13,572 matches
-
I, zona Șagului, recent amenajat, 19 000 euro. Telefoane 244814, 0721229292. Persoană fizică, cumpăr apartament 2-3 camere, în Complexul Studențesc, etaj intermediar. Tel. 293173, luni-vineri, între orele 10-16, 0744595771, fără firme. Vând apartament 2 camere, confort I, etaj IV, cu acoperiș, Blașcovici, 19 000 euro. Tel. 244814, 0721229292. Vând garsonieră, confort I, 4 pe nivel, termopan, ușă metalică, parchet, 16 000 euro. Tel. 244814, 0721229292. Cumpăr foarte urgent apartament 1 cameră sau garsonieră. Ofer plata pe loc. Telefoane 244814, 0721229292. Cumpăr
Agenda2004-48-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283104_a_284433]
-
casa scării la blocuri. Tel. 201664, 0743843830. Electrician autorizat, repar instalații electrice și automate de scară. Tel. 423248. Instalatori autorizați, montăm, verificăm, sigilăm, reparăm apometre (WC-uri, rezervoare, lavoare, baterii etc.), coloane, calorifere, centrale. Tel. 288917, 0741975377. Autorizat, execut reparații acoperișuri țiglă. Posibilități rate. Tel. 0740630060, 0721896516. Forăm ieftin fântâni. Garanție 5 ani. Tel. 217937, 0724320239. Executăm JALUZELE verticale, orizontale, rulouri aluminiu, RULOURI TEXTILE. Tel. 475331. Autorizat, execut zugrăveli în casa scării în vopsea lavabilă și ulei, între 15 000 000-20
Agenda2004-48-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283104_a_284433]
-
comită alte furturi, convingându-i și pe ceilalți doi inculpați să participe. Astfel, în noaptea de 23/24 octombrie 2001, cei patru s-au dus până în Periam, unde au intrat în curtea unei persoane, iar apoi s-au urcat pe acoperișul bucătăriei de vară. După ce au dislocat țiglele, au intrat în pod, iar de aici au coborât în hol. Zgomotele produse l-au trezit pe proprietarul casei, N.M. , care s-a înarmat cu o furcă și a ieșit să vadă ce
Agenda2003-13-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280852_a_282181]
-
o aderenta misterioasă între el și apa care rotunjea, șlefuia membrele". Exotismul își pune petele de culoare peste priveliștea natală, pe care această cosmopolita n-o mai poate percepe altminteri. Lacul Snagov "semăna cu Nigerul, cu satul de vizavi cu acoperiș de trestie", iar dr. Ion Cantacuzino i se prezintă ochiului expert al pianistei "că o sculptura de zeitate marină descoperită de pirați și bine pusă la adăpost", "cu dinții strălucitori și ochii lăcomi ai celui ce aude o sirenă", adăpostit
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
de ani. Voi avea în acel moment 110 ani și mai bine și, implicat în cele ce se vor petrece atunci, nici n-au să mă mai intereseze evenimente de pe la jumatatea unui secol trecut, copleșind doar Internetul. Acum, când de pe acoperișuri s-au strigat cele în cămări de pâsla șoptite, a-l repudia în neant pe Ion Caraion ar fi un gest pripit. Nici nu cred că acesta ar fi miezul problemei. Și nu doar pentru că ar fi un caz complicat
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
cîrpaci. Tema centrală a romanului Iov este înstrăinarea, contemplată de autor sub diversele sale înfățișări: depărtarea de casă, sau cel puțin de un loc familiar, nebunia, însingurarea în sine. Personajele lui Roth nu comunică, nimic nu-i ține laolaltă decît acoperișul sărman sub care își duc zilele, sau poate dragostea de mamă a Deborei, deși iubirea ei e selectivă și presupune întotdeauna un cuantum de suferință. E o iubire amestecată cu milă și disperare, îndreptată nu asupra celorlalți, ci asupra sinelui
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
să se simtă liber, să se întoarcă în punctul de dinainte că viața lui să se fi înecat în rutină... Bărbatul se întreabă - privindu-și nevasta uscată, impecabila și artificială -, unde e făptura nebunatica de altădată, care urcă dezbrăcată pe acoperiș, ca s-o vadă, în drumul lor, elicopterele de pază?... În unele rezumate ale subiectului, am citit că personajul cvadragenar "se îndrăgostește" sau "face o pasiune" pentru o colegă a fiicei lui. Fals! De fapt, parafrazînd ce spunea Bălcescu despre
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
cei de italiană. Un liniștit și pitoresc orășel așezat pe malurile Aar-ului, datând din secolul IV, și având reputația de a fi cel mai frumos oraș baroc elvețian. Scriitorul Karl Spittler l-a descris de altfel ca "fabulosul oraș al acoperișurilor aurii". Această manifestare a dus nu doar la revigorarea vieții cinematografice elvețiene, ci și la cea a producției de filme, lucru evident și prin faptul că, de la an la an, numărul peliculelor propuse spre a fi selecționate pentru festival a
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
praf în ochi, prin atacuri neașteptate. Cerșetorii te abordează cu tonul controlorilor de bilete din autobuz, dinspre Hale vine miros de mititei și se aude o muzică de un optimism sfîșietor. O femeie vrea să-ți vîndă o pisică de acoperiș, pentru numai 50.000, ca să plece acasă. Cîinii de rasă se vînd din portbagajul mașinilor sau de la picioarele stăpînului, care poartă o pancardă de gît: preț, rasă, vaccinuri, certificat genealogic garantat. Clienți puțini, dar deciși. Vrei un șarpe de casă
Oborul din Bucuresti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18047_a_19372]
-
poate juca numai ce "îi vine". Elodie Bouchez joacă o hoinara de sfîrșit de secol XX - care, firește, se prezintă altfel decît hoinara anilor ^60 și chiar decît hoinara anilor ^80 (de pildă cea din filmul lui Agnès Varda, Fără acoperiș și fără lege, în care o fată hălăduia somnambulic, minata de un spleen devorator, si murea, ca un animal părăsit, pe un cîmp). Hoinara de acum are un aer jovial, activ, aparent pragmatic, si isi exersează supraviețuirile prin tot felul
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
puțin.// Un gri cu alunițe pe gît și pe aripi (pe spate)/ descopăr, atît de perlat, că poartă, cămașă ei de/ carne, un puf, o piele de mesteacăn în decembrie,/ moțul băiețesc și gură de cadet, sau de husar pe acoperiș" (Zburătoarea biblică). Așadar estetizarea devine o cale a sanctificării, prin relaxarea ultimului concept, iar nu invers, căci Adrian Popescu ține totuși la identitatea să spirituală, făcînd distincție între milă, că esența supraformală, și demnitate, ca o ipoteză artificială, dependentă de
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
cu F. la mare înălțime, cota 1500 de m., cred, fiindcă sîntem după cota 1400, mai sus de ea în altă cabană . Vîntul rece, șuierător. Masă de lemn uscată, sura, avînd în ea ceva de lemn de troița . Topometri de pe acoperișul cabanei măsoară cu aparatele lor ina ltimile. Panoramă grandioasă . Culmile pleșuve, crăpate, cu șanțuri, ravine, stîne ori refugii ici și colo, părăsite. Drumul care urcă șerpuind prin păduri rare către Păduchiosul. Ce nume! Dar așa arată . Cu pa duchi nemișcați
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
Andreea Deciu Dacă ai noroc, nu trebuie să te avânți prea departe pentru a te regăsi," scrie Iso Camartin, undeva pe la mijlocul volumului sau de eseuri Reflecții de la Sils-Maria. O privire de pe acoperișul Europei, o carte superbă, greu de tradus, din fericire meșteșugit adusă din condei de Magdalena Popescu-Marin, pentru Editură Humanitas. Citind eseurile lui Iso Camartin, ai sentimentul că aceste vorbe i se potrivesc, ăn primul rand, autorului ănsusi. Un om norocos
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
acolo unde al ămbie inima. Eseurile lui constituie un fel de parcurs intelectual, cosmopolit prin dezinvoltura, și foarte intim totodată, prin calmul tonului, aproape confesiv uneori, si totusi detașat. Este calmul cuiva care a deprins, privind lumea de la ănăltimea unui acoperiș imaginar, dar și real, platourile engadineze din valea Innului, ăn localitatea Sils-Maria, lecția relativismului identitar, morală liniei subțiri, granița, care separă un teritoriu de celălalt, o țară de alta, un om de vecinul lui. Fiecare vede lumea de pe propriul său
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
imaginar, dar și real, platourile engadineze din valea Innului, ăn localitatea Sils-Maria, lecția relativismului identitar, morală liniei subțiri, granița, care separă un teritoriu de celălalt, o țară de alta, un om de vecinul lui. Fiecare vede lumea de pe propriul său acoperiș, declară Iso Camartin, un acoperiș care nu trebuie să fie neapărat Pamirul pentru a ne da acea viziune limpede și cuprinzătoare asupra universului. Acoperișul lui este la Sils, pe malul Innului. Nu am fost niciodată an Elveția, așa că nu-mi
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
engadineze din valea Innului, ăn localitatea Sils-Maria, lecția relativismului identitar, morală liniei subțiri, granița, care separă un teritoriu de celălalt, o țară de alta, un om de vecinul lui. Fiecare vede lumea de pe propriul său acoperiș, declară Iso Camartin, un acoperiș care nu trebuie să fie neapărat Pamirul pentru a ne da acea viziune limpede și cuprinzătoare asupra universului. Acoperișul lui este la Sils, pe malul Innului. Nu am fost niciodată an Elveția, așa că nu-mi pot ănchipui lumea văzută de
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
celălalt, o țară de alta, un om de vecinul lui. Fiecare vede lumea de pe propriul său acoperiș, declară Iso Camartin, un acoperiș care nu trebuie să fie neapărat Pamirul pentru a ne da acea viziune limpede și cuprinzătoare asupra universului. Acoperișul lui este la Sils, pe malul Innului. Nu am fost niciodată an Elveția, așa că nu-mi pot ănchipui lumea văzută de acolo decât cu ajutorul lui Iso Camartin. Dar ămi pare o lume foarte senina și cumpătata totodată, toleranța și bucuroasă
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
lui Iso Camartin. Dar ămi pare o lume foarte senina și cumpătata totodată, toleranța și bucuroasă să ași afirme micile idiosincrazii an egală măsură. Alegerea Silsului o dovedește, căci autorul nu e născut pe malul Innului, ci la izvoarele Rinului. Acoperișul lui, așadar, e "an curtea vecinului", nu an propria ogradă. "Puteam la fel de ușor să-mi construiesc acoperișul lumii la izvoarele Rinului", susține Camartin. Cei mai mulți dintre noi o fac, pentru că e cumva an firea lucrurilor să ați transformi an punct de
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
ași afirme micile idiosincrazii an egală măsură. Alegerea Silsului o dovedește, căci autorul nu e născut pe malul Innului, ci la izvoarele Rinului. Acoperișul lui, așadar, e "an curtea vecinului", nu an propria ogradă. "Puteam la fel de ușor să-mi construiesc acoperișul lumii la izvoarele Rinului", susține Camartin. Cei mai mulți dintre noi o fac, pentru că e cumva an firea lucrurilor să ați transformi an punct de referință spațiul an care ai venit pe lume, care ati este cel mai familiar. Dar caracteristică grisonilor
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
care l-a convins să al aleagă drept loc de răgaz pentru scrierea celei de-a două părți din Așa grăit-a Zarathustra. Pentru Iso Camartin, este locul unde e deopotrivă acasă și departe. La urma urmelor, aceasta este esența acoperișului ca metaforă: odată cătarăți pe el, săntem anca prinși de pământ, prin rădăcinile noastre cele mai temeinice și intime totodată, casa, si totusi pe punctul de a ne desprinde, prin forță simplei aspirații de a cuprinde lumea și văzduhul, aspirația
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
casa, si totusi pe punctul de a ne desprinde, prin forță simplei aspirații de a cuprinde lumea și văzduhul, aspirația care ne-a și adus acolo. Cu toate acestea, prea puține aflăm despre Sils-Maria din eseurile lui Iso Camartin, așa cum acoperișul nu ne atrage niciodată privirile, pentru că ele șanț deja plecate an depărtări, rătăcesc an jur, hipnotizate de distanță, incapabile să mai repereze punctul din care au pornit. La fel, Sils-Maria devine, ăn scrierile cuprinse an acest volum, spațiu simbolic de
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
e alcătuit un subtext comun al tuturor eseurilor incluse an volum. Camartin provine dintr-o cultură mică și marginala, cea romanșa, asadar dintr-un spațiu care, conform propriilor sale concepții, implică granița, izolarea. Lumea pe care o descoperă el de pe "acoperișul Europei" este an mod fundamental un univers perceput dintr-un altul mai mic, ănchis. Este, de fapt, orizontul, nu o lume an sine, un amestec de posibilități, nu o sumă de reprezentări reale. Privind an afară, marginalul nu caută și
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
folosesc frumoasă tipologie implicită a autorului. Sau, daca este, asemenea lui Iso Camartin, cineva pentru care și depărtarea și acasă se văd mai bine de pe malul celălalt, dintr-un al treilea punct. Iso Camartin, Reflecții de la Sils-Maria. O privire de pe acoperișul Europei, traducere de Magdalena Popescu-Marin, Ed. Humanitas, 1999.
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
de tren, că el are pensia mult mai mare decât alții "tablagii", zicea el, adică scârța-scârța din ministerul "lor" -, pen' că, "la revoluție, n-am dat pe-acas^ patrusopt de zile, și n-am văzut lumina, pent' că ieșeam noaptea pe acoperișuri, iar ziua intrăm an pământ". "Valorile morale", propovăduite de vechea credință decalogică ("să nu furi", "să nu ucizi", "să nu..."), dar și cele tradiționale: omenie (greu de tradus an alte limbi), demnitate (nu "trufie" ori "aroganță"), solidaritate (ăntr-un studiu asupra
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
imagine a acestui atelier, dar și o posibilă definiție a picturii lui Ion Dumitriu, în orizontul căreia solaritatea și penumbrele melancoliei se regăsesc în egală măsură. Așa cum și ambiental, lumina diurnă, solară, revărsata direct din cer printr- o fereastră în acoperiș, se intersectează și se îngîna cu semiobscuritatea dinlăuntru. Cine pe cine a construit și a modelat, la urma urmei, cine i-a transferat celuilalt energia și echilibrul, ar putea fi întrebări legitime, însă ce rost ar mai avea răspunsul? Pentru că
Atelierul fără Artist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17540_a_18865]