955 matches
-
Bouchez și Natacha Régnier - au fost premiate împreună, deși, evident, locomotivă premiului a fost Elodie Bouchez, un talent foarte bine cotat în Franța (în timp ce Natacha Régnier, de origine belgiană, era, pînă la acea oră, o ilustra necunoscută, cu o experiență actoriceasca minusculă). Senmificativ: la conferința de presă de la Cannes, cineva le-a întrebat dacă acum, la sfîrșit, le-ar plăcea să reia totul, schimbînd rolurile între ele! Da!" a răspuns entuziasmată, fără să stea pe gînduri. Elodie Bouchez, actrița în stare
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
în urmă în lumea bună a teatrului liric). Experiența și frecventarea scenelor de prestigiu au pus amprenta asupra manierei sale de a concepe partitura: suplețea recitativelor, omogenitatea registrelor, gradarea abilă a tensiunii de la vehemența mâniei la duioșie impresionează chiar dacă jocului actoricesc i s-ar putea imputa rigiditatea. Partenerul ei, Don Ottavio, tenorul Augustin Hotea a fost una dintre cele mai plăcute surprize; o respirația atent controlată, un conduct melodic în arcuri largi cu un legato rafinat, o rostire sensibilă, se asociază
„Don Giovanni“ – o comedie „cu final neașteptat“? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/3718_a_5043]
-
înfățișarea autorului. Fruntea înaltă, prelungită de un început de calviție, fața îngustă și uscățivă, ochelarii asimilați parcă definitiv de fizionomie evocă o viață petrecută printre cărți. În același timp, însă, mobilitatea figurii te face să te gândești la o vocație actoricească (demonstrată deja, de altfel, de emisiunea TV " Doar o vorbă să-ți mai spun", originală combinație de pedagogie și clovnerie, inventată de George Pruteanu din dorința de a-i reînvăța pe români limba română). Austeritatea omului studios și dorința de
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
lui Alexandru Darie și lui Yuriy Kordonski, precum și lui Francis Ford Coppola la filmul Tinerețe fără tinerețe. Am văzut, așadar, două generații de regizori și de actori, două spectacole în care am putut să observ pînă în prăsele detaliile jocului actoricesc. Piesa lui Peter Nadas, într-un fel abstractă, teoretică, lipsită de ceea ce numim poveste, are o structură becketiană, foarte pe gustul lui Bocsardi, dezvoltată în acest sens pe scenă, împreună cu cei doi actori, Mihaela Teleoacă și Dragoș Hulubă. Decorul scenografului
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
cinematografic extrem de inspirat, de fluent, de dinamic. El pune în scenă cu o maturitate extraordinară un basm modern. De oriunde și de aiurea. Un basm complicat în scriitură, tratat impecabil, simplu, despovărat de narațiuni psihologice stufoase, concentrat pe subtilitatea jocului actoricesc. Și chiar mi se pare o performanță ce fac cei trei actori. Faptul că ei înțeleg ce spun, iar eu înțeleg perfect ce și cum rostesc ei, faptul că nu mă poticnesc în șabloane și mimetisme de tot felul, faptul
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
regizor-director, dacă ar fi să ne gîndim doar la Liviu Ciulei, are aproape datoria de a construi o trupă, flexibilă, de a o pune în contact cu tradiția, dar și cu tendințele actuale, de a gîndi repertoriul punctual pentru profilurile actoricești cu miză, de a-i menține curiozitatea deschisă, mintea, trupul, atribute folositoare și pentru propriile montări. Ca în cele mai multe locuri din țară și din București, și la Brașov bîntuie un soi de osteneală artistică. Fenomenul nu este încă atît de
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
în afara artisticului, ca în multe alte locuri. Cred că este nevoie de regizori de prim plan, și nu de plan secund sau terț, care să anime spiritul trupei și să revigoreze ceea ce prin tradiție s-a păstrat, și anume, disponibilitățile actoricești și interesul pentru calitate. Un capital deloc de neglijat, pe care mulți directori și l-ar dori să-l aibă și să-l pună la bătaie, un capital ce trebuie îngrijit ca să nu-i treacă timpul sau să se risipească
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
merită văzut de orice spectator pentru care teatrul mai înseamnă ceva. Fabulosul există în text în cantități mici, totul este orientat spre un soi de interiorizare - totul crește pe dinăuntru - de atenție infinită pe fiecare componentă de spectacol, pe partituri actoricești dificile, într-un registru minor, de cameră, vulnerabil, pe un spațiu bine exprimat de autor, cu mii de amănunte, un spațiu capcană pentru protagoniști, dar, în același timp, și pentru regizor dacă nu are flerul unei evadări spectaculoase. Și asta
Voluptatea detaliului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6263_a_7588]
-
ca protagonist pe fiul ei interpretat de Bogdan Dumitrache, accident soldat cu moartea unui băiețel dintr-o familie săracă, tensiunea dintre mamă și fiu ajunge la paroxism. Mama pune totul în joc, de la relații și intimidări la propriul său talent actoricesc, pentru a-și exonera fiul de culpa evidentă. Astfel devine un om-orchestră, care face și desface urzeala complicată a cazului unde fiecare detaliu contează, unde fiecare gest are consecințe. Absorbit de vinovăție, de o relație pe cale de a se destrăma
Mama și fiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3426_a_4751]
-
pe care nu mă satur s-o urmăresc în absolut orice rol. Ascultați fie și un minut din Povestirile lui Hoffmann și veți avea revelația genialității ființei umane. Performanța tehnică este dublată de o prezență fermecătoare și de un talent actoricesc ieșit din comun. O vedetă despre care, spre marea mea indignare, nu se știe și nu se vorbește pe măsura valorii ei. Mișcarea scenică perfect coordonată, coloritul seducător, felul în care regizorul a știut să dea coerență unei creații care
Vă place opera? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7099_a_8424]
-
în șir clipa asta". Din păcate, cititorul meu nu o poate auzi; dacă există o voce mai anticlimactică erotic, mai disforică, ea îi aparține Danielei care ridică falsul scenei pe cele mai înalte culmi de penibil. În mod cert, talentul actoricesc al acestei minunate femei se oprește la prezentarea modei, pentru că fiecare scenă în care apare îmbracă o haină, își trage o cizmă, flutură o rochie sau o capelină sau se plimbă exasperant de expresiv cu țoalele în vînt ca pe
Înnebunesc și-mi pare rău... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7982_a_9307]
-
exasperanta, pentru unii, metodă de lucru a creatorului iranian care poate să tragă cincisprezece duble ale unei scene într-un ax și apoi alte cincisprezece într-un alt ax. Dar și ce șlefuire de cristal obține, ce tremur al jocului actoricesc, ce lumini trimite peste o poveste în care tristețea concurează cu speranța, secretul unei vieți cu disperarea de a-l ascunde. Un bărbat (Tahar Rahim) este chemat din Iran pentru a divorța de o nevastă pariziancă Bérénice Béjo, ( zglobia din
Cannes, 2013: La șaptesprezece ani nu ești serios - Corespondență de la Magda Mihăilescu by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79346_a_80671]
-
în ceva trainic!, exclamă cu amărăciune etnologul. - Durabil, e cuvântul potrivit, îl corectă Stănchescu. Albin Negrescu realiza că principalul complotist al revoluției, împiciorogat pe platou, mai dădea o lovitură de grație unei alte comunități, în care se insinuase prin repertorii actoricești. Retragerea sfidătoare a lui Albin Negrescu nu-l tulbură pe generalul de arme, care părea să considere jocurile încheiate, în vreme ce generalul de evenimente îl descoperea în mulțime pe Drumezea, care, cu ochii întredeschiși, îi urmărea tremurător mișcările. Generalul de informații
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
ce presupune el (de la „interpuncție” la simțul sintaxei și de la caligrafie la „pieptănătură”), inconturnabila pasiune pentru muzică, unde dezvoltă ierarhii imperturbabile (Beethoven, alias „Boierul” fiind în vârful piramidei, iar Chopin zbătându- se undeva la baza acesteia), răsfățul de proveniență desigur,actoricească de a imita (cu talent) contemporani celebri sau anonimi. Cât privește literatura, destul să notez că în ajunul morții (ne-o spune și fiul, Luca Ion, și prietenul acestuia, Ioan D. Gherea), Caragiale a vorbit în termeni superlativi (și totodată
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
și înduioșător în disperarea sa, Ragnar, personajul său, se împiedică doar în propria-i ostentație. La fel cum Adriana Ghiniță, o actriță plină de energie, își construiește în forță personajul, ca apoi să-l... saboteze cu un soi de lăcomie actoricească, de dorință necontrolată de a da mult, prea mult. O apariție plină de culoare și personalitate izbutește Liliana Balica, după cum Oltea Blaga (surprinzătoare în apariția de înger al morții) și Andrei Elek se achită cu onestitate de misiunile lor. Atuuri
Agenda2005-12-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283495_a_284824]
-
împlinit, coerent. Într-un fel pare că Hausvater și-a abandonat intențiile și interpretarea lui Witkiewicz pe drum, adaptîndu-se la nivelul de receptare și la capacitățile concrete ale trupei. De aceea, probabil, regizorul mizează mult prea puțin pe o demonstrație actoricească, pe partituri interpretative individuale, amplificînd nebunia unui cor fac totum, un fel de rezoneur al unei demențe pe măsura - sau mai - a piesei. Corul călugărițelor și cel al pacienților, neexistent în piesa lui Stanislaw Witkiewicz, este o multiplicare a protagoniștilor
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
mai mult ca să-i fac ei pe plac. În schimb, ascultam cu mare interes acea adevărată izbândă a anilor '60 care era teatrul la microfon. E greu, e imposibil să vă imaginați acum ce însemnau emisiunile acelea pline de har actoricesc și regizoral; cel puțin două generații, a părinților mei și a mea, au fost pe nesimțite modelate de serile liniștite când vocea crainicei anunța o nouă surpriză, o nouă piesă perfect radiodifuzată, spre încântarea miilor de oameni care pe atunci
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
după masacrul din Piața Tlatelolco (Ciudad de Mexico), prilej de meditație pentru autor: mult-clamata lui neimplicare politică, scriitura ca armă, e ea o realitate sau doar un egoist refugiu pentru spiritul burghez? Lipsită de ambiții (în afară de cea a refuzului cameleonismului actoricesc și, implicit, al marii arte), Diana își trăiește convingerile la fel cum își trăiește iubirile. Dar Carlos? “Pe bună dreptate sau nu, am trăit pentru scris. Literatura, aproape încă din copilărie, a însemnat pentru mine filtrul experienței [...]. Sex, politică, suflet
Diana, zeița înfrîntă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13498_a_14823]
-
lor cu masca, cu dublul, descoperirea personajului interpretat prin intermediul măștii lucrate individual, de fiecare actor, decît unele stîngăcii sau burți din spectacol. Am înțeles că s-a urmărit studiul improvizației, exercițiile ca forme de căutare a libertății interioare. Umane și actoricești, deopotrivă. Rigoare și fantezie. Dar și măsură. Au fost improvizații care au plecat de la un cuvînt, de la sensurile primare spre cele secundare, cu ramificații spumoase de umor, de poantă acută, bine dozată. Flexibilitatea înseamnă și inteligența cu care sugerezi sau
Șaptesprezece pentru teatru (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8293_a_9618]
-
ca să poată să interpreteze minunat personaje insolite care adoră farsa și improvizația. Ionescu nu este adesea studiat în școlile de teatru. Guturaiul oniric, Fata de măritat, Salonul auto, Îi cunoașteți sînt pietre de încercare pentru actori cu experiență. Și bijuterii actoricești ale absolvenților clujeni. De care mă despart acum. Cu greu. Nu înainte, însă, să trec în revistă promoția 2008, actorie, secția română, Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea "Babeș-Bolyai", clasa profesor Miklos Bacs, asistentă Camelia Curuțiu: GABRIELA CHIRIL|, ADRIAN DAMIAN
Șaptesprezece pentru teatru (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8293_a_9618]
-
care teatrul a fost și este totul. Și m-am gîndit că spectacolele altfel, să le spun, ale lui Radu Afrim, mai speciale, mai profunde, din punctul meu de vedere, în care imperfecțiunile, lungimile, ezitările umanizează, în care există performanțe actoricești, sînt cele făcute cu o altă generație decît cea căreia îi aparține. Cu o generație de actori cu școală solidă, care se deschid total, fără reținere, dacă sînt provocați și prețuiți, dacă regizorul știe ce vrea, care se mulează perfect
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10746_a_12071]
-
Virgil Andriescu, Crina Mureșan, Ana Maria Moldovan, Alin Teglaș. I-am văzut de atîtea ori împreună. Le-am admirat deschiderea cu care au mers în direcția noului, a prospețimii, cum au provocat mereu, în spectacolele ultimilor ani, la Odeon, ipostaze actoricești minunate, bijuterii. Nu întotdeauna remarcate de noi așa cum se cuvenea. Fiecare actor din această distribuție face ceva consistent care vibrează altfel decît pînă acum. Asta și pentru că în ultimii ani nu au obosit să-și dorească să aibă bucurie și
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10746_a_12071]
-
s-au mai risipit și a rămas consolidată o relație adînc umană și de o mare finețe profesională. Asta e foarte important. Chiar dacă pare mai puțin spectaculos și strălucitor, mai tehnic într-un fel, lucrul a dus acum la partituri actoricești extraordinare, pline de sensibilitate, de vulnerabilități, de imaginație, de măiestrii interpretative: Cornel Scripcaru (Podkolesin) - care a avut neîmpliniri în Astrov, după părerea mea, face aici un rol mare, cu fațete ale ludicului pe care eu nu le-am văzut manifestîndu-se
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
eliberat (sau poate spoliat) de obsesia împlinirii prin căutarea și speranța în desăvârșirea cosmică a Perechii. Versul conține un ritm și o muzicalitate interioară aparte și adesea pare făcut în principal pentru a fi recitat - poate o reminiscență din trecutul actoricesc al autorului. În plină activitate la vârsta de 85 de ani, Václav Danek impresionează atât ca poet, cât și ca om printr-o energie și o vivacitate ieșite din comun. tanka din tinerețea mea două fiare cu două ideologii au
Poeți cehi în românește by Mircea Dan Duță () [Corola-journal/Journalistic/2511_a_3836]
-
la București, de asemenea - le-aș numi - atitudini regizorale abuzive. Nu le voi enumera aici pe toate. Conveniențele specifice genului de operă nu pot fi niciodată acceptate drept simple artificii; cu excepția situațiilor în care sunt, realmente, simple artificii. Regizorale sau actoricești. Ce decurg din comportamentul rutinier al cântărețului care nu știe să fie și actor, nu poate să fie un profesionist al genului. Când regizorul își urmează un gând năstrușnic ce nu are legătură cu muzica. Puțini sunt cei care pot
Opțiuni în regia de operă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7046_a_8371]