1,732 matches
-
învețe să nu reactiveze vechile scheme care le ghidau comportamentul. Solicitările suplimentare impuse de schimbări neașteptate fac din diferențele individuale în privința abilităților cognitive generale un determinant și mai important în performanța decizională, mai ales în contexte în care este necesară adaptabilitatea. 4. Conștiinciozitatea Conștiinciozitatea este una dintre dimensiunile personalității din modelul Big Five ce include o componentă volitivă legată de nevoia de achiziție, automotivare și eficacitate personală. De asemenea, conștiinciozitatea include o componentă de dependență legată de nevoia de ordine, responsabilitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Tendințele comportamentale asociate cu dependența pot genera niveluri ridicate de performanță în situațiile decizionale post-schimbare. O înțelegere crescută a noii situații poate fi obținută prin evaluarea metodică, atentă și calculată a consecințelor decizionale în ambele contexte (nou și vechi). 5. Adaptabilitate și deschidere spre nou O altă variabilă individuală care influențează adaptabilitatea la schimbare este deschiderea spre experiență, deschiderea spre nou, prezentată în modelul Big Five al personalității și asociată, în general, cu inteligența, creativitatea, curiozitatea și originalitatea (Barrick, Mount, 1991
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în situațiile decizionale post-schimbare. O înțelegere crescută a noii situații poate fi obținută prin evaluarea metodică, atentă și calculată a consecințelor decizionale în ambele contexte (nou și vechi). 5. Adaptabilitate și deschidere spre nou O altă variabilă individuală care influențează adaptabilitatea la schimbare este deschiderea spre experiență, deschiderea spre nou, prezentată în modelul Big Five al personalității și asociată, în general, cu inteligența, creativitatea, curiozitatea și originalitatea (Barrick, Mount, 1991). Studiile metaanalitice realizate de Tett, Jackson și Rothstein (1991) au evidențiat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
o legătură puternică între deschiderea spre nou și performanța prin studiile confirmatorii. Indivizii deschiși la nou sunt mult mai dispuși să se angajeze în autoevaluări necesare învățării, în condițiile schimbării de context a sarcinii (Blickle, 1996; Busato et al., 1999). Adaptabilitatea nu necesită numai învățare (mai precis, dezvățare și reînvățare), dar și dezvoltarea unor practici diferite, mai adecvate și mai intuitive. Acest fapt subliniază importanța creativității și a capacității de concentrare pe aspecte pe care alții nu le iau în considerare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în vedere tendințele contemporane din domeniul organizațional, este important să înțelegem cum putem estima performanța în contextul schimbării continue. Oricum, date fiind cerințele la care trebuie să răspundă indivizii în contextul schimbării și cunoașterea actuală a diferențelor individuale, considerăm că adaptabilitatea este în funcție de capacitățile cognitive generale, de conștiinciozitate și de deschidere spre nou. Programele de schimbare organizațională și, în special, dezvoltarea organizațională sugerează optimizarea performanțelor individuale și ale organizației prin îmbunătățirea strategiilor de schimbare atât la nivelul conducerii organizațiilor, cât și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în special, dezvoltarea organizațională sugerează optimizarea performanțelor individuale și ale organizației prin îmbunătățirea strategiilor de schimbare atât la nivelul conducerii organizațiilor, cât și la nivelul sistemelor și structurilor lor. Decizia este un fenomen-cheie în implementarea și susținerea schimbărilor organizaționale, iar adaptabilitatea la schimbare tinde să devină o cerință imperioasă pentru selecția și evaluarea personalului, fiind deja un deziderat al organizațiilor în schimbare. 6. Metodologia cercetării 6.1. Ipoteze 1) Relația dintre abilitățile cognitive și performanța decizională va fi moderată de contextul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în contextul sarcinii decât înaintea apariției acesteia. 3) Relația dintre deschiderea spre nou și performanța decizională va fi moderată de contextul sarcinii, astfel încât o deschidere înaltă va fi benefică după o schimbare neașteptată a contextului (caz în care este necesară adaptabilitatea) decât înaintea schimbării. 6.2. Designul cercetării Cercetarea are un design de tip experimental, cu măsuri repetate, intra-subiecți. Fiecare subiect a parcurs toate cele trei situații experimentale. Variabila independentă este contextul sarcinii, operaționalizată pe trei niveluri, respectiv cele trei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cele trei profiluri oferite subiecților. Variabila dependentă este reprezentată de performanța decizională în cele trei contexte ale sarcinii. Performanța decizională înaintea schimbării este indicator al performanței în sarcina curentă, iar performanța decizională după schimbare este un indicator al tipului de adaptabilitate necesar în organizațiile contemporane. Înainte de faza experimentală, am realizat un pre-test pentru a măsura nivelul abilităților cognitive generale și două dimensiuni ale personalității: conștiinciozitatea și deschiderea spre nou. 6.3. Participanți Subiecții cercetării sunt 63 de absolvenți ai Facultății de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a fost derulată în condiții de laborator, alegere justificată de mai multe elemente. În condiții naturale sunt dificil de anticipat efectele comune asupra unui număr de indivizi în contextul unei schimbări. Astfel, este dificil să găsim condiții naturale în care adaptabilitatea să fie un factor important și în care există șanse de a observa un număr relativ mare de indivizi înainte și după o schimbare neașteptată. În al doilea rând, în condiții naturale este dificil de anticipat natura schimbării contextului, astfel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
contextului, astfel fiind greu de prevăzut un set de comportamente necesare unui răspuns eficient la schimbare. Pe de altă parte, condițiile de laborator permit controlul timpilor și naturii schimbărilor contextului. Controlarea acestor aspecte ale schimbării este deosebit de importantă în studierea adaptabilității deoarece experiența (atât cantitatea, cât și calitatea cunoașterii) joacă un rol major în întărirea unor soluții. Condițiile de laborator permit uniformizarea experiențelor participanților; astfel, efectele experienței asupra persistenței soluțiilor sunt controlate prin design. Înainte de realizarea sarcinii experimentale, participanții au completat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
controla influența experienței, situațiile decizionale au prezentat un element de noutate pentru toți subiecții, nefiind specifice activității lor curente. Performanța decizională înaintea schimbării este indicator al performanței în sarcina curentă, iar performanța decizională după schimbare este indicator al tipului de adaptabilitate necesar în organizațiile contemporane. Adăugarea unei a doua schimbări permite examinarea nivelului în care diferențele individuale se generalizează în cazul schimbărilor succesive. Considerăm că indivizii pot să învețe să se adapteze și, dacă o fac, relația diferențelor individuale este similară
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
matricei. 6.5.2. Testarea ipotezelor Ipotezele studiului afirmă că relația dintre diferențele individuale și performanța decizională este moderată de contextul sarcinii, astfel încât această relație va fi mai puternică după o schimbare neașteptată a contextului, caz în care este necesară adaptabilitatea. La nivel corelațional, tabelul 1 arată că doar abilitățile cognitive generale influențează performanța decizională anterioară schimbării neașteptate (r = -.23). Atât abilitățile cognitive generale, cât și deschiderea spre nou corelează negativ cu performanțele decizionale de după schimbare, fapt ce sprijină ipotezele 1
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
decizională inițială față de performanța decizională de după prima schimbare și performanța decizională inițială față de performanța decizională de după a doua schimbare). Am introdus variabilele independente în pași, în primul rând pentru a evalua măsura în care caracteristicile de personalitate explică varianța în adaptabilitate peste și în plus față de varianța explicată de factorul g. Astfel, în modelul interacțiunilor am introdus factorul g înaintea conștiinciozității și deschiderii. Am ales să introducem ultima variabila deschiderii spre nou deoarece am dorit să evaluăm nivelul în care deschiderea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și în plus față de varianța explicată de factorul g. Astfel, în modelul interacțiunilor am introdus factorul g înaintea conștiinciozității și deschiderii. Am ales să introducem ultima variabila deschiderii spre nou deoarece am dorit să evaluăm nivelul în care deschiderea prezice adaptabilitatea peste și după efectele factorului g și al conștiinciozității. Diferențele individuale în privința deschiderii spre nou sunt un bun predictor al performanței într-o mare varietate de situații organizaționale. Tabelul 2. Rezultatele analizei de regresie R2 total Coeficienții regresiei 1. Context
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
efectul abilităților cognitive generale. Relația dintre conștiinciozitate și eroarea medie pătratică este mai puternică în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. Trebuie observat că direcția acestor efecte este contrară celei prezise inițial, altfel spus conștiinciozitatea nu va promova adaptabilitatea. Interacțiunile dintre deschiderea spre nou și contextul sarcinii sunt semnificative, explicând o creștere cu 2% a varianței totale a performanței decizionale, efectul fiind peste și după efectele abilităților cognitive generale și conștiinciozității. Relația dintre deschidere și eroarea medie pătratică a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
eroarea medie pătratică a fost mai negativă în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. În concluzie, considerăm că abilitățile cognitive generale, conștiinciozitatea și deschiderea spre nou sunt buni predictori ai performanței decizionale în situații în care este necesară adaptabilitatea. Este surprinzător efectul pe care îl are conștiinciozitatea asupra performanței decizionale, acesta fiind contrar ipotezei noastre. În timp ce niveluri ridicate ale abilităților cognitive generale și ale deschiderii spre nou par să producă o performanță decizională mai ridicată, niveluri ridicate de conștiinciozitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
pentru eficiența în vânzări (r =.27) decât ordinea (r =.07, respectiv r =.06). Luând în considerare dimensiunile mai restrânse ale conștiinciozității, avem posibilitatea de a identifica motivele relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională, în situații în care este necesară adaptabilitatea. Am considerat că niveluri ridicate de motivație, angajament față de scopuri și de perseverență au o importanță deosebită în contextul schimbării, datorită nevoii individuale de a aloca resurse cognitive în realizarea sarcinii, în condițiile în care receptează un feedback negativ și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dificil de a face estimări precise ale dimensiunilor deschiderii spre nou. Oricum, ideile (plăcerea de a jongla cu teorii, abstracțiuni, rezolvarea de probleme) și acțiunile (încercarea unor lucruri diferite, învățarea unor lucruri noi) par mai consistente cu cerințele comportamentale specifice adaptabilității decât fantezia (visarea cu ochii deschiși, imaginația activă), sentimentele (emoții puternice, conștientizarea stărilor emoționale), valorile (toleranță față de alte stiluri de viață, perspective controversate) sau estetica (preocupare pentru arte, muzică, estetică). Rezultatele acestei analize suplimentare sunt prezentate în tabelul 3. Tabelul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
p<.05) și idei (r = -.33, r = -.33, p<.05). Oarecum surprinzător, și indivizii cu scoruri mari în privința celorlalte dimensiuni ale deschiderii tind să aibă performanțe decizionale post-schimbare mai ridicate. 7. Discuții În ansamblu, rezultatele acestui studiu sprijină ideea că adaptabilitatea este un factor important în eficiența decizională în condiții de schimbare. Deși performanța decizională înaintea schimbării este pozitiv corelată cu performanțele decizionale de după schimbare, intensitatea relației este moderată. Mai mult, intensitatea relației dintre performanța decizională de după a doua schimbare a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Diferențele individuale care influențează performanța decizională înainte de schimbare sunt altele decât cele care influențează performanțele decizionale de după schimbare, astfel încât putem afirma că setul (și/sau puterea) diferențelor individuale care estimează eficiența decizională în contexte stabile diferă de cele care estimează adaptabilitatea. Rezultatele obținute arată că adaptabilitatea depinde de abilitățile cognitive generale, de conștiinciozitate și deschiderea spre nou. Deși abilitățile cognitive generale prezic performanța decizională dinaintea schimbării, intensitatea acestei relații crește semnificativ după prima și după a doua schimbare. În plus, deși
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
decizională înainte de schimbare sunt altele decât cele care influențează performanțele decizionale de după schimbare, astfel încât putem afirma că setul (și/sau puterea) diferențelor individuale care estimează eficiența decizională în contexte stabile diferă de cele care estimează adaptabilitatea. Rezultatele obținute arată că adaptabilitatea depinde de abilitățile cognitive generale, de conștiinciozitate și deschiderea spre nou. Deși abilitățile cognitive generale prezic performanța decizională dinaintea schimbării, intensitatea acestei relații crește semnificativ după prima și după a doua schimbare. În plus, deși factorii de personalitate nu influențează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
afirma că decizia în contexte de schimbare impune cerințe deosebite față de decizia în contexte stabile, în care informația este procesată mai mult sau mai puțin automat, iar cerințele comportamentale sunt explicite. Un alt rezultat interesant este că diferențele individuale de adaptabilitate (exprimate prin conștiinciozitate și deschidere spre nou) sunt predictori mai buni decât abilitățile cognitive generale. 8. Efecte diferite ale dimensiunilor conștiinciozității Conștiinciozitatea este considerată a fi al doilea predictor al performanțelor (după factorul g); niveluri ridicate de conștiinciozitate duc, de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în condiții de schimbare organizațională) conștiinciozitatea este un lucru bun (Feist, 1998; Tett, 1998). Analizele suplimentare arată că aspectele legate de ordine (prevedere, responsabilitate și ordine), și nu cele de voință (autorealizare, eficiență, disciplină), duc la o relație negativă cu adaptabilitate. Pe baza rezultatelor acestui studiu, putem considera că abilitățile cognitive generale, deschiderea spre nou și chiar conștiinciozitatea pot fi utilizate ca predictori ai adaptabilității. De fapt, sunt predictori mai puternici ai adaptabilității în performanța decizională înaintea unei schimbări neașteptate. Surprinzător
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și ordine), și nu cele de voință (autorealizare, eficiență, disciplină), duc la o relație negativă cu adaptabilitate. Pe baza rezultatelor acestui studiu, putem considera că abilitățile cognitive generale, deschiderea spre nou și chiar conștiinciozitatea pot fi utilizate ca predictori ai adaptabilității. De fapt, sunt predictori mai puternici ai adaptabilității în performanța decizională înaintea unei schimbări neașteptate. Surprinzător, am identificat o relație negativă între conștiinciozitate și adaptabilitate. Prin descompunerea dimensiunii conștiinciozitate în subfactori, adaptabilitatea a fost afectată negativ de tendința spre ordine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
eficiență, disciplină), duc la o relație negativă cu adaptabilitate. Pe baza rezultatelor acestui studiu, putem considera că abilitățile cognitive generale, deschiderea spre nou și chiar conștiinciozitatea pot fi utilizate ca predictori ai adaptabilității. De fapt, sunt predictori mai puternici ai adaptabilității în performanța decizională înaintea unei schimbări neașteptate. Surprinzător, am identificat o relație negativă între conștiinciozitate și adaptabilitate. Prin descompunerea dimensiunii conștiinciozitate în subfactori, adaptabilitatea a fost afectată negativ de tendința spre ordine, metodă și precauție. Este necesar ca aceste rezultate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]