1,895 matches
-
cu celelalte părți componente”. Altfel spus, integrarea este o acțiune ce se exercită asupra persoanei, implică o continuă transformare și restructurare a potențialului, a Însușirilor individuale și nu un simplu act extern; presupune familiarizarea cu mediul (școală, colectiv de muncă), acomodarea cu cerințele mediului și adaptarea (modificarea unor stereotipuri vechi și punerea lor de acord cu o nouă situație), crearea unor concordanțe Între ceea ce a văzut, dobândit, admis și ceea ce se cere individului. Actul integrării nu poate fi realizat În totalitate
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
peisaj, spațiu securizant, noțiuni folosite Într-o accepție critică nouă. Pentru Heliade, a scrie Înseamnă, În modul cel mai hotărît, a Înființa, a crea În sens biblic. Pentru Alecsandri actul de a scrie necesită, În prealabil, un complicat scenariu de acomodare. Inspirația cere o civilizație (un confort), scrisul implică retragerea Într-un spațiu de securitate. Unul (Heliade) deschide imaginația, escaladează ierarhiile, desființează frontierele dintre obiecte, trăiește, Într-un cuvînt, cu fervoare și teamă În lumea elementelor primordiale; celălalt se retrage din
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dintr-un dominat de temperament, omul poate deveni stăpân pe firea să. Potrivit conceptului lui Piaget, dezvoltarea psihică presupune două momente ce se intercondiționează: asimilarea - interiorizarea activă, selectivă a informațiilor din mediul exterior și integrarea acestora În structurile proprii și acomodarea - adaptarea structurilor cognitive, motivaționale și afective la cerințele mediului. Evoluția blocului funcțional asimilare - acomodare, constituie, de fapt, evoluția procesului de devenire a psihicului uman. Pentru a educa trebuie, În primul rând, să-l cunoaștem pe cel educat. A cunoaște În
APLICAȚII PEDAGOGICE ALE TEORIILOR ÎNVĂȚĂRII ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
lui Piaget, dezvoltarea psihică presupune două momente ce se intercondiționează: asimilarea - interiorizarea activă, selectivă a informațiilor din mediul exterior și integrarea acestora În structurile proprii și acomodarea - adaptarea structurilor cognitive, motivaționale și afective la cerințele mediului. Evoluția blocului funcțional asimilare - acomodare, constituie, de fapt, evoluția procesului de devenire a psihicului uman. Pentru a educa trebuie, În primul rând, să-l cunoaștem pe cel educat. A cunoaște În mod precis ființele asupra cărora trebuie să se exercite acțiunea educatului, este prima condiție
APLICAȚII PEDAGOGICE ALE TEORIILOR ÎNVĂȚĂRII ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
cu semnificația hipercolesterolemiei și posibil a aterosclerozei. Rugăm pacientul să rămână cu ochii deschiși și privirea fixă și se caută prezența reflexului fotomotor (compromis în leziuni pontine, tabes sau încetinit după consumul de alcool etilic) și se caută reflexul de acomodare la distanță. După închiderea pleoapelor, apăsarea blândă a globilor oculari însoțită de algie trebuie să ne facă să ne gândim la toxoplasmoză (semnul Franceschetti), deși condiția se poate regăsi și în alte boli infecțioase, în timp ce absența senzației dureroase sau chiar
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
Verificarea de către profesor a ceea ce și-a însușit un elev, prin intermediul acestor traduceri concrete a competenței specifice se numește evaluare normativă. Etapele învățării - sunt șase etape ce vizează structurarea operațiilor mentale: percepția interiorizarea construire de structuri mentale transpunere în limbaj acomodare internă adaptare externă Microproiectul didactic (proiectarea lecțiilor de biologie) Prin metodologie didactică se înțelege proiectarea unui model complex de instruire, care cuprinde selectarea obiectivelor instructiv-educative, identificarea resurselor procesului de învățământ, stabilirea sarcinilor de învățare și tehnicilor de lucru capabile să
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
întrebărilor problematizate care să evidențieze asemănarea dintre formarea imaginii pe retină și în camera obscură a unui aparat fotografic. 3. Transmiterea și însușirea cunoștințelor (dirijarea învățării) prezentarea modalităților de formare a imaginii la ochiul emetrop și ametrop; definirea procesului de acomodare; realizarea arcului reflex; caracterizarea mecanismelor care stau la baza formării imaginii în cazul vederii scotopice cu procesul de adaptare la întuneric și în cazul vederii fotopice cu perceperea culorilor. 4. Aprecierea performanței aplicarea unui test (probă de evaluarea curentă). 5
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
imaginii la nivelul globului ocular pe baza observațiilor efectuate; Elevii își notează în caiete, o dată cu schema lecției la tablă, caracteristicile de formare a imaginii la ochiul emetrop și ametrop, compară situațiile prezentate evidențiind cauzele, efectele și corecțiile necesare. Notează definiția acomodării în caiete și realizează sub îndrumarea profesorului schema reflexului acomodării. Caracterizează la solicitarea profesorului mecanismele de bază în funcționarea unui analizator și identifică particularitățile de funcționare în cazul analizatorului optic la formarea imaginii în vederea fotopică, perceperea culorilor, vederea scotopică și
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
își notează în caiete, o dată cu schema lecției la tablă, caracteristicile de formare a imaginii la ochiul emetrop și ametrop, compară situațiile prezentate evidențiind cauzele, efectele și corecțiile necesare. Notează definiția acomodării în caiete și realizează sub îndrumarea profesorului schema reflexului acomodării. Caracterizează la solicitarea profesorului mecanismele de bază în funcționarea unui analizator și identifică particularitățile de funcționare în cazul analizatorului optic la formarea imaginii în vederea fotopică, perceperea culorilor, vederea scotopică și adaptarea la întuneric. Elevii rezolvă întrebările testului; Elevii corectează testul
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
caracteristicile partenerilor de interacțiune nu se modifică în mod esențial În funcție de modul/de gradul de influențare reciprocă a partenerilor implicați într-o interacțiune distingem (Milcu, 2005): Relații interpersonale bazate pe modificarea caracteristicilor partenerilor de interacțiune. În acest context, vorbim despre: • acomodarea cu partenerul: avem de-a face cu un proces de adaptare sau de ajustare mutuală a partenerilor aflați într-un proces de interacțiune; • asimilarea: reprezintă finalitatea interacțiunii sociale; este un proces de fuziune, de transfer mutual al unor idei, credințe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un proces de adaptare sau de ajustare mutuală a partenerilor aflați într-un proces de interacțiune; • asimilarea: reprezintă finalitatea interacțiunii sociale; este un proces de fuziune, de transfer mutual al unor idei, credințe, mentalități între persoane; este etapa superioară a acomodării și apare ca urmare a acțiunii îndelungate a acesteia; • alienarea: este procesul opus asimilării. Un individ se îndepărtează, se separă de celălalt, ca expresie a unor relații dizarmonice recunoscute ca atare; • stratificarea: este fenomenul care apare în urma unei interacțiuni de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în luarea unor decizii înțelepte atunci când aceasta decizia se bazează pe o viziune caritabilă. Dezavantajul se evidențiază atunci când învinsul nu poate suporta deciziile, iar conflictul rămâne mocnit, putând să se reaprindă oricând. c. Caracterul conciliant (adaptativ, de reprimare sau de acomodare) Este cel mai permisiv stil (deoarece se focalizează pe nevoile celorlalți). Persoanele care îl adoptă sunt noncompetitive, flexibile, tolerante. Ele își neglijează nevoile proprii pentru a le satisface pe ale celorlalți. Le preocupă să se facă plăcute altora și să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pentru statele ce-și urmăresc interesele naționale. Acolo unde cooperarea internațională aduce beneficii nete pentru state în termenii creșterii securității sau bunăstării lor în sistemul internațional, statele vor urmări activitatea instituționalizată. Totuși, unde instituționalizarea impune costuri nete statelor, care presupun acomodări și ajustări semnificative, probabil că statele vor respinge opțiunile instituționale. Instituționaliștii pot prezenta dovezi semnificative pentru a-și sprijini predicțiile referitoare la strategiile Germaniei începând cu 1989. Mai întâi, nu este clar dacă interpretarea neorealistă a procesului de unificare satisface
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
asertiv în afacerile internaționale. Instituționalismul Potrivit teoriei instituționaliste, instituțiile internaționale pot dobândi o valoare de utilitate pentru state. Statele vor folosi instituțiile când acestea sunt utile în urmărirea intereselor naționale. Totuși, când instituționalizarea impune costuri nete statelor, cerându-le o acomodare și ajustare considerabilă, statele vor respinge opțiunile instituționale. Condițiile în care instituțiile pot fi valoroase pentru state apar când există tipare complexe ale interdependenței și/sau un grup bine dezvoltat de instituții internaționale preexistente. Se poate considera că relațiile Japoniei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sale. Liber în esența sa, el nu este liber la nivelul instituirii sale ca ființă liberă. El este un produs liber, și astfel - nicicum amestecat în conferirea propriei sale libertăți.* Fondul intim-străin Așadar, "altcineva" sau "nimeni" a ales în locul nostru. Acomodarea la condițiile libertății gravitaționale constă tocmai în acceptarea faptului că "cineva" sau "nimeni" s-a slujit de noi ca ființe libere. Nu putem decide în privința lui "cineva" sau "nimeni"; tot ceea ce putem ști este că nu noi am decis, creînd-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din mine, el a apărut în mine fără participarea și fără știința mea. Așa se face că intimul nostru - faptul însuși de a fi, umanitatea noastră (deci însăși povara libertății), sexul, rasa și celelalte - ne este cel mai străin. Suprema acomodare este acomodarea cu noi, cu fondul nostru intim-străin, cu multele feluri în care s-a decis pentru noi fără să fi fost întrebați. Libertatea gravitațională presupune acceptarea condiției de a construi pe un teren străin. Destinul este proiectul liber realizat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
el a apărut în mine fără participarea și fără știința mea. Așa se face că intimul nostru - faptul însuși de a fi, umanitatea noastră (deci însăși povara libertății), sexul, rasa și celelalte - ne este cel mai străin. Suprema acomodare este acomodarea cu noi, cu fondul nostru intim-străin, cu multele feluri în care s-a decis pentru noi fără să fi fost întrebați. Libertatea gravitațională presupune acceptarea condiției de a construi pe un teren străin. Destinul este proiectul liber realizat pe un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
capacității noastre de a hotărî) - poate fi resimțit ca o imensă umilință, se naște ogoliul: ce umilință să nu ne fi întrebat nimeni în chiar privința noastră! Când ceea ce este intim-străin în noi devine pur și simplu străin, când în locul acomodării cu zestrea noastră apare revolta împotriva "celui" care ne-a înzestrat fără să ne consulte, și astfel când în locul iubirii de noi apare ura, disperarea și dezgustul că sîntem fără să ne recunoaștem ca autori a ceea ce sîntem - libertatea se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Divorțul față de ceea ce a devenit al tău printr-o conferire străină, precum și insatisfacția care îl însoțește nu dau regula felului în care eu îmi consider hotarele primite. Cel mai adesea elementul care predomină în această evaluare este acordul, familiaritatea cu, acomodarea. Accentul cade în această evaluare pe "intim", și nu pe "străin". Din capul locului eu mă identific - și mă identific irațional - cu tot ce-mi aparține venind de dinaintea mea. Trupul meu, chiar fără să-mi placă, îl iubesc pentru că este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îi dau un statut și o identitate (deci ca Tiran și Soră), tragicul nu ar putea apărea. Așa, el apare prin coliziunea a două personaje care își ating limita fără rest și care elimină orice spațiu al compromisului sau al acomodării reciproce. Eroul grec nu suferă deci de un exces de mobilitate, el nu "evoluează", ci este situare fermă în orizontul unui destin. Determinant apare imobilismul lui, ființa lui turnată perfect în propriul ei contur. Tocmai de aceea, el nu cade
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
atacate O mică crimă exactă Romantic, liric, tâlhărește PIANISTA (se îndeasă înșelător în el): Chinul se mulează în pâclă Chinul se mulează în pâcla gata cumpărată Chinul cumpără aburii pâclei Chinul se mulează ca și cumpărat în pâclă Chinul mituie acomodarea Chinul răscumpără cincizeci de litri de chinuieli Chinul se mulează pe chin (ea îl împinge brusc departe de ea) COMPOZITORUL: Aleasă alegere Căpățina proastă zvâcnește Căpățâna sfântă se rotește Nu se alege Nealegerea Căpățâna țipă fără păsări Craniul rostogolitor țipă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
stimul. Astfel, informația nouă devine disponibilă, ea este asimilată în schemele existente și aceste scheme pot fi modificate ca să se acomodeze cu informațiile noi care nu se potrivesc schemelor anterioare. În acest mod, gândirea devine un proces de asimilare și acomodare a noi informații în schemele existente, gândire care astfel câștigă în complexitate pe măsură ce noua informație este disponibilă. Potrivit lui Piaget, procesul cunoașterii se dezvoltă în 4 etape relativ distincte cu conținuturi specifice. Ne rezumăm doar să le enumerăm și să precizăm
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
se primesc și se dau tot timpul. Aceste procese nu sunt întotdeauna eficiente complet. Unul din motive rezidă în faptul că oamenii sunt, de asemenea, subiect al socializării și din partea colegilor care îi îndrumă să se preocupe de modalitățile de acomodare convenabilă în instituția totală. 5.4. Perspectiva funcționalistă și perspectiva conflictualistă asupra socializării Vom încheia discuția noastră despre procesul socializării printr-o succintă considerație despre înțelesul acesteia din perspectiva unor idei opuse ale teoriilor funcționaliste și conflictualiste. 5.4.1
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bagajului de semne a celui ce Învață, ci și apropierea, egalizarea sistemică a probabilităților diverselor semne din repertoriul receptorului, cu probabilitățile diferitelor semne din repertoriul emițătorului, pe care receptorul trebuie să-l Însușească. Acesta este procesul numit, În limbaj cibernetic, acomodare informațională. Surplusul relativ de semne este denumit redundanță. Ca atare, prin redundanță se Înțelege, În general, diferența dintre informația maximă posibilă și informația real-existentă a unui element al repertoriului. Informația maximă posibilă este atinsă, În cazul unui element al unui
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
un sistem de transformări care devin progresiv adecvate pentru a aborda realitatea atât ca performanță, cât și conținut. Indivizii supuși unui astfel de sistem de transformări se adaptează la anturajul său și Își organizează cunoștințele traversând două procese: asimilarea și acomodarea. În final, ei Își creează competența necesară Încadrării În sistemul economico-social. Competența este un ansamblu integru și funcțional de cunoștințe, capacități și atitudini care permite a face față unor situații contextuale, a se adapta la ele, de a rezolva probleme
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]