668 matches
-
definit, adjectivul calificativ propriu-zis pe cel relațional, iar adjectivul cu un înțeles mai restrâns pe cel cu un înțeles mai larg: "moderan italijanski školski brod" „navă-școală italiană modernă”, "poznata beogradska operska pevačica" „o cunoscută cântăreața de operă din Belgrad”. Atributul adjectival exprimat prin numeral ordinal stă de obicei înaintea substantivului, ca orice atribut adjectival ("peți razred" „clasa a cincea”), dar cu numele de monarhi se plasează după acesta: "Petar Prvi „Petru I”. Dacă substantivul mai are un atribut adjectival, numeralul stă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
restrâns pe cel cu un înțeles mai larg: "moderan italijanski školski brod" „navă-școală italiană modernă”, "poznata beogradska operska pevačica" „o cunoscută cântăreața de operă din Belgrad”. Atributul adjectival exprimat prin numeral ordinal stă de obicei înaintea substantivului, ca orice atribut adjectival ("peți razred" „clasa a cincea”), dar cu numele de monarhi se plasează după acesta: "Petar Prvi „Petru I”. Dacă substantivul mai are un atribut adjectival, numeralul stă înaintea acestuia: treći svetski rât" „al treilea război mondial”. Atributul adjectival al numelui
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Belgrad”. Atributul adjectival exprimat prin numeral ordinal stă de obicei înaintea substantivului, ca orice atribut adjectival ("peți razred" „clasa a cincea”), dar cu numele de monarhi se plasează după acesta: "Petar Prvi „Petru I”. Dacă substantivul mai are un atribut adjectival, numeralul stă înaintea acestuia: treći svetski rât" „al treilea război mondial”. Atributul adjectival al numelui predicativ stă după verbul copulativ dacă nu este scos în evidență: "Kinezi șu čudni ljudi" „Chinezii sunt oameni ciudați”. Pentru a fi scos în evidență
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
orice atribut adjectival ("peți razred" „clasa a cincea”), dar cu numele de monarhi se plasează după acesta: "Petar Prvi „Petru I”. Dacă substantivul mai are un atribut adjectival, numeralul stă înaintea acestuia: treći svetski rât" „al treilea război mondial”. Atributul adjectival al numelui predicativ stă după verbul copulativ dacă nu este scos în evidență: "Kinezi șu čudni ljudi" „Chinezii sunt oameni ciudați”. Pentru a fi scos în evidență, se plasează la începutul propoziției: "Čudni șu ljudi ți Kinezi" „Ciudați oameni mai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
-a" „iubitul, iubita”, dar numele de familie de aceeasi proveniență nu se acordă la feminin. Astfel sunt "Crnjanski", "Rački", "Markov" etc. Cele care denumesc noțiuni abstracte își păstează formă de neutru: "dobro" „binele”, "zlo" „râul”. Cele care provin din atribute adjectivale ale unor substantive păstrează genul acelor substantive, de exemplu "prava" (feminin) „dreapta” (linie). Aici se includ multe nume de țări: "Engleska" „Anglia”, "Nemačka" „Germania” etc., pentru că provin din grupuri de cuvinte cu substantivul feminin "zemlja" „țară”. Majoritatea verbelor la forma
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
câte)] ex.: "Care" răspunde?- "El" răspunde. - punând întrebarea cine?, aflăm că funcția sintactica este de sub Când determina un substantiv și se acordă cu acestă în gen, număr și caz, pronumele interogativ devine adjectiv pronominal interogativ, cu funcția sintactica de atribut adjectival. ex.: "Câți ani" ai? Aceste pronume flexionează după gen,număr și caz: a. CINE N.-AC.-cine? G.-D.-cui? are aceleași forme și pentru masculin și pentru feminin și Înlocuiește nume de ființe. b. CE Este invariabil și înlocuiește
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
genitival) Al cui este băiatul acesta? (nume predicativ) Când însoțesc un substantiv și-l determina, pronumele interogative își schimbă valoarea gramaticala, devin adjective pronominale interogative, se acordă cu substantivul în gen, număr și caz și au funcție sintactica de atribut adjectival. Cine nu poate deveni adjectiv pronominal intergoativ. Ce rochie este mai frumoasă? Care floare o oferi colegei? Câți elevi vor participa la concurs? Propozițiile construite cu pronume interogativ sau adjective intergogative sunt folosite în frază că propoziții subordonate față de regenta
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
pe-ascuns Îmi pune?” câte = pronume interogativ - relativ, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ, funcția sintactica de complement direct, cu rol de conjuncție în frază; câte = adjectiv pronominal interogativ - relativ, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ, funcția sintactica de atribut adjectival, cu rol de conjuncție în frază;
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
în forma „manuscript”) se mai înțelege prima formă a unei scrieri ce se dorește a fi publicată. ul poate fi în acest sens, autograf (scris de mână) sau dactilografiat (bătut la mașina de scris sau la calculator). Locuțiunea adverbială sau adjectivală „în manuscris” desemnează tocmai această formă sub care se poate prezenta un text.
Manuscris () [Corola-website/Science/311670_a_312999]
-
pentru că) a fost reținut.2/ - locuțiune verbală: N-a băgat de seamă nimic 1/ (că) a fost neatent. 2 / - interjecție: Geamul tronc 1/ (din cauza că) s-a făcut curent. 2/ - adjectiv: Este gârbova 1/ (din cauza că) este bătrână .2/ - locuțiune adjectivala: Este din topor, 1/(din cauza că) nu-i educat. 2/ ELEMENTE DE RELATIE: a. conjuncții subordonatoare: deoarece, fiindcă, întrucât, căci, dacă, de, ca. Nu stie 1/ (fiindcă) n-a învățat. 2/ Lipsește 1/ (că) e bolnav.2/ b. locuțiuni conjuncționale
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
de propoziție poate exprima admirație, plăcere, surprindere, indignare, regret etc., distingându-se în vorbire prin intonație specifică, iar în scris prin punctuație (semnul exclamării). A se compara: Propoziția exclamativă poate fi marcată și prin cuvinte specifice: "ce" interogativ cu valoare adjectivală sau adverbială, adverbul "mai" (Ce am mai râs!"). În unele gramatici, astfel de cuvinte sunt cuprinse în clasa gramaticală numită particulă. Exemplu din limba sârbă: Ala je lepa ova bašta!" „Ce frumoasă e grădina asta!”. Acest criteriu cuprinde și modalitatea
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
latină "deșerta" înseamnă „pustiu” = „sălbatic”, iar nu „pustiu” = „gol” (în latină "vâna"). Tonciulescu se referă la forma verbală "inhabito", de la "habitare", care a însemnat întotdeauna „a locui în”, fiind folosit astfel în toate documentele vremii, deși în text apare formă adjectivala "inhabitata" ("terra inhabitata"), care înseamnă "țara nelocuita". De asemenea, în cazul frazei "nullus vaivoda super eos descensum habeat", Tonciulescu oferă traducerea „nici un voievod să nu se coboare/îndrepte asupra lor”, argumentând prin exemple faptul că "descensus" înseamnă „coborâre” și nu
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
Gramatica istroromânei este foarte asemănătoare cu gramatica celorlalte limbi romanice de est. Evoluția Istro-Românei din Daco-Română a avut în vedere două distinct features: Articolul are două forme: definită și nedefinită. Articolul definit ar fi nominal sau adjectival. Cel nominal fiind adăugat substantivelor și cel adjectival fiind plasat înnaintea adjectivelor. Formele nominale sunt: pentru substantivele masculine: -l și -le, pentru cele feminine -a la singular și pentru masculin -i și feminin -le la plural. Cu toate acestea, precum
Gramatica limbii istroromâne () [Corola-website/Science/314425_a_315754]
-
asemănătoare cu gramatica celorlalte limbi romanice de est. Evoluția Istro-Românei din Daco-Română a avut în vedere două distinct features: Articolul are două forme: definită și nedefinită. Articolul definit ar fi nominal sau adjectival. Cel nominal fiind adăugat substantivelor și cel adjectival fiind plasat înnaintea adjectivelor. Formele nominale sunt: pentru substantivele masculine: -l și -le, pentru cele feminine -a la singular și pentru masculin -i și feminin -le la plural. Cu toate acestea, precum se vorbește în Daco-Română, -l-ul articlolului definit la
Gramatica limbii istroromâne () [Corola-website/Science/314425_a_315754]
-
acestea câteva substantive feminine ce se termină într-un -e accentuat se comportă diferit, ex: ste > stevu ("steaua"), ne > nevu ("neaua,zăpada"). Substantivele neutre se comportă ca și cele masculine la singular și ca cele feminine la plural. Formele articolului adjectival sunt "ćela" pentru masculin masculin și "ćå" pentru feminin singular, iar la masculin plural, "ćeľ" și femininul "ćåle", ex: ćela bur ("acela bun"). Articolul masculin nedefinit este "un", la feminin fiind "o". Declinarea articolului nedefinit a dispărut. Exemple: un om
Gramatica limbii istroromâne () [Corola-website/Science/314425_a_315754]
-
cele care se termină în "-er" la timpul prezent) creează în mod special modul imperativ (în general rădăcina verbului), dar la majoritatea verbelor modul imperativ este identic cu forma de infinitiv. Participiul perfect și prezent sunt folosite adesea ca verbe adjectivale: Spre deosebire de engleză și alte limbi, suedeza nu folosește participiul perfect pentru a forma prezentul perfect sau trecut. În schimb, la verbul auxiliar "har" (a avea), "hade" (am, ați, etc) este urmat de o formă specială, prezentă și în română, denumită
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
la ora trei”. Numeralul colectiv primește de asemenea articol hotătât ("shamintreilji cănj" „toți cei trei câini”), iar numeralul ordinal se formează din numeralul cardinal cu articolul hotărât: "shasile „al șaselea”, "noaulu „al nouălea”. În sintagma substantiv + adjectivul demonstrativ "atsel" + atribut adjectival, acesta poate folosit nu numai nearticulat, ci și articulat cu articol hotărât: "omlu atsel bun" sau "omlu atsel bunlu" „omul acela bun”. Formele pronumelui personal de persoana I și a II-a singular pentru exprimarea subiectului în graiurile din nord
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
cunoască pe adăvăratul Dumnezeu, un "deus absconditus", retras complet din lumea palpabilă. Chiar „funcția” protagonistului, aceea de arpentor ("Landvermesser"), pare să sugereze un demers al cunoașterii eronat, pentru că, în limba germană, "„[sich] vermessen”" mai înseamnă "„a măsura greșit”", dar și (adjectival) "„excesiv de mândru”", "„stăpânit de hybris”". Paralele între Cartea lui Iov și "Procesul" se pot realiza pornind de la conflictul dintre omul transformat în victimă și Dumnezeul implacabil al iudaismului, Iahwe. În "Metamorfoza", obiectul care ucide, mărul, evocă păcatul originar, dar și
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
ce exprimă deplasarea dinspre interior). Gramaticile limbii maghiare iau în seamă nouă specii de pronume: personale, reflexive, de reciprocitate, posesive, demonstrative, interogative, relative, nehotărâte și generale. În funcție de părțile de vorbire pe care le pot înlocui, pronumele se împart în substantivale, adjectivale și numerale. Se consideră tot pronume și ceea ce gramaticile românești consideră adjective pronominale. Pronumele personale prezintă particularitatea că formele cazuale în afară de acuzativ nu se formează de la nominativ + un sufix cazual, ci se folosesc desinențele cazuale, la care se adaugă sufixele
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
Long Island, New York. În Europa continentală, printre primele stațiuni s-au numărat: Ostend, devenită populară datorită locuitorilor orașului Brussels ; Boulogne-sur-Mer (Pas-de-Calais) and Deauville (Calvados) pentru parizieni; și Heiligendamm, fondată în 1793, ca primă stațiune de litoral pe malul Mării Baltice. "Turismul adjectival" se referă la numeroasele forme de turism de nișă sau de specialitate care s-au afirmat de-a lungul anilor, fiecare definită fiind de propriul său adjectiv. Multe dintre ele s-au impus datorită industriei turistice și universităților de profil
Turism () [Corola-website/Science/297475_a_298804]
-
limba engleză; o terminație de trecut (pentru așa-zisele "verbe slabe", marcate cu "-ed" în engleză) care apare în diverse forme ca /d/ or /t/, probabil derivate de la verbul "to do" (a face); și alte două seturi separate de terminații adjectivale, la origine corespunzătoare unor deosebiri dintre semantica indefinită ("a man" - un om, cu o combinație de terminații adjectivale și pronominale din limbile PIE) și semantica definită ("the man" - omul, cu terminații derivate din substantivele "n"-stem din limbile PIE). La
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
în diverse forme ca /d/ or /t/, probabil derivate de la verbul "to do" (a face); și alte două seturi separate de terminații adjectivale, la origine corespunzătoare unor deosebiri dintre semantica indefinită ("a man" - un om, cu o combinație de terminații adjectivale și pronominale din limbile PIE) și semantica definită ("the man" - omul, cu terminații derivate din substantivele "n"-stem din limbile PIE). La origine, adjectivele din limbile PIE aveau aceleași clase de declinații ca și substantivele. Cele mai cunoscute clase (clasele
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
pe alte declinații. Un set relativ diferit de terminații „pronominale” au fost folosite pentru pronume, determinanți și cuvinte cu semantică asociată (de exemplu, „tot”, „doar”) O inovație importantă în limba proto-germanică a fost dezvoltarea a două seturi separate de terminații adjectivale, a origine corespondente unei deosebiri dintre semanticul indefinit („un om”) și semanticul definit („omul”). Terminațiile adjectivelor indefinite au fost derivate dintr-o combinație de terminații pronominale cu declinațiile adjectivale bazate pe vocale - de obicei clase "o/ă" (clase terminate în
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
limba proto-germanică a fost dezvoltarea a două seturi separate de terminații adjectivale, a origine corespondente unei deosebiri dintre semanticul indefinit („un om”) și semanticul definit („omul”). Terminațiile adjectivelor indefinite au fost derivate dintr-o combinație de terminații pronominale cu declinațiile adjectivale bazate pe vocale - de obicei clase "o/ă" (clase terminate în "a/ō" în contextul limbilor germanice) dar câteodată și clase "i" sau "u". Adjectivele definite, totuși, au avut terminații bazate pe substantivele cu terminație "n". La început, ambele tipuri
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
numeral și anumite adjective nehotărâte pot fi folosite împreună cu un articol. Este o chestiune complexă cea a cazurilor când substantivul se folosește fără articol. În grupul substantival cu atribut(e) este de asemenea o chestiune complexă cea a locului atributului adjectival față de substantiv și a atributelor subordonate unui același substantiv față de acesta, și al unui atribut față de celălalt/celelalte. În ceea ce privește propoziția, nu sunt diferențe esențiale între franceză și română în analiza sintactică, deși sunt diferențe de interpretare a părților de propoziție
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]