cea mai simplă definiție a telecentrului (t.) este cea inclusă în Dicționarul Oxford al limbii engleze, disponibil on-line
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care se sprijină pe faptul că, intervenția publică în domenii precum sănătatea, educația, transportul etc. sunt generatoare de egalitate (egalitate în ceea ce privește accesul la serviciile publice), cu efecte pozitive asupra creșterii economice (teoria creșterii endogene). Pe fondul înăspririi condițiilor economice, a accentuării inegalităților dintre indivizi, dezbaterile asupra justiției sociale s-au intensificat. Una dintre cele mai importante abordări ale justiției sociale, cea care a generat cele mai vii dezbateri, este lansată de către J. Rawls în lucrarea Teoria justiției sociale publicată în 1971
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sucursalelor în străinătate este pe deplin satisfăcătoare. Totuși, este important de sesizat faptul că există grade diferite de intensitate în ceea ce privește „transnaționalizarea” activității corporațiilor, iar globalizarea economică le poate stimula pe multe dintre ele să adopte strategii deliberate de grăbire și accentuare a acestui proces. Corporațiile transnaționale sunt prezențe mai vechi pe scena internațională, dar epoca postbelică a marcat creșterea dramatică atât a numărului de CTN, cât mai ales a ponderii lor în economia mondială. Ultimii ani au reprezentat o etapă specială
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pentru a descrie curentul filosofic asociat lui Kant și Hegel (Ashworth, 2002, p. 36). Totuși, eticheta de „idealism” nu este complet hazardată dacă acceptăm că, în ultimă instanță, teoreticienii perioadei interbelice își fundamentează propunerile de reformare a ordinii mondiale pe accentuarea supremației ideilor asupra lumii materiale, printre elementele fundamentale ale temperamentului liberal numărându-se accentuarea impactului ideilor asupra comportamentului, egalitatea, demnitatea și libertatea individului, precum și necesitatea protejării acestuia împotriva abuzurilor autorității centrale (Kegley, Wittkopf, 2006). Desigur însă, utilizarea unor termeni precum
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Totuși, eticheta de „idealism” nu este complet hazardată dacă acceptăm că, în ultimă instanță, teoreticienii perioadei interbelice își fundamentează propunerile de reformare a ordinii mondiale pe accentuarea supremației ideilor asupra lumii materiale, printre elementele fundamentale ale temperamentului liberal numărându-se accentuarea impactului ideilor asupra comportamentului, egalitatea, demnitatea și libertatea individului, precum și necesitatea protejării acestuia împotriva abuzurilor autorității centrale (Kegley, Wittkopf, 2006). Desigur însă, utilizarea unor termeni precum „idealism” sau „utopism” se face în asociere cu naivitatea și, mai ales, cu accentuarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
accentuarea impactului ideilor asupra comportamentului, egalitatea, demnitatea și libertatea individului, precum și necesitatea protejării acestuia împotriva abuzurilor autorității centrale (Kegley, Wittkopf, 2006). Desigur însă, utilizarea unor termeni precum „idealism” sau „utopism” se face în asociere cu naivitatea și, mai ales, cu accentuarea caracterului nerealist atât al premiselor teoretice, cât și al propunerilor derivând din acestea. Astfel, Herz refuză ancorarea în realitate a idealurilor liberale întrucât idealismul politic este fundamentat pe premise defectuoase ce împiedică transformarea lor în realitate [...] utopia este transformată în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Nu doar dimensiunea geografică separă cele două administrații: dacă centrul de greutate al politicii externe din vremea lui Clinton s-a aflat cu preponderență pe dimensiunea economică și cooperarea multilaterală prin intermediul instituțiilor internaționale, administrația Bush este mai puțin reticentă în accentuarea dimensiunii militare și acțiunii unilaterale. Continuitatea politicii externe americane în perioada ce urmează „războiului rece” este asigurată de credința în virtuțile pacifiste ale democrației, dublată de certitudinea triumfului democrației ca formă de organizare politică, certitudine celebrată la „sfârșitul istoriei”. Așa cum
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este condiționată de acțiunea ambelor părți în conformitate cu această recunoaștere (Williams, 2001, pp. 525-553). Concluzii Prima concluzie cu care am putea încheia se referă la cauzele războiului. Dacă într-adevăr natura regimului politic intern are consecințe în direcția reducerii (democrație) sau accentuării (autoritarism, dacă nu totalitarism) propensiunii către inițierea războiului, atunci este foarte posibil ca una dintre principalele cauze ale războiului - incertitudinea derivând din situația de anarhie - să fie șubrezită. Cu alte cuvinte, perspectiva păcii democratice este de așteptat să dezactiveze una
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de luptă (războaie de gherilă, tehnici de contrainsurgență și descentralizare) și al modului de finanțare („economia de război globalizată” - profituri din activități criminale, deturnarea ajutoarelor umanitare, contribuțiile diasporei, asistența financiară a guvernelor interesate în continuarea violenței) (Kaldor, 1999, pp. 9-18). Accentuarea agresivă a politicilor identitare duce la etnicizarea războiului la periferie și, odată cu aceasta, la „banalitatea războaielor etnice”. (Mueller, 2000, pp. 42-70). Noile războaie apar în contextul eroziunii autonomiei statului, al pierderii monopolului legitim asupra violenței organizate și, ca o consecință
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
toate aspectele vieții sociale contemporane, de la cel cultural la cel infracțional și de la cel financiar la cel spiritual (Held et al., 1999, p. 2). La polul opus, localizarea își asumă ca forme de manifestare revigorarea identităților etnice și naționale, menținerea/accentuarea ideilor și practicilor socio-culturale individuale, exclusiviste și tradiționaliste și formarea de blocuri economice regionale structurate de obicei pe criterii cultural-religioase și ale căror fluxuri comerciale interne le depășesc, ca volum și intensitate, pe cele inter-blocuri. Dincolo de dimensiuni în sine și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
piața globală într-o manieră proprie, astfel încât fiecare dintre aceste grupuri continuă să producă o expresie și o identitate culturală proprii, rearticulate în întregul global. Diametral opus, paradigma „culturilor tari” accentuează rolul instituțiilor de stat și sugerează prezervarea reactivă și accentuarea frontierelor etno-culturale împotriva occidentalizării, în contextul unei implicări din ce în ce mai pronunțate a statelor-națiune în chestiuni fie și numai tangențiale domeniului cultural, precum educație, familie și politici de sănătate. Cea mai cunoscută versiune a paradigmei „culturilor tari” îi aparține lui Samuel P.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să folosească forța militară (Kosovo), iar multilateralismul atribuit administrației sale este adesea idealizat. În același timp, George W. Bush continuă promovarea intereselor americane - așa cum le definește administrația sa - printr-o serie de instrumente incluzând dimensiunea economică și maniera multilaterală, în ciuda accentuării dimensiunii militare și a manierei unilaterale. Pentru o recentă analiză comparativă a celor două momente în politica externă americană, vezi Rieffer și Mercer (2005, pp. 385-408). Pentru o analiză a continuității politicii americane pe termen lung, vezi Bacevich (2002). Cercul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sau locale. Mecanismul propagandei controlate de mass-media, aservită marilor corporații, afirmă că sistemul globalizării funcționează. În realitate, sistemul are mari disfuncționalități, fiind însoțit de costuri mari suportate de cei cărora li s-a luat puterea de decizie. Costurile sunt urmarea accentuării unei triple crize mondiale: sărăcie, dezintegrare socială și degradarea mediului. Ideologii marilor CTN recunosc prezența acestor crize, dar cauza trebuie căutată nu în globalizare, ci în restricțiile impuse de guverne piețelor libere și pe seama creșterii consumului populației.<footnote Corten, D.
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a găsit soluții pentru a nu fi afectată securitatea economică a statelor lumii față de sărăcie și șomaj, crize financiare (crize bancare și monetare, datoria externă), protecție socială deficitară, lipsa competitivității economice, delocalizările și externalizările activităților economice după criteriul avantajului competitiv, accentuarea polarizării sociale devine, prin efectele ei, directe și indirecte, reprezintă principala sursă de instabilitate la nivel global. Mișcarea antiglobalizare, manifestată sub forme pașnice sau violente, asumată de organizații ale societății civile, are corespondență și între specialiști, între criticii conceptului de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
economică suferă o „regionalizare” semnificativă care gravitează în jurul a trei blocuri financiare și comerciale europene: Europa, Asia-Pacific și America de Nord. Oricare ar fi forțele sale motrice, internaționalizarea nu a fost însoțită de o alternare a inegalităților Nord-Sud, ci, dimpotrivă, de o accentuare a marginalizării economiei a multor țări din „Lumea a treia”, pe măsură ce fluxurile de comerț și investiții din interiorul Nordului bogat se intensifică, excluzând aproape tot restul globului. Unii sceptici consideră că fluxurile de investiții străine sunt concentrate între statele capitaliste
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]